Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » comunicare si relatii publice » jurnalism presa
Televiziune - Internet simultaneitate si concurenta

Televiziune - Internet simultaneitate si concurenta




Televiziune - Internet simultaneitate si concurenta

Daca la inceputurile ei, televiziunea emitea imagini alb-negru, astazi nu numai ca vedem imagini color, dar putem viziona programe TV digitale si sunet 3D surround. Mai exact, televiziunea emite acum imagine de inalta definitie, claritate, luminozitate si rezolutie. De la televizoarele cu tub catodic (care emiteau radiatii periculoase pentru ochi) s-a trecut la televizoare si monitoare cu cristale lichide (LCD) si la cele cu plasma. Acestea nu emit radiatii, iar rezolutia imaginii este optima. Culorile, luminozitatea, claritatea imaginii si durata de viata mai lunga a acestor noi tipuri de televizoare transforma total modul de perceptie a realitatii.

Dimensiunea redusa a tubului permite ca acest nou televizor sa fie agatat de perete, asemuindu-se cu un tablou. Pe de alta parte, televizoarele cu plasma pot avea si dimensiuni magnifice echivaland cu marimea unui ecran de cinematograf. Totusi, prea putini romani isi pot permite achizitionarea unui astfel de televizor deoarece pretul este incredibil de mare. Un televizor cu plasma costa in Romania cat un apartament cu 3 camere! Daca adaugam la noul televizor digital un sistem "Home cinema" cu boxe-sateliti care emit sunete 3D Surround, asezate in cate un colt al camerei, ne vom transmforma camera proprie intr-un adevarat cinema virtual. Tehnologia nu se opreste aici: specialistii sustin ca viitorul apartine ecranelor polimerice!



La ora actuala, in intreaga lume, asistam la o explozie a numarului de televiziuni si, totodata, a fenomenului Internet. De fapt, Internetul vine rapid din spate si tinde sa inlocuiasca in curand, televiziunea. Internetul reprezinta o retea mondiala de calculatoare, legate intre ele. Conform unui studiu recent efectuat in SUA s-a constatat ca publicul migreaza catre Internet, abandonand TV. Astfel, mai mult de 60% dintre subiectii unui sondaj al Content Intelligence Group au indicat Internetul ca principala sursa in ceea ce priveste culegerea de informatii de interes personal sau special. Un alt sondaj (National Internet Study by Scarborough Research, 2001) in SUA a aratat inca o data ca Internet-ul tinde sa schimbe obiceiurile publicului si rapeste din audienta televiziunii, radioului, ziarelor si revistelor. Datele oferite de aceste sondaje ofera un motiv puternic si pentru migrarea publicitarilor catre Internet. Un studiu american analizeaza rata de adoptare a Internetului in contrast cu celelalte media. Daca radioului i-au trebuit 38 de ani pentru a ajunge la maturitate, televiziunii i-au trebuit 13 ani. In schimb, pentru web aceasta perioada s-a redus la numai 5 ani, ceea ce justifica sintagma care califica Internetul ca fiind mediul de comunicare cu cea mai rapida crestere din istorie. Ce urmeaza?

Avand in vedere faptul ca pe Internet, utilizatorul se poate distra, informa, educa, oricand doreste si, in plus, poate comunica si poate face cumparaturi, si ca Internetul imbina textul cu imaginea video si cu sunetul, este clar ca acesta va fi preferat de oameni, in detrimentul celorlalte media traditionale. In plus, pe Internet putem intra pe site-ul unei televiziuni si putem viziona programe sau putem asculta un anume post de radio care emite pe alt continent (al carui semnal fizic nu ajunge pe calea undelor pana in locul in care ne aflam), la o calitate excelenta a sunetului si a imaginii. Consumatorul de media are astazi nu mai are de ales numai intre posturile de radio pe care le poate capta aparatul radio sau intre cele 30-40 de canale TV difuzate de reteaua de TV prin cablu la care s-a abonat. Pe Internet poate alege orice post de radio/TV, din orice zona geografica si poate viziona programe de TV care nu sunt preluate de reteaua lui de TV prin cablu. Asadar, este foarte probabil ca Internetul va domina celelalte media clasice in viitorul apropiat. In SUA ocupa deja primul loc.

In viitor, cel mai plauzibil scenariu ar putea fi "mariajul" televiziunii cu radioul si cu presa scrisa pe Internet. Astfel, televiziunea mileniului al III-lea va emite in special pe Internet. Deja au aparut numeroase posturi de TV care emit doar pe Internet. Viitorul, insa, ne va rezerva multe surprize. Japonezii au incercat un experiment: crearea unor crainici robot care sa prezinte telejurnalul. Cand privim la televizor ne deranjeaza anumite defecte fizice minore ale unui crainic. Tehnologia vine sa rezolve aceasta problema: se construieste un portret digital ale unui personaj feminin cu trasaturi fizice ideale. Telespectatorii vor fi mult mai atrasi sa priveasca telejurnalul prezentat de o femeie virtuala frumoasa, fara nici un defect. Prin urmare, crainicul uman ar putea fi inlocuit in viitor de unul robot. Intrebarea ar fi: cati oameni ar accepta ca stirile sa le fie prezentate de un robot?

In viitor vom putea privi programele de TV nu doar pe ecranul monitorului sau al televizorului, ci si pe telefonul mobil sau chiar pe ceasul de la mana! Deja se comercializeaza in SUA si Japonia telefoane mobile pe care se pot vizualiza stiri cu imagini, videoclipuri si ceasuri pe care se pot citi diverse informatii legate de vreme, sport, bursa, etc.

Conceptul de televiziune pe Internet este un pic diferit fata de televiziunea clasica. Televiziunea pe Internet difuzeaza programe la cerere, iar feedbackul publicului este foarte usor si rapid. Publicul poate selecta filmul sau emisiunea ori stirea care il intereseaza pentru vizionare. In mijlocul filmului, telespectatorul poate selecta varianta finala a acestuia.

Giovani Sartori in lucrarea "Homo videns, Imbecilizarea prin televiziune si post-gandirea" anunta ca am intrat intr-e era "multimediala ". Prin multimedialitate de intelege, din punct de vedere conceptual, unificarea intr-un singur mediu a cuvantului scris si vorbit, a sunetului si a imaginii. In aceasta multimedialitate convietuiesc multe media iar televiziunea nu mai este regina acestora de ceva vreme. Noul suveran este de acum calculatorul. Prin intermediul acestuia asistam la procesul de digitalizare a tuturor media. Personal-computerul nu numai ca unifica cuvantul, sunetul, imaginile, caracteristica specifica televiziunii, dar introduce in randul celor "vizibile" realitati simulate, realitati virtuale. Televiziunea ne face sa vedem imagini ale unor lucruri reale, este fotografia si cinematografia celor existente. In schimb calculatorul ne face sa vedem imagini imaginare.



Noile frontiere sunt Internetul si cyberspatiul, iar noul cuvant de ordine este "sa devenim digitali". Saltul este substantial dar acest lucru nu inseamna ca omul obisnuit se va arunca asupra calculatorului personal abandonand tele-vederea. Asa cum radioul nu a fost ucis de televizor, nu exista nici un motiv sa presupunem ca televiziunea va fi ucisa de Internet. Intrucat aceste instrumente ofera produse diferite, e limpede ca se pot adauga unul altuia. Problema nu este cea a depasirii ci a centralitatii .

Daca internetul este divetrisment, utilizat pentru divertisment, atunci nu mai e atat desigur ca televiziune va fi invinsa. Partea slaba a televiziunii pe care o cunoastem e aceea ca e "generalista", in sensul ca nu ofera produse indeajuns de diferentiate. In masura in care Internetul constituie un divertisment, o disctractie, televiziunea va invinge in randuriele celor "trandavi" sau al celor obositi care prefera sa stea sa priveasca, in timp ce internetul va invinge in randurile celor "activi", ale celor carora le place sa dialogheze si sa caute.



Ionut Marcu - Televiziunea in mileniul al III lea, https://www.junona.4t.com/articole/tvIII.html asa cum a fost inregistrata in cache de G o o g l e pe data de 24 Sep 2006 01:59:22 GMT.

Giovani Sartori - Ibidem, pag 24

Giovani Sartori - Ibidem, pag 39







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.