Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » comunicare si relatii publice » resurse umane
Proiect Gestiunea Resurselor Umane - Inventarul Psihologic California

Proiect Gestiunea Resurselor Umane - Inventarul Psihologic California



Universitatea din Oradea

Facultatea de Socio-Umane

Master: Gestiunea Resurselor Umane

C. P. I.

Inventarul Psihologic California


1.    Introducere

Cand ne gandim la cuvantul test, ne vine automat in minte cuvantul evaluare. De-a lungul

vietii noastre, oamenii sunt testati cu diferite ocazii. Incepand de la scoala prin extemporale, terminand liceul si in cadrul facultatii prin examene. Insa oare se incheie capitolul “teste” odata cu terminarea studiilor? Bineinteles ca nu. Toata viata sa, individul este supus diverselor teste. Disciplinele umane, dar nu numai, aplica o mpaleta larga de de teste, pentru a cerceta diferite concepte, constructe, evenimente etc. Din cadrul acestor discipline, s-a desprins stiinta denumita psihodiagnostic. Aceasta se ocupa cu construirea si aplicarea testelor psihologice, in vederea alcatuirii unui diagnostic. In cartea sa “Construirea si utilizarea testelor psihologice”, Monica Albu defineste testul ca fiind ”un instrument al metodei experimentale, folosit cu precadere in investigatiile cu caracter aplicativ al psihologiei (testul psihologic), pedagogiei (testul pedagogic, testul scolar), sociologiei (testul sociometric) si biologiei (testul fiziologic)”. Vedem astfel, multitudinea de domenii in care putem sa ne folosim de asa numitul “test”.

            Cand vine vorba de domniul resurselor umane, testul psihologic este foarte des utilizat, in special pentru decizia selectiei de personal, dar si pentru evaluarea acestuia. “Testul psihologic este o proba, utilizata mai ales in psihologia diferentiala, care permite descrierea comportamentului unui subiect intr-o situatie definita precis (“instructiunile” testului), prin raportare la comportamentul unei grupe de subiecti fixata, plasata in aceeasi situatie”. (Grand dictionnaire de la psychologie, 1994). In cadrul selectiei si recrutarii de personal, managerul are posibilitatea sa testeze oamenii prin teste de personalitate, teste de inteligenta, teste de aptitudini etc. Iar in cadrul evaluarii, acelasi manager urmareste eficacitatea resursei umane la locul de munca, testul administrat dandu-i oportunitatea, atat de a oferi feedback salariatului, cat si de a gasi solutii care sa duca la indeplinirea obiectivelor organizatiei.

            Inventarul Psihologic California (CPI) este des utilizat de catre managerii de resurse umane pentru a selecta personalul pe un anumit post tocmai datorita eficientei prezicerii trasaturilor de personalitate a persoanelor examinate. Cu ajutorul CPI-ului aflam daca o persoana tinde sau nu sa respecte normele, daca are initiativa sau prefera sa primeasca ordine de la superiori si le executa excelent, daca este orientat catre sinele interior sau catre ceilalti. Totodata este un bun predictor a stilului de lider. Autoritatea si comunicarea liderilor este evaluata prin prisma relatiei dintre doua dimenisuni: dominanta (Do) si impresie buna (Gi). CPI-ul este deci un instrument psihologic valid si fidel utilizat si in resurse umane.

2.     Date Generale

CPI-ul a fost proiectat si experimentat de Harrison G. Gough in anul 1951. Este unul dintre cele mai raspandite si apreciate instrumente de investigare a personalitatii, tradus in numeroase limbi si care a facut obiectul unor cercetari interculturale. Intr-un studiu meta-analitic din anul 1988, in care s-au inclus 37 de probe de diagnoza a personalitatii, CPI-ul a fost gasit ca fiind cel mai bun inventar de personalitate. Pana in anul 1990 au fost inregistrate traduceri si adaptari ale CPI-ului in 28 de limbi + 3 dialecte chineze: Cantonez 3, Cantonez 4 si Mandarin.

            Din anul 1970 CPI-ul a parcurs o lunga perioada de timp pt. adaptarea mediului cultural romanesc. Initial CPI-ul, publicat in anul 1951, a avut in componenta sa 548 de itemi, ulterior, varianta comerciala, editata in anul 1956, s-a compus din 480 de itemi. In prezent, CPI-ul contine 434 itemi si cateva scale noi.

3.     Baza conceptuala a CPI 

          Obiectivele CPI sunt sa evalueze variabile cotidiene utilizate de oameni in viata de zi cu zi cu scopul intelegerii, clasificarii sau predictiei propriului comportament sau al altora. Se doreste sa se contruiasca portrete de personalitate usor de descifrat. Pe langa cele 20 de scale care se considerau suficiente pentru a permite explicarea si predictia unei palete largi de comportamente interpersonale, au mai fost adaugate 13 scale cu orientare speciala sau specializata: Potentialul Managerial, Orientarea Catre Munca, Temperamentul Creativ, Potential de Conducere, Amicabilitate, Orientare spre Respectarea Legilor, Incapatanare, Scala Baucom de masculinitate, Scala Baucom de feminitate, Scala de Anxietate Leventhal, Narcisism, Scala Dicken de Dezirabilitate Sociala si Scala Dicken de Supunere.

            CPI-ul apartine acelui tip de instrumente psihodiagnostice care sunt fundamentate instrumental sau au in vedere o perspectiva strict pragmatica.

4.    Obiectivele scalelor

          Harrison Gough discutand despre axiomele care stau la baza proiectarii CPI-ului subliniaza ca scalele acestui chestionar sunt conceptualizate ca variabile instrumentale care au doar 2 functii:

1)      Sa prezica ce vor spune si vor face oamenii in context si situatii specifice;

2)      Sa identifice pe acei indivizi care vor fi evaluati si descrisi in maniere semnificative particulare si interpersonale, care reusesc sa-i diferentieze cu usurinta.

5.    Consideratii itemmetrice

            CPI-ul se adreseaza indivizilor normali si este destinat evaluarii personalitatii pornind de la comportamentele interpersonale si interactiunile sociale cotidiene.

Scalele standard ale CPI si semnificatia lor

Masuri ale stilului si orientarii interpersonale

(Do) Dopminanta: 36 itemi. Scala e o masura a dominantei sociale.

Scor mare – identifica persoane sigure pe ele, asertive, orientate pe problema, intreprinzatoare.

Scor mic – nesiguranta, rezerva, ezitare in luarea unei initiative.

(Cs) Capacitatea de statut: 28 itemi. Scala masoara calitati sociale statutului social.

Scor mare – ambitie, interese multilaterale, inteligenta.

Scor mic – lipsa de confort in situatii competitive, nesigure sau complexe.

(Sy) Sociabilitate: 32 itemi. Scala identifica un comportament deschis, atasat social.

Scor mare – prietenie, integrare in colectiv, sociabilitate.

Scor mic – timiditate, inhibitie, retragere si izolare in situatii sociale.

(Sp) Prezenta sociala: 38 itemi. Evalueaza echilibrul, spontaneitatea si siguranta de sine.

Scor mare – versatilitate, imaginatie si fluenta verbala.

Scor mic – precautie, inchistare si autocompatimire.

(Sa) Acceptare de sine:  28 itemi. Scala se adreseaza simtului propriei valori si autoapreciere.

Scor mare – incredere in sine, placut in conversatie

Scor mic – neincredere in sine, retras si taciturn

(In) Independenta: 28 itemi. Masoara resursele si distanta.

Scor mare – independent, echilibrat, detasat.



Scor mic – cauta sprijin din partea altora, evita conflictele, intarzie sau evita actiunea.

(Em) Empatie: 38 itemi. Intuitia afectiva si rezonanta vizavi de alte persoane.

Scor mare – confortabil cu sine, acceptat de cei din jur, sesizeaza nuantele sociale, optimist.

Scor mic – neempatic, sceptic in relatiile cu altii, defensiv fata de simtamintele si dorintele lor.

Masuri ale orientarii normative si valori

(Re) Responsabilitate: 38 itemi. Surprinde constientizarea regulilor si abilitatilor de a convietui cu cei din jur.

Scor mare – fidelitate, maturitate, perceptie etica.

Scor mic – indulgent cu sine, indisciplinat, confuz.

(So) Socializare: 46 itemi. Evalueaza gradul de interiorizare a valorilor normative si culturale.

Scor mare – constiincios, bine organizat, productiv

Scor mic – rebel, nesatisfacut, nonconformist

(Sc) Autocontrol: 38 itemi. Pastrarea exigentelor normative si respingerea reactiilor nevrotice.

Scor mare – tendinta de negare sau respingere a impulsurilor ostile si erotice, nu intotdeuna

                    cu succes. Temeinic sau constiincios, harnic, conventional

Scor mic – emotii puternice fara nicio intentie de anihilare, impulsiv, agitat, amator de placeri

                  ieftine.

(Gi) Impresie buna: 40 de itemi. Un scor brut de 31 si peste este un indiciu al raspunsurilor caracterizate prin dezirabilitate sociala. Identifica apoi persoanele al caror stil de a se prezenta este de supraestimare a atributelor prosociale.

Scor mare – conventionali, moderati si formali.

Scor mic – tendinta spre individualism, usor de ofensat si iritat, nerabdatori.

(Cm) Comunalitate: 38 itemi. Scala are 2 functii: a). scorurile brute de 27 sau sub, identifica protocoalele cu prea multe raspunsuri neuzuale sau date la intamplare; b). Evalueaza pe un continuu gradul de conventionalitate si neconventionalitate.

Scor mare – persoane rezonabile, organizate si stabile

Scor mic – neconventionali, complicati si schimbatori.

(Wb) Sanatate: 38 itemi. Scala se refera la starea fizica si psihica a individului. Scorurile brute sub 20 sunt un indiciu al accentuarii false de probleme personale si suparari. Scoruri brute de 21 si peste, psihologic sunt interpretabile.

Scor mare – optimism legat de propriile initiative, energie si perseverenta.

Scor mic – suparari, plangeri si insatisfactie.

(To) Toleranta: 32 itemi. Evalueaza atitudini de toleranta, rabdare si fara prejudecati.

Scor mare – clar in gandire, intuitiv, nepartinitor.

Scor mic – neincrezator, carcotas, extrapunitiv

Masuri ale functionarii cognitive si intelectuale

(Ac) Realizare prin conformism: 38 itemi. Evidentiaza potentialitatile de realizare care functioneaza bine intr-un cadru bine definit si clar structurat.

Scor mare – ambitios, capabil, bine organizat

Scor mic – confuz, nedemn de incredere, rezistent fata de reguli si regulamente.

(Ai) Realizare prin independenta: 39 itemi. Evidentiaza potentialitatile de realizare care functioneaza bine intr-un cadru deschis minim definit.

Scor mare – inteligent, independent, clar in gandire.

Scor mic – oarecum orientat pe interese, usor confuz, superficial.

(Ie) Eficienta intelectuala: 42 itemi. Reflecta gradul in care resursele IQ sunt utilizate eficient.

Scor mare – capabil, plin de resurse, logic.

Scor mic – abilitati deficitare, nesigur de sine, neclar in exprimare.

Masuri ale rolului si stilului personal

(Py) Intuitie psihologica: 28 de itemi. Masoara capacitatea de a discerne ceea ce altii simt si gandesc.

Scor mare – intuitiv, perceptiv, inteligent, dar nu este necesar sa fie si atasat sau educat.

Scor mic – oarecum conventional, incomodat la schimbari, superficial intelectual.

(Fx) Flexibilitate: 28 itemi. Identifica la un pol, rezistenta la schimbare, fata de fluiditatea si placerea schimbarii altora.

Scor mare – imaginativ, destept si progresiv, dar deasemenea, grijuliu si neorganizat

Scor mic – conservator, conventional si incapatanat, dar deasemenea, bine organizat si muncitor.

(F/M) Feminitate/Masculinitate: 32 itemi. Evalueaza pe un continuum rolul social masculin, la un pol si feminin la celalalt.

La barbati – scorurile mari evidentiaza sensibilitate, incordare si reactivitate estetica, in timp ce  

                    scorurile mici sunt privite ca indrazneala, agresivitate si putere.

La femei – scoruri mari inseamna persoana simpatica, sentimentala, vulnerabila, iar scorurile

                  mici sunt interpretate ca persoana independenta, ambitioasa si puternica.

Alte 3 scale suplimentare

(Mp) Potential Managerial: 34 itemi. Scala pune in evidenta unele particularitati legate de potentialul managerial. E utlizata ca predilectie in diagnoza pt. functiile de conducere.

Scor mare – Indivizi ce fac o impresie buna, sunt de incredere, fluenti in exprimare, eficienti



                    social, stabili emotional, maturi, clari in gandire, realisti, optimisti, responsabili,

                    capabili, bine organizati si ambitiosi, orientati pe obiective si realizarea valorilor, au

                    initiatie si fac predictii valoroase, sunt lideri eficienti, capabili sa obtina cooperarea



                altora, finalizeaza activitatile, stiu sa ofere sfaturi, mare potential intelectual si cognitiv

Scor mic – oameni lipsiti de incredere in sine, stangaci sociali, fac multe greseli de exprimare,

                  sunt emotional instabili, cu toane, suparaciosi si anxiosi, au tendinta de a fi

                  nemultumiti si rebeli, defensivi, imaturi, apatici, iresponsabili, neatenti si inconsisteni

                  in urmarirea obiectivelor de lunga durata, tind sa se comporte ca fiind cantonati in

                  rutina, devenind anxiosi la schimbare si nesiguranta, tind sa bata in retragere in fata

                  unor conditii adverse.

(Wo) Orientarea catre munca: 40 itemi. Scala identifica acele caracteristici individuale specific integrarii/nonintegrarii in viata profesionala.

Scor mare – Persoane cotate ca fidele, rezonabile, disciplinate, pe care te poti bizui, moderate.

Scor mic – Persoane agitate, incapatanate, centrate pe propriul Eu, egoiste, de neincredere.

(Ct) Temperament creativ:  42 itemi. Masoara creativitatea in scoala si cercetare, in forma sa finala, masurand creativitatea si in alte domenii.

Scor mare – pers. cu imaginatie, curioase, cu interese largi, originale, pline de resurse, versatile, 

                    istete, complicate, neconventionale, individualiste, cu sclipiri, cu spirit de aventura

Scor mic – pers. conservatoare, conventionale, cu interese directionate, simple, obisnuite, lipsite  

                  de stralucire, rigide, greoaie, tacute, cu prejudecati, organizate.

6.    Administrare CPI

            Chestionarul are 462 itemi, cuprinsi intr-o brosura reutilizabila. Raspunsurile se dau pe o foaie de raspuns proiectata a. i. sa permita cotarea manuala sau pe un tip de foaie de raspuns care sa admita corectarea automata. Foile de raspuns sunt date subiectilor, cerandu-li-se sa-si noteze numele si prenumele, varsta, sexul si alte date personale utile psihologului. Dupa distribuirea brosurii subiectilor li se cere sa citeasca instructiunile singuri sau acestea sunt citite impreuna cu examinatorul. La cererea subiectilor se pot da si alte explicatii suplimentare.

            Timpul acordat completarii brosurii este de aprox. 45-60 minute. Completarea CPI-ului este in functie de elementul motivational si viteza de citire a subiectilor (examinatorul poate explica pe parcursul chestionarului sensul usor expresii sau continutul unui item). Este recomandabil ca subiectilor sa li se explice in cateva cuvinte scopul testarii si destinatia rezultatelor obtinute. CPI-ul se poate administra persoanelor cu varsta cuprinsa intre 12 si 70 de ani, insa rezultatele cele mai propice interpretarilor sunt obtinute de la adolescenti si adulti pana la 50 de ani.

            Conditiile de administrare ale CPI sunt flexibile si diverse: administrare in grup, individuala, chiar prin posta, testul sau examenul poate fi intrerupt si reluat etc. Utilizarea datelor este diversificata: cercetare, consiliere, decizii de personal etc.

7.    Cotarea CPI

            Cotarea se efectueaza cu ajurorul unor grile de plastic corespunzatoare fiecarei scale. Grilele permit simpla numarare a punctelor marcate cu “X” de catre subiect, sarcina corectorului fiind sa inregistreze pt. fiecare scala cati “X” au fost identificati. Cotele sunt apoi transferate pe fisa de profil si pe baza lor se traseaza profilul subiectului prin raportare la scala.

            In ultimul timp s-a optat si pentru corectarea computerizata prin programe simple de corectare si trasare automata a pofilului prin asa-numitele sisteme expert care au posibilitati mai mari, inclusiv o interpretare grosiera.

8.    Sistemul de etalonare si trasare a profilului

Cotele brute obtinute sunt transformate cu ajutorul scalei corespunzatoare in cote standard T dupa formula:

            10

T= 50+---× (x-m)    , in care x = cota bruta;

            δ                               m = media aritmetica;

                                             δ = abaterea standard.

  

            Aceasta inseamna ca teoretic, 95% din populatie va putea fi incadrata in cotele standard de 30 si 70 pe oricare dintre scale.

            Odata marcata pe fiecare scala, performanta, punctele sunt unite prin segmente de profil. Fisa de profil grupeaza scalele in cele 4 clase si care sunt destinate indeosebi facilitarii interpretarii clinice a profilului.

9.    Modelul cuboid

Cu ajutorul structurii factoriale ale personalitatii si a dimensiunilor extraversiune-introversiune si onestitate-neonestitate Harrison Gough dezvolta modelul cuboid. Acesta opereaza cu 3 scale structurale sau vectori: v1, v2 si v3.

V1 evalueaza stilul interpersonal desfasurat pe un continuum de la comportamentul deschis, detasat, extravertit, (scoruri mici) spre cel introvertit (scoruri mari).

V2 este o scala normativa, la un pol gasim tendinta de a interpreta normele (scor mic), la celalalt pol tendinta acceptarii, respectarii normelor sociale (scoruri mari).

V3 exprima nivelul de realizare, adica gradul in care persoana testata simte ea insasi ca si-a atins sau realizat propriile potentialitati.

Corespunzator celor doua scale v1 si v2, se traseaza doua axe perpendicular una pe cealalta, al caror punct de intersectie se determina a. i. in fiecare dintre cele 4 cadrane formate  sa se afle 25% din subiecti. Aceste suprafete definesc 4 stiluri de viata: ALPHA, BETA, GAMA SI DELTA. Iar prin intermediul v3, putem sa ierarhizam pe 7 niveluri stilurile de viata respective.

                                                                                                                                  v3

ALPHA

BETA

GAMMA

DELTA

                                                                                                                                                                                                                           

v1
                                                       v2    

Scala v3.



Nivelul 1: Integrare slaba si realizare mica sau inexistenta a potentialului pozitiv caracteristic

                 tipului respectiv.

Nivelul 2: Distinct sub media integrarii si realizarii potentialului.

Nivelul 3: Sub media integrarii si realizarii potentialului.

Nivelul 4: La media integrarii si realizarii potentialului.

Nivelul 5: Deasupra mediei de realizare si integrare a potentialului.

Nivelul 6: Distinct deasupra mediei de integrare si realizare a potentialului.

Nivelul 7: Integrare si realizare superioara a potentialului pozitiv caracteristic tipului respectiv.

         

Tipul ALPHA 

Intreprinzator, pe care te poti bizui, deschis. Investesc propriile valori in participare, lumea interpersonala si aderenta la norme. Sunt activi, orientati pe viata interpersonala, productivi, orientati pe sarcina. Tind sa fie ambitiosi, gata sa-si asume responsabilitatile, legate de conducerea si dirijarea altora. In general, adera la norme externe si obiceiuri. La nivel superior, pot fi lideri carismatici si implementatori. La nivel inferior, pot fi caracterizati ca centrati pe propriile interese, manipulativi, orientati pe propria persoana.

            Tipul BETA

Rezervat, responsabil, moderat. Orientati pe lumea lor interna, care accepta normele si valorile impuse din exterior. Nu simt nevoia de a conduce sau de a organiza pe altii, simtindu-se bine in rolul de a urma pe altii. Sunt bine controlati, persoane pe care te poti bizui, inclinati sa rezolve problemele altora inaintea propriilor lor probleme. In pozitie superioara, sunt persoane inspirate, surse de intelepciune si intuitiv perceptive. La nivel inferior sunt perceputi ca exagerat de conformisti, rigizi, inchisi.

            Tipul GAMMA

Cu spirit de aventura, nelinistit, cautator de placeri. Sunt orientati pe relatii interpersonale, dar judecatile si deciiile lor au o baza pternic influentata de perceptia individuala. Sunt sceptitci cu tendinta mai mult de a respinge decat de a accepta normele si valorile traditionale. Persoanele situate la polul superior pot fi inovative, lideri creativi care se manifesta ca persoane capabile sa hotarasca luarea deciziilor finale. La nivelul de realizare inferioara sunt dezordonati, rebeli, egoisti si dezbinatori.

           

Tipul DELTA

Bate in retragere, privat, ostil, neloial. Sunt orientati pe lumea interna si prefera sa-si rezerve pt. ei insisi prerogativele luarii deciziilor si drumului lor in viata. Tind sa fie destul de privati si detasati, dar sunt deasemenea chibzuiti. Situati la un nivel de realizare superior, pot fi cu imaginatie, creativi, cu talent artistic, dar contributia lor trece neobservata deoarece nu tind sa faca o productie din ei insisi. La nivel inferior, se percep ca persoane infrante. Obisnuiti, bat in retragere, sunt vulnerabili si predispusi la decompensare.

10.                     Detectarea protocoalelor invalide

          Aplicand proceduri variate de constructie, Gough a identificat 3 scale care pot fi luate in considerare cand evaluam protocoalele CPI d.p.d.v. al validitatii raspunsurilor. Aceste scale sunt:        Sanatatea, Impresia buna si Comunalitatea.

·       Pt. scala Sanatate, nivelul critic se situeaza in dreptul scorului 20 sau sub acesta (scor standard 27 barbati, 31 femei), rezulta ca persoanele tind sa apara intr-o lumina nefavorabila. (Random vs. Fake bad)   

·       Pt. scala Impresie buna, nivelul critic este de 31 sau peste (scor standard 69 la barbati, 71 femei) persoanele tind sa apara intr-o lumina favorabila. (Fake good)

·       Pt. scala Comunalitate, nivelul critic este de 27 sau mai mic, (scor standard 29 barbati si 24 femei) persoanele au tendinta de a falsifica raspunsurile pt. a aparea intr-o lumina normala. (Otherwise invalid)

O data ce protocolul CPI a fost cotat si reprezentat sub forma de profil, indicatorii amintiti ai validitatii vor fi examinati ca sa vedem daca ei oscileaza in limitele normale.      

            Pragurile critice pentru cele trei protocoale invalide sunt:

a). pt. Fake good, falsificarea are loc cand scorul este mai mare decat 56.55

b). pt. Random, raspunsurile sunt  invalide daca scorul este egal sau mai mare de 50.00 si Fake

     bad, este invalid daca scorul este mai mic de 50.00                                

c). pt. Otherwise invalid, raspunsurile sunt invalide daca scorul e mai mare de 58.55

            Cand un protocol a fost clasificat ca nefiid valid, indiferent de tipul invaliditatii, aceasta nu inseamna ca are la baza o diagnoza ferma si sigura a starii motivationale a persoanei respective. Detectarea unei invalidari este un semnal de alarma pt. psiholog astfel el luandu-si o serie de masuri de precautie pe parcursul interpretarii.

11.                     Concluzii

CPI este un instrument psihodiagnostic de mare finete. Administrarea si interpretarea lui solicita competente si vaste cunostinte de specialitate, cat si din domeniul pt. care se face examinarea (industrial, educational, clinic etc.)

Principiile de realizare a traducerii si adaptarii itemilor pt. o alta cultura au fost stabilite, insa acest lucru nu e suficient. Se impune un studiu al normelor interpretative sau al etalonului, de asemenea este important construirea de profile standard aferente diferitelor profesii. Totodata studiul ecuatiilor de regresie, capabile sa prezica comportamentul intr-un anumit domeniu, este o problema care solicita cercetari suplimentare.

O critica adusa de Cronbach (1970) spune “profilul personalitatii acoperit este mai larg decat al altor inventare, dar scorurile intercoreleaza adesea prea mult pentru a realizea o masura eficienta. Interpretarea nu a fost inca adecvat standardizata si validata” (p. 495). S-a mai sustinut ca Gough a acordat prea mult credit interpretarii calitative, fiind mai putin preocupat de aspectul statistic.

CPI-ul nu este un instrument psihodiagnostic perfect. Valoarea sa este direct proportionala cu capacitatea interpretativa a psihologului, cu experienta. In forma sa actuala, CPI-ul poate fi inclus in arsenalul probelor de diagnosticare a personalitatii ca un instrument eficient. Cercetari ulterioare se impun.

Bibliografie:

1.     Albu, M. (1998). “Construirea si utilizarea testelor psihologice”, ed. Clusium, BCU

                            Cluj-Napoca, pg. 13

2.     Cronbach, L.J. (1970). “Essential pf psychological testing” New York, Harper & Row

                            (apud) Pitariu, H. D. (1995). “CPI Manual”, Cluj-Napoca (Inventarul  

                            Psihologic California, Harrison G. Gough, Ph. D.)

3.     Grand dictionnaire de la psychologie (1994), Larousse, Paris

4.     Pitariu, H. D. (1995). “CPI Manual”, Cluj-Napoca (Inventarul Psihologic California,

                                   Harrison G. Gough, Ph. D.)








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu