Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » copii
ALIMENTATIA COPILULUI - ALIMENTATIA SUGARULUI

ALIMENTATIA COPILULUI - ALIMENTATIA SUGARULUI



ALIMENTATIA COPILULUI

ALIMENTATIA SUGARULUI

TIPURI DE ALIMENTATIE

Alimentatia naturala este alimentatia sugarului in primele 6 luni cu lapte de mama ( la san sau cu biberonul, paharul, seringa sau sonda ).

Alaptarea este alimentatia sugarului la san.

Alaptarea exclusiva este alimentatia sugarului numai la san, fara ceai, apa sau sucuri.

Alaptare preponderenta este alimentatia sugarului la san, plus apa, ceai sau suc de fructe.

Ablactarea este incetarea alaptarii.

Alimentatia mixta este alimentatia sugarului in primele 6 luni, in acelasi timp cu lapte de mama si cu un produs de lapte praf.

Alimentatia artificiala este alimentatia sugarului in primele 4-6 luni cu alt tip de lapte decat laptele matern, de preferat o formula de lapte praf.


Alimentatia complementara ( diversificata ) este alimentatia sugarului si cu alte alimente decat laptele sub forma preparatelor semisolide care se introduc treptat.

ALIMENTATIA NATURALA

Laptele de mama

·       este alimentul ideal, asigura satisfacerea nevoilor specifice sugarului

·       cu cat se stiu mai multe despre proprietatile nutritionale si imunologice ale laptelui matern cu atat isi dovedeste superioritatea fata de alte tipuri de lapte

·       componentele sale bioactive faciliteaza tranzitia vietii de la intrauterin la extrauterin.

Alaptarea, desi o alimentatie traditionala pentru specia umana, a cunoscut o perioada de declin, cu ani in urma,

  • cand s-a promovat gresit ( datorita intereselor comerciale ) ca alimentatia artificiala este la fel de benefica ca cea naturala
  •  in plus implicarea femeilor pe plan social a restrans timpul disponibil petrecut cu copilul
  •  teoria gresita de separere a copilului de mama dupa nastere pentru a-l feri de infectii si alaptarea la ore fixe a defavorizat lactatia
  • lipsa alaptarii si mai ales a alaptarii exclusive timp de 6 luni cat si diversificarea neadecvata sunt factori de risc pentru morbiditatea infantila, iar pe termen lung pentru dezvoltarea intelectuala si integrarea sociala a acestuia.

Alaptarea este un act natural, dar un comportament care trebuie invatat.

 Se promoveaza alaptarea biologica care inseamna o alaptare la cerere, fara program, suptul fiind dirijat de nevoile copilului, cu o frecventa mai mare in primele saptamani , apoi de 5-6 x/zi. 

 

Avantajele alimentatiei naturale.

Mamogeneza si lactogeneza.

Mamogeneza este procesul de dezvoltare al glandei mamare

q      bulbul mamar este evident la fat  din saptamana 18-19 de gestatie, in glanda rudimentara sistemul ductal se dezvolta pana la nastere

q      dupa nastere marimea glandelor mamare ramane aceeasi pana la pubertate. Anatomia normala a glandelor mamare urmareste dezvoltarea pubertara conform stadiilor Tanner

      Efectul estro-progesteronic faciliteaza formarea structurii caracteristice sanului adult

     Completa dezvoltare alveolara si maturitatea epiteliului necesita hormonologia de    sarcina.

Unitatatile  de baza ale glandei mamare sunt:

·       alveolele sau celulele acinilor ( secreta laptele ) conectate la

·         ducte sau canale galactofore. Fiecare duct e independent, se unesc apoi in ducte intralobulare, interlobulare si  dreneaza in ductul colector care ajunge la sinusul lactifer inapoia areolei. In mamelon sunt 15-25 de orificii prin care se evacueaza laptele. La nivelul areolei se gasesc glandele Montgomery care produc o substanta uleioasa, care mentine pielea mamelonului moale si are mirosul lichidului amniotic care atrage copilul la san. 

Lactogeneza este procesul prin care glanda mamara dezvolta capacitatea de a secreta lapte. Acesta include transformarea glandei mamare de la stadiul nediferentiat din prima parte a sarcinii la stadiul diferentiat complet uneori dupa nastere.

Etapele lactogenezei:

Ø     Stadiul 1 – corespunde primei jumatati a sarcinii. Este procesul prin care glanda mamara este capabila sa secrete lapte. In fluidul secretat creste concentratia lactozei, proteinelor si imunglobulinelor si scade sodiul si clorul.

Ø     Stadiul 2 – incepe odata cu suptul si dureaza pana in ziua 8-a postnatal.  Cresc citratii care sunt considerati markeri pentru  acest stadiu al lactatiei. Controlul endocrin se transforma in autocrin ( automatismul mamar prin golirea sistematica a sanului ).

Ø     Galactopoeza – ziua 9-a dupa nastere, se realizeaza stabilizarea secretiei lactate

Ø     Involutia – 40 de zile dupa ultimul supt, secretia lactata scade din cauza cresterii concentratiei peptidelor inhibitoare.

Lactatia se desfasoara in principal sub actiunea a doi hormoni: prolactina si oxitocina.

Sinteza laptelui se desfasoara in celulele epiteliale ale glandei mamare. Dupa nastere, dupa desprinderea placentei de peretele uterin, scade nivelul de progesteron si creste productia de prolactina

§        este secretata de hipofiza anterioara

§        stimuleaza cresterea ductelor glandulare mamare, proliferarea celulelor epiteliale si sinteza proteinelor laptelui

§        reflexul neurohormonal prolactinic ( de secretie ) este declansat de supt. Cu cat suptul este mai frecvent si mai viguros cu atat se va produce mai mult lapte

§        prolactina este denumita hormonul maternitatii, fiind responsabil de sentimentele de “ maternitate”. 

Oxitocina

q      este hormonul raspunzator de ejectia laptelui

q      cand nou-nascutul este pus la san si incepe suptul se elibereaza oxitocina.

q       Prin supt, prin atingerea receptorilor mamelonari si areolari impulsurile activeaza radacinile ganglionilor dorsali, via intrecostali, aceste impulsuri ascendente spre spinal creaza calea neuronala aferenta catre nucleul paraventricular al hipotalamusului si hipofiza posterioara unde oxitocina este secretata si stocata. Eliberarea oxitocinei este pulsatila catre capilarele adiacente apoi spre celulele receptoare mamare, celulele mioepiteliale ductale mamare, care sunt stimulate si se contracta. Astfel se elibereaza laptele din alveole in ducte apoi in sinusurile subalveolare prin orificiile mamelonare spre sugar.

q       volumul laptelui secretat pote fi reglat prin feed-back dupa necesar. Sinteza fiind in relatie cu gradul de umplere  sau golire al sanilor. Daca sanul este prea plin, o proteina inhibitoare din lapte incetineste sau inhiba sinteza, prin golirea sanului se elimina si substanta inhibitoare si se accelereaza productia de lapte. Se recomanda mamelor sa nu “sara o masa” gandind ca vor avea mai mult lapte la masa urmatoare, pentru ca in timp le va scadea laptele.

q       secretia continua si in timpul suptului, compozitia laptelui se schimba pe parcursul suptului, la inceput este mai sarac in lipide dar bogat in proteine si minerale

q       marimea sanilor nu se coreleaza cu capacitatea de secretie, este in relatie doar cu capacitatea de stocare.

            Tehnica alimentatiei naturale ( alaptarea )

           

Pregatirea sanilor inainte de nastere nu este neaparat necesara, igiena zilnica fiind de ajuns.     Pielea sensibila a mameloanelor poate fi pregatita in timpul ultimelor trei luni de sarcina:

Ø     dupa toaleta sanilor se freaca fiecare mamelon cu prosopul

Ø      pentru reliefarea mamelonului se apasa baza mamelonului intre police si index, usor, cu ambele degete deodata

Ø      apoi, tinand mamelonul se trage de el lent si usor in sus si-n jos

Ø     exercitiile se efectueaza sistematic seara de cateva ori cu fiecare mamelon pana cand devine usor inconfortabil, niciodata dureros

Ø     se indica sa nu se poarte sutien o parte a zilei, ca mameloanele sa fie la aer, sub haine si sa beneficieze, de asemenea de frecarea cu hainele.

            Activitatea de supt eficienta este dependenta de:

q      Atasarea corecta la san – sugarul va prinde in cavitatea bucala mamelonul si 1-2 cm din areola, corespunzator sinusurilor lactifere

q      Activitatea corecta de supt

Suptul normal incepe cu mai multe supturi rapide nenutritive ( nu curge lapte ) denumite “ chemarea laptelui” urmat de supt rar regulat cand incepe curgerea laptelui ( supt nutritive ) insotita de deglutitie audibila.

Procesul de supt parcurge cinci etape:

1.     cautarea sanului – stimularea tactila a fetei determina intoarcerea capului spre stimul – reflexul punctelor cardinale

2.     prinderea sanului ( atasarea la san ) – mandibula coboara, limba este asezata pe gingia inferioara formand un jgheab, mamelonul si areola fiind intre limba si palat.

3.     suptul – consta in aplicarea unei presiuni negative in gura copilului care permite extractia laptelui

4.     expresia laptelui – prin comprimarea sanului spre palat urmata de scadea presiunii exercitata de maxilare care va determina umplerea din nou a sinusurilor lactifere.

5.     deglutitia laptelui se coordoneaza cu respiratia.

PRACTIC:

ü     Inainte de fiecare alaptat mama se va spala pe maini cu apa si sapun, mai ales dupa schimbarea scutecului. Scutecul trebuie controlat inainte de alaptat si schimbat in caz de emisie de scaun.

ü      Sanul nu trebuie spalat inainte de fiecare alaptat, este suficient o data sau de doua ori pe zi, fara a folosi sapunul, dupa supt sanul va fi lasat la aer 5 minute. Exista creme speciale pentru prevenirea fisurilor, ragadelor ( de exemplu Garmastan ) care se aplica inainte si dupa supt.

ü     Pentru perioada alaptarii  se indica purtarea sutienului pentru ca sanii sa nu se deformeze. Exista sutiene speciale “ cu capac” sau se poarta sutienul obisnuit, oricare ar fi, este bine  sa contina  tampoane absorbante.

ü      Pozitia de alaptat este aleasa de catre mama, sezanda sau decubit lateral, important este sa fie comoda. Daca mama prezinta plaga perineala va alapta in decubit lateral 4-6 saptamani.

ü      Durata unui supt nu va depasi 40 de minute.

ü      Pentru a preveni aparitia fisurilor sau ragadelor este important ca sugarul sa fie asezat aproape de san, mamelonul sa nu fie in tensiune.

ü      Mama va mulge cateva picaturi de lapte pe un servetel pentru a indeparta eventualii microbi de la nivelul canalelor galactifere, apoi  introduce in cavitatea bucala a sugarului, deasupra limbii, atat mamelonul cat si areola, la acest nivel situandu-se sinusurile lactifere. Pe durata suptului mama sustine sanul pentru a nu obstrua narinele sugarului.

ü       Dupa supt se tine copilul in pozitie verticala pentru a eructa aerul inghitit.

 

Alimentatia mamei pe durata alaptarii:

o      sa fie echilibrata

o       fara restrictii alimentare

o      bogata in legume, fructe, mai putine dulciuri concentrate

o       cu un plus de lichide de 700-1000 ml/zi sub forma supelor, sucurilor naturale

o       fara alcool, cafea, cola, fumat

o       nu exista alimente interzise care dauneaza copilului, insa daca mama observa relatie intre alimente consumate si starea copilului ( colici ), sa le excluda. Mamele alergice vor evita consumul de alimente alergizante ( capsuni, oua nuci, ciocolata…).

 

            Modul de viata al mamei trebuie sa includa mersul pe jos, durata somnului intre opt si zece ore si o siesta dupa masa.

            Ratia in alimentatia naturala

            Legat de ratia in  alimentatia naturala au existat in trecut recomandari care astazi nu mai sunt acceptate: ceai nezaharat sau glucoza 5% in primele 12 ore, scheme prea rigide si prea regulate de alimentatie, suptul la un singur san o data, proba suptului dupa fiecare supt in primele zile de viata.

Clasic, existau formule de calcul laptelui ingerat zilnic. Astfel, Finkelstein recomanda sa se calculeze cantitatea de lapte uman de care are nevoie nou-nascutul in primele 7-10 zile de viata dupa formula: L = ( z-1 ) x 70 sau 80 in care L = cantitatea totala de lapte; z = varsta in zile; 70 = un coeficient pentru nou-nascutul cu greutate la nastere intre 3000 si 3250 g iar 80 = un coeficient pentru nou-nascutul cu greutate peste 3250 g la nastere. Apert recomanda o cantitate de lapte pe zi de 1/10 din greutatea corpului + 200-250 ml. Scarin recomanda ca sugarul in varsta de 8 saptamani sa primeasca 800 ml pe zi; pentru fiecare saptamana mai putin se scadeau 50 ml/zi iar pentru fiecare luna in plus se adaugau 50 ml/zi.

            Astazi, exista tendinta ca:

v    alaptarea sugarului sa fie un act natural

v     primul supt sa fie precoce

§       in primele ore de viata reflexul de supt este manifest la maxim

§       nou-nascutul suge bine pana in a 6-a ora de viata, apoi acest reflex scade progresiv pentru a reveni spre a doua zi de viata

§       cand sunt tarzii, primele supturi sunt dificile si neplacute, explicand unele abandonuri

§       suptul precoce determina instalarea rapida a lactatiei iar nou-nascutul va beneficia de calitatile colostrului

§       in prima zi de viata, nou-nascutul va suge timp de 5 minute la fiecare supt, la ambii sani

§        a doua zi durata suptului va creste la 10 minute

§        apoi va creste progresiv cu cate 5 minute pe zi pana la maximum de 40 de minute

§       cei mai multi sugari isi iau ratia in 15-20 minute, iar dupa aproximativ 2 saptamani secretia lactata se stabilizeaza si se pot alterna sanii cu mesele

§       in alimentatia naturala mesele nu sunt egale

§       limitarea suptului este data de modificarea componentelor laptelui, asfel creste concentratia de lipide care dau gust neplacut laptelui si suptul inceteaza. Fenomenul se numeste disgeuzie

§       in timp programul de alimentatie se regleaza in raport cu realizarea satietatii sugarului care este in relatie cu valoarea calorica a laptelui si cu frecventa meselor. Pe masura ce cresc sugarii isi maresc spontan intervalul  intre mese, renunta la masa de noapte si nu se vor alimenta la orice trezire. Pe masura ce capacitatea de comunicare cu mama se imbogateste se poate incerca un program de alimentatie mai potrivit pentru familie, daca acesta nu se poate realiza o schema regulata de alimentatie se va impune o data cu diversificarea alimentatiei

§       oricare ar fi programul de alaptare, trebuie evitate atat carenta cat si excesul. Alimentarea prea frecventa poate duce la suprasolicitarea digestiei si paratrofie, mesele prea rare pot induce virarea metabolica spre sinteza de lipide, favorizand in timp obezitatea.

§       in ceea ce priveste durata alimentatiei la san se indica alaptarea exclusiva pana la 6 luni iar alaturi de alimentele de diversificare unii accepta laptele de mama pana la 2 ani.

Mentinerea lactatiei se realizeaza prin:

·       alaptare frecventa, zi si noapte, singura modalitate de a mentine o lactatie buna

·       dupa 2-3 saptamani ritmul supturilor incetineste de la sine, numarul de mese descreste la un interval de 3-4 ore.

·       evitarea suzetei sau tetinei pentru ca acestea impiedica contactul mama-copil sau produc tulburari de supt, scade reflexul de secretie a laptelui si duce la lactatie insuficienta.

·       daca sanul este moale nu inseamna ca a scazut laptele, va fi pus sa suga mai des

·       unii sugari alimentati la san au scaun dupa fiecare supt, exploziv, moale dar auriu, aderent de scutec, fara puroi, mucus, sange, nu inseamna ca au diaree, curba lor ponderala este ascendenta

·       alti sugari alimentati la san au scaun doar la cateva zile ( 2-3 ), dar este moale si nu inseamna ca sunt constipati

In alaptare mama nu trebuie sa:

q      Forteze copilul sa suga, ii impinge capul spre san

q      Initieze suptul daca sanul este prea plin, mai intai va mulge putin lapte pentru ca areola sa se inmoaie

q      Lase copilul sa planga prea mult, copilul agitat nu suge bine

q      Alapteze copilul somnoros, trebuie trezit mai intii

q      Cantareasca copilul dupa fiecare supt, supturile sunt inegale

q      Suplimenteze suptul cu lapte praf sau ceai, multi sugari mai accepta chiar daca au supt bine.

ALAPTAREA IN SITUATII PARTICULARE

Alaptarea prematurului

1.     Avantajele laptelui uman pentru prematuri:

ü     Numai laptele mamei care a nascut premature este adecvat acestuia, contine mai multe proteine, grasimi, natriu, fier si mai putina lactoza decat laptele mamelor care au nascut la termen

ü     Continutul mai ridicat in taurina ajuta la absorbtia vitaminei D, iar continutul mai mare in antioxidanti previne tulburarile in dezvoltarea plamanilor si a nervului optic

ü     Hormonii, enzimele si factorii de crestere din lapte ajuta la maturarea sistemului digestiv, imun si nervos, stimuleaza dezvoltarea trunchiului cerebral, scazand riscul de apnee

2.     Dezavantajele laptelui uman pentru prematuri:

Ø     Crestere in greutate mai lenta, nu acopera nevoile calorice mai ales la prematurii cu greutate foarte mica

Ø     Risc de dezvoltare a rahitismului prin continut scazut de fosfor.

Se recomanda astazi adaosul de “ fortifianti “ai laptelui de mama care aduc un surplus de proteine si minerale, dar care altereaza flora intestinala crescand riscul enterocolitei ulceronecrotice si a alergiei datorita proteinelor din laptele de vaca. Unii sfatuiesc mama sa se mulga mai mult timp si sa administreze laptele “ cel din urma ” mai bogat in calorii.

Prematurii cu greutate mica – postnatal primesc nutritie parenterala apoi entero-parenterala conform tolerantei digestive, lapte de mama muls  cu mana sau cu pompa si administrat cu sonda ( alimentatie prin gavaj ) daca nu este prezent reflexul de deglutitie sau din biberon daca reflexul este prezent. Chiar daca este gavat, prematurul cu stare generala stabilizata, este pus pe pieptul mamei, cu capul la nivelul sanului; mama va mulge cateva picaturi de lapte in gura copilului, in timp ce asistenta il alimenteaza prin sonda. Sondele pentru gavaj sunt de mai multe marimi, au extremitatea distala rotunjita si prevazuta cu cateva orificii laterale iar capatul extern se inchide cu un dop. Gavajul poate fi nazo-gastric sau orogastric, sonda fiind introdusa cat distanta intre lobul urechii, nas si apendicele xifoid. Gavajul poate fi continuu sau discontinuu, sonda putand fi mentinuta 2-3 zile dupa care se schimba. Laptele se administreza lent, cu seringa dupa ce a fost verificat prin aspirare continutul gastric. Restantul gastric se scade din ratia pe masa respectiva.

            Prematurii cu greutate mai mare (peste 1800g ) pot fi pusi la san dupa 2 ore dupa nastere insa inainte de initierea alaptarii trebuie evaluata coordonarea supt- deglutitie- respiratie, abilitatea de coordonare ca si suptul nutritiv apar de la 32-34 saptamani de gestatie. Multi recomanda trecerea de la gavaj la alimentatia la san deoarece alaptarea este mai putin stresanta decat alimentatia cu biberonul, deglutitia si respiratia sunt mai usor de coordonat la san, au un control mai bun asupra curgerii laptelui, fluctuatiile saturatiei in oxigen sunt mai mici. La inceput sug putin, au nevoie de timp sa invete sa suga eficient,  mama trebuie sa se mulga dupa supt pentru a-i completa ratia, cantitatea supta fiind monitorizata prin proba cantarului, de preferat electronic. Unii recomanda laptele muls sa fie administrat cu cana sau seringa, altii sustin ca prematurul este mai putin sensibil la confuzia tetina-san si completarea se poate administra prin biberon cu conditia sa nu fie folosit mai mult de 2-3 saptamani.

                        Alaptarea gemenilor

            Se practica la fel ca si alaptare unui singur copil, sanii fiind in stare sa produca suficient lapte pentru 2 copii. Se recomanda alaptarea simultana cel putin o data pe zi, alternand cu alaptarea individuala. Se pune primul la san copilul care suge mai putin viguros si apoi cel viguros, se alapteaza la cerere.

                        ALIMENTATIA MIXTA

    Se indica atunci cand sunt semne reale de lactatie insuficienta si anume:

·       Nu creste bine in greutate, la varsta de 2 saptamani nu are greutatea de la nastere, in prima luna de viata nu a crescut 500g

·       Urineaza putin, urina este concentrata, cu miros puternic

·       Emite scaun rar, tare, uscat, uneori verzui

·       Prezinta mucoase uscate, pliu cutanat lenes, ochi infundati, somnolenta, plans slab.

Alimentatia mixta consta in adaugarea la laptele uman a unui produs de lapte praf, dar inainte de a decide suplimentarea trebuie cautate cauzele care pot interfera secretia lactata ( oboseala, alimentatia deficitara, stress-ul, greseli ale tehnicii alaptarii…) si eliminate.

Completarea ratiei cu lapte praf se poate realiza in doua modalitati:

1.     sistemul complementar – sugarul este alaptat la fiecare masa, se verifica laptele ingerat prin cantarirea sugarului inainte si dupa supt si se completeaza ratia cu lapte praf administrat cu lingurita sau cu biberon cu tetina cu orificii mici.

2.     sistemul alternativ –  mese la san alterneaza cu mese cu lapte praf administrat cu lingurita sau biberonul. Pentru mentinerea lactatiei in timp sunt necesare cel putin 3 supturi pe zi.

   Produsele de lapte praf administrate suplimentar vor fi indicate si preparate dupa regulile alimentatiei artificiale.

                        ALIMENTATIA ARTIFICIALA

            Se considera alimentat artificial sugarul care in perioada de viata in care este total dependent de alimentatia lactata ( primele 4-6 luni ) primeste lapte praf.

      

       Tehnica alimentatiei artificiale

Ø     Vesela necesara alimentatiei artificiale cuprinde biberoane si tetine

Ø      Normele de igiena privind materialele folosite sunt stricte, plastic sau sticla, trebuie sa reziste fara a se deforma la temperaturi foarte ridicate sau foarte coborate

Ø      Pentru nou-nascut cel mai practic este biberonul din sticla, usor de sterilizat, plasticul ajunge sa se matizeze si sa se deformeze la sterilizare, este usor si incasabil, indicat atunci cand copilul ajunge sa-si tina singur biberonul

Ø       “ Biberon” este recipientul de dimensiuni variabile in care se prepara laptele si din care este alimentat sugarul dupa ce a fost aplicata tetina. Pot avea diferite forme, asa zise “ ergonomice” care fac ca intretinerea lor sa fie dificila

Ø      Tetina din cauciuc sau silicon aplicata simplu sau cu ajutorul unui capac, prin insurubare, prezinta orificii la varf sau laterale pentru reglarea fluxului. Orificiile trebuie verificate sa nu fie prea mici sau prea mari, atunci cand rasturnam biberonul laptele sa se scurga lent, adica o picatura pe secunda fara sa fie nevoie sa scuturam biberonul

Ø     Biberoanele si tetinele trebuiesc sterilizate cel putin pana la varsta de 6 luni. Este nevoie de 6-8 biberoane pentru a le putea steriliza o data pe zi

Ø      Exista si biberoane de unica folosinta, care nu necesita sterilizare, dar sunt scumpe

Ø      Sterilizarea se face prin fierbere timp de 30 minute ( oala cu capac, sterilizator cu vapori, oala sub presiune etc. ) sau prin metoda chimica pe baza de clor.

Practic, imediat ce masa a luat sfarsit, biberoanele si tetinele se clatesc sub jet puternic de apa, apoi se spala cu detergent de vase. Biberonul este curatat cu o perie adecvata pentru spalatul sticlelor. Tetina este spalata, intoarsa, frecata cu sare de bucatarie si este indicat ca dupa clatire sa se scurga apa prin orificii. Apoi se sterilizeaza.   

            Prepararea laptelui praf.

            Se fierbe apa intr-un ibric si se lasa sa se raceasca la 37sC. Daca apa este fierbinte se vor face cocoloase, daca apa este prea rece nu se va dizolva toata pulberea de lapte. Se ia biberonul din sterilizator si se scurge de apa fara sa se atinga interiorul sau tetina. Se toarna apa fiarta si racita sau apa plata in biberon, pentru majoritatea produselor de lapte praf sunt necesari 30 ml la o masura rasa de pulbere de lapte praf ( masura proprie fiecarei cutii ), apoi se aplica tetina si se omogenizeaza continutul prin scuturare. Persoana care prepara laptele va verifica  temperatura laptelui preparat picurandu-si cateva picaturi pe fata anterioara a antebratului. Daca laptele este prea cald se raceste tinand biberonul in apa rece, daca este prea rece se poare reincalzi intr-un recipient prevazut cu termostat sau intr-un recipient cu apa calda. Cuptorul cu microunde poate fi periculos datorita rapiditatii sale: biberonul poate parea caldut cand de fapt este fierbinte, in plus mai sunt discutii legat de transformarile biologice pe care le-ar suferi laptele incalzit la microunde.

PRACTIC

  • Persoana care alimenteaza, mama. tata, verifica pampersul sugarului, se spala pe maini, se aseaza confortabil si tine in brate sugarul
  •  Biberonul se ofera asezand tetina deasupra limbii si se tine inclinat in asa fel incat pe toata durata mesei tetina si portiunea ingusta a biberonului sa fie cu lapte pentru a limita aerofagia. Din cand in cand se retrage tetina din gura sugarului pentru a evita ca suctiunea sa creeze un vid care ar impiedica aspirarea laptelui
  •  Masa dureaza intre 10 si 20 de minute
  •  Dupa alimentatie sugarul este tinut vertical pentru a eructa aerul inghitit, apoi este asezat in decubit lateral.

            Ratia in alimentatia artificiala

            I. Nevoi de lichide

            Ratiile sunt teoretice, variaza de la copil la copil si cresc cu varsta reducandu-se frecventa lor.

§       In prima zi de viata se vor asigura 80ml/kg/zi, cantitate repartizata in 6-7 mese, la interval de 3-4 ore, cu o pauza nocturna de 4-5 ore intre orele 23 si 4-5

§        Cantitatea de lapte praf va creste treptat astfel ca la sfarsitul primei saptamani de viata sa se atinga 125-130ml/kg/zi, iar la sfarsitul primei luni de viata 160-180 ml/kg/zi

§        Unii nou-nascuti au nevoie de un biberon de noapte suplimentar. Acesta va putea fi inlaturat intre varsta de 8-12 saptamani. Suprimarea mesei de noapte depinde de instalarea ritmului nictemeral la copil, ritm dependent de hormoni si greu influentat de diferitele metode: amanarea mesei de seara, imbogatirea ultimului biberon cu fainos fara gluten etc.

§       Necesarul de lichide scade ulterior, in luna a doua de viata se asigura 170-150 ml/kg/zi, in luna a treia 160-140 ml/kg/zi, in luna a patra 140-135 ml/kg/zi, in luna a cincea 135ml/kg/zi,iar in luna a sasea 130ml/kg/zi.

Varsta

Greutatea ( kg )

Total apa ( ml/zi )

Apa ( ml/kg/zi )

1-3 zile

3,0

250-300

80-100

10 zile

3,2

400-500

125-150

3 luni

5,4

750-850

140-160

6 luni

7,3

950-1100

130-155

1 an

9,5

1150-1300

120-135

2 ani



11,8

1350-1500

115-125

4 ani

16,2

1600-1800

100-110

6 ani

20,0

1800-2000

90-100

10 ani

28,7

2000-2500

70-85

14 ani

45,0

2200-2700

40-50

 

Tabel I. Necesarul de lichide pentru organism in functie de varsta si greutate ( dupa Ciofu )

            Ratia teoretica de lapte praf se poate calcula si cu ajutorul unor formule:

Ø     Pentru primele 10 zile de viata se utilizeaza formula lui Finkelstein: L (cantitatea de lapte pe zi, in ml ) = (n-1) x 70 sau 80; n = varsta in zile, iar coeficientul 70 se foloseste in cazul greutatii la nastere sub 3250 g iar 80 in cazul celor peste aceasta greutate la nastere

Ø      Dupa varsta de 7-10 zile calculul ratiei se face cu ajutorul formulei lui Appert: ml de lapte praf/zi = 1/10 din greutatea copilului + 200 sau 250 sau altfel spus: primele trei cifre ale greutatii copilului exprimate in grame + 200 sau 250.

Fiecare sugar avand ritmul lui, intervalele dintre mese pot fi inegale, iar cantitatile ingerate variabile. Trezirea spontana  este cel mai bun indicator al orarului meselor. Totusi intre doua mese trebuie sa fie intre 2,5 si 4 ore interval. Sugarul nu va fi niciodata fortat sa-si termine biberonul si nici trezit pentru masa. In general in primele 2 luni pot fi 6-7 mese, intre 2-4 luni 5-6 mese, iar dupa 4 luni 4-5 mese.

            Estimarea necesarului hidric se poate face si cu ajutorul metodei Holliday-Segar:

                        Pentru primele 10 kg necesarul este de 100 ml/kg;

                        pentru urmatoarele 10 kg: 1000 ml + 50 ml/kg > 10 kg;

                        pentru fiecare kg in plus: 1500 ml + 20 ml/kg > 20 kg.

            Calculul necesarului de lichide se poate realiza si cu ajutorul suprafetei corporale: 1500 ml/m²/24 h.

            II. Ratia alimentara se poate calcula tinand seama de nevoile energetice ale copilului. Ratia energetica va fi acoperita de produsul de lapte praf a carui valoare energetica se cunoaste, este inscrisa alaturi de compozitie pe fiecare cutie de lapte praf.

Varsta

Necesar energetic ( kcal/kg/zi )

Nou-nascut

80

1 –3 luni

120

3 – 6 luni

110

6 – 12 luni

100

Copil mic

90

Prescolar

80

Scolar

50-60

 

Tabel II. Necesarul energetic pentru organism in functie de varsta. ( dupa Ciofu )

Recomandarile nutritionale se fac in scopul:

ü     promovarii sanatatii optime

ü      prevenirii deficientelor in nutritie, a toxicitatii

ü      pentru reducerea riscului bolilor cornice

 Exista astazi tendinta de reducere a aportului energetic. Astfel recomandarile recente disting 4 valori de referinta:

ü     Ingestia adecvata – nutrientii recomandati pe zi bazat pe aproximari determinate experimental sau observate pe grupuri populationale sanatoase.

ü     Cerinte medii estimate – valoarea ingestiei zilnice este estimata sa raspunda cerintelor organismului majoritatii ( 50% ) dintr-un grup de aceeasi varsta si gen.

ü     Dieta recomandata  – ingestia medie zilnica care acopera nevoile nutritionale la 97-98% dintr-un grup de personae sanatoase.

ü     Nivele de ingestie superioare tolerabile – nivelele cele mai inalte de nutrienti ingerati zilnic, care nu dauneaza sanatatii.

In acest context dieta recomandata astazi referitor la necesarul energetic si proteic este:

Varsta

Necesar energetic ( kcal/kg/zi )

Necesar proteic ( g/kg/zi )

Nou-nascut – 6 luni

108

2,2

6 – 12 luni

 98

1,6

1 – 3 ani

102

1,2

4 – 6 ani

 90

1,1

7 – 10 ani

 70

1,0

11 – 14 ani fete

 47

1,0

15 – 18 ani fete

 40

0,8

11 – 14 ani baieti

 55

1,0

15 – 18 ani baieti

 45

0,9

 

Tabel III. Necesarul energetic si proteic pentru organism in functie de varsta ( dupa M. R. Silverman, A. Dye, J. K. Froehlke, 2005 )

            Produse de lapte praf

·       Alimentul ideal pentru sugar este laptele matern

·        In lipsa acestuia, de-a lungul anilor s-a folosit laptele animalelor: oaie, capra, vaca

·        Pana in anul 1940 laptele de vaca  a fost in principal alternativa pentru laptele uman

·        Rapid i-au fost aduse modificari care sa-l faca acceptabil: sterilizare, indulcire, degresare, acidifiere, diluare etc.

·        Transformarea in lapte praf s-a realizat incepand cu anul 1950

·        In 1961 s-a stabilit compozitia legala a produselor de lapte praf: pentru 100 ml lapte reconstituit = 3g proteine, 1,5g lipide si 9g glucide

·        In 1970 progresele facute in medicina evidentiaza dezavantajele produselor de lapte praf bogate in proteine si sodiu. Excesul de sodiu ce trebuia eliminat determina eliminarea paralela a apei si acest dezechilibru inducea senzatia de sete datorita careia sugarii consumau o cantitate mai importanta si mai dezechilibranta de lapte. Nici aportul de glucide nu era adecvat, lactoza nu reprezenta decat 30-50% din glucide.

·        In 1974, la Verona cu ocazia infiintarii ESPGAN ( Societatea Europeana de Gastroenterologie si Nutritie ) cercetatorii hotarasc sa clasifice produsele de lapte praf in doua categorii: formule de lapte praf pentru sugari de prima varsta specifice imaturitatii primelor luni si formule de varsta a doua destinate alimentatiei diversificate. Apare termenul “formula” de lapte praf ceea ce semnifica evolutia transformarilor laptelui de vaca pentru a se apropia mai mult de compozitia si de efectele biologice ale laptelui uman

·        In 1978 formulele de lapte praf sunt impartite in formule adaptate sau maternizate  care erau indulcite exclusiv cu lactoza, raportul cazeina/proteinele lactoserului era aproximativ 40/60 iar continutul in sodiu redus si formule partial adaptate care erau indulcite mixt, lactoza cel putin 70% si alte zaharuri: dextrin-maltoza, zaharoza. Raportul cazeina/proteine solubile era pastrat ca si in laptele de vaca 80/20 realizand astfel satietate copilului.

·        Astazi aceste denumiri au fost abandonate, termenii “maternizat”  sau “ umanizat”sunt interzisi pentru a nu crea confuzia ca formula respectiva are calitatile laptelui uman astfel incat sa fie descurajat alaptatul.

·        Din 1994 conform Codului international de comercializare a substituentelor de lapte matern, formulele de lapte sunt denumite “ preparat pentru sugari” de inceput pentru primele 4-6 luni de viata si  de continuare pentru sugari mai mari de 4 luni.

·        Suplimentarea cu vitamina D este obligatorie pentru toate formulele de lapte iar sursa lipidica poate fi exclusiv vegetala.

·        Denumirea de lapte adaptat nu este admisa decat daca produsul respecta urmatoarele reglementari:

- continutul in proteine sa fie mai mic decat 0,6 g/kj ( 2,5 g/kcal )

- raportul cazeina/proteine solubile mai mic decat 1.

Exista preocuparea pentru promovarea alimentatiei naturale, astfel ca eticheta fiecarei formule de lapte praf si documentatia de informare si educare in legatura cu aceasta sa mentioneze superioritatea alaptarii.

Dupa compozitia proteica distingem:

ü     formule derivate din laptele de vaca, la randul lor impartite in doua categorii dupa raportul cazeina si proteinele solubile

ü     preparate pe baza de proteine de soia care trebuie obligatoriu imbogatite cu carnitina ( minim 7,5μmol/100kcal ).

Laptele matern reprezinta punctul de referinta al tuturor producatorilor de lapte praf ( P = 9-10 g/l, raportul cazeina la proteinele lactoserului de 40/60, glucide 70 g/l din care lactoza 60 g/l, lipide 40 g/l, saruri minerale 2 g/l ). Laptele de vaca ( P = 34 g/l cu raportul cazeina la proteinele lactoserului 80/20, glucide 48 g/l, lipide 40 g/l si saruri minerale 7-8 g/l ) este supus numeroaselor transformari pentru a-l apropia de compozitia laptelui uman, insa cu toate progresele tehnologice nu s-a realizat un tip de lapte cu calitatile imunologice ale laptelui uman sau cu modificari ale compozitiei pe parcursul alimentatiei cu rolurile pe care aceste schimbari le joaca  in mecanismele reglatoare ale apetitului si in protectia contra obezitatii. 

Dupa adresabilitate avem:

q      formule de inceput destinate alimentatiei sugarilor de la nastere pana la varsta de 4-5 luni, in absenta alergiei sau riscului alergic.

q      formule de continuare destinate sugarilor cu varsta cuprinsa intre 4 si 8 luni sau 1 an.

q      formule de crestere sau junior destinate sugarilor peste varsta de 8-10 luni.

q      formule speciale, terapeutice

q      formule pentru prematuri

Formulele de lapte praf de inceput sunt recunoscute in baza compozitiei:

-        proteinele  reprezentate de cazeina si proteinele lactoserului, numite si proteine solubile sunt in raport de 40/60 ca in laptele matern, situatie in care vorbim de formula de inceput cu proteine modificate, dar putem avea si alte raporturi: 50/50 sau 70/30 deoarece in realitate, acest raport variaza in timp si in laptele matern: este de 10/90 in primele zile dupa nastere si scade catre 50/50 dupa 3-4 luni. Cazeina coaguleaza in flocoane mari in mediul acid al stomacului, intarzie evacuarea gastrica si ofera satietate, insa are tendinta de a precipita in prezenta calciului si favorizeaza constipatia. Conform reglementarilor continutul proteic al formulelor de inceput variaza intre 12 si 18 g/l.

-        glucidele sunt reprezentate in principal de lactoza, dar putem intalni si formule indulcite mixt cu: zaharoza, dextrin-maltoza, amidon semifiert sau gelatinizat ( fara gluten ). Zaharoza nu poate reprezenta mai mult de 20% din glucidele totale iar amidonul semifiert sau gelatinizat sa fie mai putin de 30% din glucidele totale. Formulele avand si alte glucide alaturi de lactoza sunt mai dulci, sunt acceptate cu placere, dar obisnuiesc sugarul cu gustul dulce.

-        lipidele variaza ca tip de la un produs la altul, se remarca tendinta de a inlocui lipidele laptelui de vaca cu lipide vegetale. Necesitatea unui aport echilibrat in acizi grasi esentiali: acid linoleic si acid alfa-linolenic a dus la adaosul lor in toate formulele, iar studii recente demonstreaza caracterul esential al acizilor grasi polinesaturati derivati din acidul alfa-linolenic, acidul docosahexaenoic ( DHA ) cu rol important in dezvoltarea si functionarea creierului si a functiei vizuale. Sunt formule cu adaos de acizi grasi polinesaturati cu lant lung ( AGPILC ) cu rol in dezvoltarea creierului. In primele luni sistemul enzimatic care produce lungirile de lant este insuficient dezvoltat si nu este posibila sinteza acestor acizi din precursori.

-        nucleotidele – unitati de baza ale acizilor nucleici – sunt considerate substante nutritive “semi-esentiale” cu rol in dezvoltarea imunitatii, echilibrului florei intestinale, metabolismul AGPILC si absorbtia fierului

-        vitamina D cu rol in prevenirea rahitismului a fost adaugata formulelor de lapte datorita incidentei mari a rahitismului carential la copilul sub 2 ani cu toate ca datorita cantitatii variabile de lapte ingerat exista in continuare pericolul subdozarii ( risc de rahitism ) cat si al supradozarii ( risc de intoxicatie ). Adaosul de vitamina D este de 400 UI/l.

-        alte componente: prebioticele sunt ingrediente alimentare nedigestibile: oligozaharide, fibre alimentare, unele peptide care stimuleaza selectiv cresterea si activitatea bifidobacteriilor din colon. Efectul lor este tranzitor, in functie de aport, de aceea este necesar un aport sustinut; probioticele sunt germeni vii alimentary, nepatogeni, rezistenti la hidroliza gastrointestinala care fermenteaza fibrele alimentare si oligozaharidele in cec si colon; taurina este un aminoacid semiesential derivat din metionina si cistina cu rol in dezvoltarea sistemului nervos si a organelor de simt; L-carnitina, substanta similara vitaminelor, care stimuleaza transportul intracelular si oxidarea acizilor grasi; fier; calciu; zinc; iod; vitamine.

-        unele sunt produse inscriptionate “bio” adica formula de lapte este obtinuta prin prelucrarea laptelui provenind din agricultura organica, fara ingrasaminte chimice, pesticide etc.

Produse comerciale: 

ü     unele sunt inscriptionate cu “1” sau “A”

ü     au continut proteic sub 18 g/l, iar la glucide predominanta este lactoza

ü     citim compozitia la 100 ml lapte preparat, resuspendat:

Denumire comerciala

Valoare energetica (kcal/l)

Proteine (g/l), raportul cazeina la proteinele serului

Glucide (g/l)

Lipide (g/l)

Alte componente

NAN 1

67

12

30/70

lactoza 74,7

35,7

acid linoleic si alfa linolenic

ac grasi polinesat cu lant lung

fier, iod, seleniu, nucleotide, taurina

BEBA

67

17

77/23

lactoza 74,1

34

acid linoleic si alfa linolenic

Fier,iod,taurina

MILUMIL 1

74

16

45/55

lactoza 71

glucoza 1

amidon 14

36

vegetale 35

acid linoleic si alfa linolenic

prebiotice

vitamine

minerale

HIPP 1

65

14

40/60

77

lactoza 64

amidon 13

32

acizi saturati/nesaturati = 36/64

seleniu

produs bio

VITALACT 1

68

15,8

lactoza 72,6

maltodextrina 3,1

33

acid linoleic si alfa linolenic

lactoferina

produs bio

KINGSLAC

70

15,5

40/60

80

lactoza 73

maltoza 0,3

dextrina 6,7

35

acizi grasi  nesaturati 4,6

taurina

L-carnitina

NOVALAC 1

65

16

72

lactoza 70%

oligozaharide

33

acid linoleic si alfa linolenic

taurina

L-carnitina

Formule de lapte praf de continuare

-        sunt destinate sugarilor peste varsta de 4 luni

-        nu pot constitui baza alimentatiei sugarului, se asociaza alimentelor de diversificare

-        au compozitia adecvata necesitatilor de crestere ale varstei: proteine mai multe, lipide care asigura aportul de acizi grasi esentiali iar glucidele sunt reprezentate de amidon nemodificat ( fiert sau diastazat ). Contin fierul necesar intr-o perioada in care depozitele antenatale sunt epuizate si diversificarea este insufucienta pentru acoperirea necesarului

-        dezavantajul lor este de ordin economic, pretul ridicat face ca familiile defavorizate sa ofere deja laptele de vaca, care nu este de recomandat sub varsta de 1 an.

Produse comerciale:

ü     sunt inscriptionate cu “2” sau “B”

ü     au continut proteic intre 18 si 26 g/l, iar la glucide creste cantitatea de polizaharide

ü     citim compozitia la 100 ml lapte preparat:

Denumire comerciala

Valoare energetica (kcal)

Proteine (g/l)

Raportul cazeina la proteinele serului

Glucide (g/l)

Lipide (g/l)

Alte componente

NAN 2

67

22,2

77/23

79

lactoza

29,2

acid linoleic si alfa linolenic

Probiotice

MILUMIL 2

76

19

96

lactoza 67

zaharoza12

polizaharide 14

amidon 13

33



acid linoleic si alfa linolenic

fibre digestive prebiotice

HIPP 2

69

21

64/36

76

lactoza 53

amidon 23

34

ac grasi sat 12

monosat 14

polinesat 8

L-carnitina

Taurina

VITALACT 2

66

20

73

lactoza 69

maltodextrina 4

30

acid linoleic si alfa linolenic

Lactoferina

NOVALAC 2

64

18

75

30

taurina

L-carnitina

 

Formule de lapte praf de crestere sau “ junior”

ü     sunt inscriptionate cu “3”

ü     se pot oferi de la varsta de 8-12 luni pana la 3-4 ani

ü     au gust placut de vanilie sau fructe

ü     ofera elementele nutritive esentiale pentru dezvoltarea oaselor, dintilor, musculaturii in aceasta perioada de crestere

Produse comerciale:

Denumire comerciala

Valoare energetica (kcal)

Proteine (g/l)

Glucide (g/l)

Lipide (g/l)

Alte componente

MILUMIL 3

80

20

110

lactoza 50

sucroza 21

polizaharide 10

amidon 29

31

Prebiotice

HIPP 3

76

24

90

lactoza 34

zaharoza 16

glucoza 12

amidon 28

34

ac grasi sat 12

mononesat 14

polinesat 8

aroma de fructe

fier, calciu, zinc, fara gluten

NOVALAC 3

75

25

85

30

aroma de vanilie

Formule de lapte praf speciale, terapeutice:

q      Formule hipoalergenice ( HA ) sau partial hidrolizate sunt obtinute prin actiunea combinata a hidrolizei enzimatice si a tratamentului termic. Hidroliza proteinelor laptelui de vaca este partiala, descompune peptidele pana la o greutate moleculara de 5000 daltoni, evitandu-se astfel gustul amar al produselor obtinute prin hidroliza continuata pana la greutatea moleculara de 1200 daltoni ( in cazul hidrolizatelor proteice). Scopul formulelor HA este de a reduce riscul alergic la sugarii cu antecedente heredo-colaterale de alergii ( respiratorii,digestive, cutanate ). Sunt prescrise frecvent in completarea laptelui matern ( alimentatia mixta ). Exista formule de inceput cat si de continuare: Milumil HA 1 si HA 2; Hipp HA 1 si HA 2; Novalac HA 1si 2.

q       Formule antireflux, antiregurgitare ( AR )  la pH-ul gastric se ingroasa omogen datorita amidonului de porumb semifiert pe care il contin, impiedicand regurgitatiile. Sunt indicare in caz de reflux gastro-esofagian alaturi de tratamentul postural. Ex. Novalac AR.

q      Formule sarace in lactoza ( hipolactozate ) sau fara lactoza ( delactozate ) indicate in diareele acute severe sau cornice, dupa corectarea modificarilor hidro-electrolitice, pentru reluarea alimentatiei orale. In general formulele pe baza de proteine din laptele de vaca sunt hipolactozate: HN 25 de la Milupa sau All 110 de la Nestlé, iar cele pe baza de proteina vegetala ( soia ) sunt delactozate: Alsoy de la Nestlé sau Vegelact de la Gallia.

q      Formule pe baza de proteina vegetala ( isolat de soia ) au continut proteic mai mare ( 20-25g/l ) deoarece valoarea biologica a proteinelor de soia este mai slaba, iar cresterea aportului permite o absorbtie mai buna. Necesita imbogatire cu L-carnitina pentru procesele de oxidare ale acizilor grasi, soia fiind saraca in carnitina. Sursele glucidice sunt reprezentate de amidon si polimeri ai glucozei, deci sunt fara lactoza si fara zaharoza. Se indica in: intoleranta primara sau secundara la lactoza, zaharoza si in caz de galactozemie. Nu se recomanda in intoleranta la proteinele laptelui de vaca deoarece se poate declansa alergia incrucisata. Ex. Milupa SOM, Alsoy, Vegebaby, Nutrisoia etc.

q      Formule acidifiate cu efect benefic asupra digestiei. Mediul acid inhiba cresterea microorganismelor, in plus cazeina va precipita in flocoane fine, marindu-se astfel suprafata de actiune a enzimelor digestive. Ex. Bebelac acidifiat. Se ofera perioada scurta de timp, pentru a evita aparitia acidozei metabolice la sugarul cu apetit scazut a carui curba ponderala nu evolueaza corespunzator si care are digestia lenta, precum si in caz de balonari.

q      Substituenti de lapte sau diete semi-elementale sau hidrolizate proteice sunt “formule sintetice” caracterizate printr-o absorbtie rapida a substantelor nutritive, facilitand activitatea enzimatica digestiva. Se obtin prin hidroliza enzimatica a proteinelor laptelui de vaca ( cazeina-lactoser ) pana la peptide mici cu greutate moleculara intre 1200-5000 daltoni sau acizi aminati liberi care nu sunt alergenice. In majoritatea formulelor lipidele sunt in proportie de 50% sub forma de trigliceride cu lant mediu si sunt imbogatite cu ulei vegetal pentru a asigura aportul adecvat de acizi grasi esentiali. Sunt formule fara lactoza si fa zaharoza, indulcirea se face cu dextrin-maltoza si polimeri ai glucozei. Se indica in intoleranta la proteinele laptelui de vaca ( PLV ), in sindroamele de malabsorbtie intestinala, in diarea cronica, in cazul rezectiilor intestinale, malnutritie. Cateva produse comerciale:

-        Alfaré - proteinele sunt extensive hidrolizate dintr-un ultrafiltrat proteic de lactoser, contine 80% oligopeptide si 20% aminoacizi liberi

-        Pregomin -   bazat pe hidrolizat extensive din proteine de soia si din colagen de porc

-        Pregomin AS – bazat pe aminoacizi puri prin hidroliza enzimatica a colagenului de porc

-        Nutramigen si Pregestimil – hidrolizate de cazeina

Formule de lapte praf pentru prematuri:

·       In lipsa laptelui matern, aceste formule au fost concepute pentru a raspunde necesitatilor nutritionale specifice, correlate cu cresterea mai rapida si cu imaturitatea numeroaselor functii biologice ( digestiva, hepatica si renala ).

·       Sunt bogate in proteine: > 20g/l, raportul cazeina/ proteinele lactoserului este de 40/60 sau 30/70, imbogatite cu taurina si carnitina

·       Glucidele sunt reprezentate in proportie de 2/3 de lactoza si 1/3 de dextrin-maltoza, pentru ca este cunoscut deficitul tranzitor in lactaza la acesti nou-nascuti

·       Toate formulele contin trigliceride cu lant mediu ( MCT ), acizi grasi polinesaturati esentiali, iar mai nou acizi grasi polinesaturati cu lant lung

·       Unele formule sunt inscriptionate cu “0” sau “pre”

·       Sunt indicate nou-nascutilor cu greutate la nastere sub 2500g

·       Citim compozitia formulei la 100 ml lapte preparat:

Produse comerciale:

Denumire comerciala

Valoare energetica (kcal/l )

Proteine ( g/l )

Raportul cazeina la ptroteinele serului

Glucide ( g/l )

Lipide ( g/l )

Alte componente

PreNAN

70

20,6

30/70

79,9

lactoza 60,9

malto-dextrina19

34,3

acid linoleic si alfa linolenic

taurina

cistina

carnitina

Aptamil Prematil

80

24

77

lactoza 62

glucoza 1

maltoza 1

polizaharide 13

44

ac grasi sat 19

ac mononesat 18

ac polinesat 7

amestec de acizi grasi polinesaturati cu lanturi lungi

Humana 0-HA

75

20

78

lactoza 55

maltoza 4

dextrina 22

40

MCT 10

ac grasi sat 18

ac linoleic si alfa linolenic

hidrolizat de albumina

taurina

L-carnitina

Similac

 special care

81

22

40/60

86

lactoza 50%

44

MCT 50%

ulei soia 30%

ulei cocos 20%

Flaconul contine 120 ml lapte gata preparat

In ultimii ani producatorii de lapte praf au realizat suplimente nutritive, numite fortifianti de lapte matern.

Laptele matern este ideal si pentru nou-nascutul prematur. Uneori, insa in alimentatia prematurilor, indeosebi a celor cu greutatea la nastere sub 1500g, este necesara o cantitate mai mare de proteine, glucide, vitamine, minerale si energie. In aceste cazuri, solutia este adaugarea in laptele matern muls a fortifiantului de lapte matern. Ideal ar fi sa se determine compozitia laptelui la fiecare mama care a nascut prematur, iar neonatologul sa stabileasca necesarul exact de fortifiere. Cand nu se cunoaste compozitia individuala a laptelui matern, se recurge la constituirea standard specifica fiecarui produs. In general se ajunge gradat la concentratia standard, pe parcursul a 5-7 zile. Amestecul obtinut se poate administra pe cale orala sau pe sonda.

Produse comerciale:

                       -     FM 85 ( Neslé ) se reconstituie standard astfel: 5g FM 85 + 100 ml lapte matern

-        APTAMIL FMS ( Milupa ) – la 100 ml lapte matern + 4,2g fortifiant.

Alegerea formulei adecvate

ü     In cazul alimentatiei mixte, completarea  se va face cu o formula cat mai apropiata compozitiei laptelui matern: de inceput cu proteine modificate, cazeina/ proteinele lactoserului 40/60, cu lactoza si imbogatita cu acizi grasi nesaturati esentiali, cunoscuta sub denumirea de lapte praf adaptat. In lipsa acesteia se poate oferi sugarului formula de inceput cu raportul cazeina/ proteinele lactoserului diferit de 40/60, avand si alte glucide pe langa lactoza ( zaharoza, dextrin-maltoza etc.), cunoscuta sub denumirea de lapte praf partial adaptat.

ü     Prezenta riscului alergic familial impune o formula hipoalergenica pentru o durata de minimum 6 luni

ü     Pentru sugarul care nu se satura se ofera o formula cu mai multa cazeina ( 70/30 ). Cu cat continutul in cazeina este mai mare, cu atat creste senzatia de satietate prin incetinirea ritmului de evacuare gastrica dar este favorizata constipatia

ü     In cazul colicilor idiopatice sau balonarilor se va alege o formula in compozitia careia sa fie si alte glucide decat  lactoza

ü     In caz de constipatie se va alege o formula saraca in cazeina

ü     In situatii patologice se indica formulele speciale, terapeutice.

In lipsa formulelor de lapte praf sugarul va primi lapte praf ( lp ) conventional  care are compozitia laptelui de vaca si gustul particular datorita caramelizarii glucozei in procesul de sterilizare si transformare in praf. Se gaseste in comert sub denumirea de “ Lapte praf integral” sau simplu “Lapte praf”. Necesita zaharare 5 %. Se prepara instant cu apa fiarta si racita sau decoct de orez 2 %, ca lichide de dilutie, in urmatoarele concentratii:

§       Lp conventional 8%, zaharat 5%  pentru primele 2 saptamani de viata. In aceasta perioada se recomanda resuspendarea in apa.

§       Lp conventional 10%, zaharat 5% pentru varsta 2 saptamani – 4 luni.

§       Lp conventional 13%, zaharat 5% peste varsta de 4 luni. Dupa varsta de 2 saptamani resuspendarea laptelui praf conventional se face in decoct de orez 2%.

    Daca nici laptele praf conventional nu poate fi oferit sugarului, in caz de necesitate se recurge la laptele de vaca ( LV ), fiert si zaharat 5%, iar pentru primele 4 luni de viata si diluat. Dilutia laptelui de vaca se poate face cu apa fiarta si racita, ceai sau decoct de orez 2%. Astfel:

·       LV diluat ½ ( 50 ml LV + 50 ml lichid de dilutie ) zaharat 5% pentru primele 2 saptamani de viata

·       LV diluat 2/3 ( 66 ml LV + 34 ml lichid de dilutie ) zaharat 5% intre varsta de 2 saptamani si 3 luni

·       LV diluat ¾ ( 75 ml LV + 25 ml lichid de dilutie ) zaharat 5% intre varsta de 3 si 4 luni

·       LV integral zaharat 5% peste varsta de 4 luni.

Stabilirea ratiei in alimentatia artificiala si mixta.

 Practic:

Nou-nascutul la termen va primi lapte praf formula de inceput, de preferat, adaptat, 7 mese pe zi incepand cu 10 ml/masa in prima zi de viata si crescand apoi cu 10 ml/zi, daca toleranta digestiva este buna, pana in ziua 10- a, cand s-a ajuns la 100 ml/masa. Apoi ratia se va calcula dupa necesarul de lichide sau formula lui Appert.

Exemplu: Greutatea la nastere = 3200g

               Prima zi de viata: 7 mese a 10 ml/masa

               Ziua a 5-a de viata: 7 mese a 50 ml/masa

               Ziua a 8-a de viata: 7 mese a 80 ml/masa

               Ziua a 10-a de viata: 7 mese a 100 ml/masa

In lipsa formulei de lapte praf de inceput nou-nascutul va primi lapte praf conventional 8% zaharat 5%. Laptele de vaca nu este indicat sub varsta de un an. Se recurge la administrarea lui doar in situatii deosebite.

Dupa aceasta varsta calculul ratiei se va face dupa necesarul de lichide. Astfel se vor asigura 150- 180 ml/kg/zi intre varsta de 2 saptamani si o luna. Apoi 170 ml/kg/zi in luna 2-a de viata; 160 ml/kg/zi in luna 3-a de viata; 150 ml/kg/zi in luna 4-a; 140 ml/kg/zi in luna 5-a si 130 ml/kg/zi in luna a 6-a.

Exemple:           -     Nou-nascut in varsta de 2 saptamani cantareste 3500g. Necesarul de lichide la aceasta varsta este de 150 ml/kg/zi.

                         -     150 ml x 3,5 kg = 525 ml/zi, se impart in 7 mese si rezulta 75 ml/masa

                         -     Va primi formula de lapte praf de inceput sau lapte praf conventional 10%, zaharat 5%.

-        Sugar in varsta de o luna, cantareste 3800g. Necesarul de lichide la varsta de o luna este de maxim 180 ml/kg/zi.

-          180 ml x 3,8 kg = 684 ml/zi, se impart la 6 mese si rezulta 114 ml/masa

-        Va primi formula de lapte praf de inceput sau lp conventional 10% zaharat 5%.

-        Sugar in varsta de 2 luni, cantareste 4550g. Necesarul de lichide este de 170 ml/kg/zi.

-        170 ml x 4,55 kg = 774 ml/zi, se impart in 6 mese si rezulta 129 ml/masa

-        Cantitatea de lapte/masa obtinuta prin calcul se poate rotunji spre superior cu pana la 10% in plus, deoarece sugarul va consuma energie in plus pentru digestia laptelui heterogen ( lapte de vaca ).

-        In acest caz 130-140 ml/masa formula de inceput sau lp conventional 10 % zaharat 5%.

-        Peste varsta de 10 zile calculul ratiei se poate face si cu formula Appert: 1/10 din greutatea varstei date + 200 sau 250 ml.

-        455 + 250 = 705 ml/ zi, se impart la 6 mese si rezulta 117 ml/masa, rotunjit spre superior cu 10 % aprox 130 ml/masa.

-        Sugar in varsta de 3 luni, cantareste 5300g. Necesarul de lichide este de 160 ml/kg/zi.

-        160 ml x 5,3 kg = 848 ml/zi, se impart in 6 mese si rezulta 141 ml/masa, poate primi 140- 155 ml/masa lapte praf formula de inceput sau lapte praf conventional 10% zaharat 5%.

-        Sugar in varsta de 4 luni, cantareste 6000g. Necesarul de lichide la 4 luni este de 150 ml/kg/zi

-        150 ml x 6 kg = 900ml/zi, se impart la 6 mese si rezulta 150 ml/masa, maxim 165 ml/masa

-        De la 4 luni se indica formula de lapte praf de continuare sau lp conventional 13 % zaharat 5% si in cazul sugarului alimentat artificial se recomanda diversificarea alimentatiei.

      Se poate verifica daca cantitatea de lapte oferita sugarului pe zi acopera necesarul energetic. Astfel: citim pe compozitia formulei de lapte praf sau a laptelui praf conventional valoarea energetica a 100 ml lapte preparat, apoi inmultim aceasta valoare cu cantitatea de lapte calculata pentru o zi si impartim la greutatea actuala a sugarului.

      Exemplu: la varsta de 2 saptamani, necesarul de lichide calculat era de 525 ml. Nou-nascutul primeste formula la lapte praf de inceput Nan 1. Valoarea energetica a 100 ml lapte preparat citita de pe cutie este de 67 kcal, iar 525 ml ----?. Adica 351,75 kcal care trebuie raportate la kg corp si anume la 3,5 kg. Se obtin aproximativ 100 kcal/kgcorp/zi, ceea ce este bine.

                        ALIMENTATIA DIVERSIFICATA 

     Diversificarea alimentatiei sugarului inseamna:

q      trecerea de la alimentatia lactata la o alimentatie variata in care alaturi de lapte sugarul primeste si alimente nelactate de consistenta tot mai crescuta

q      in acceptiune recenta acest tip de alimentatie se numeste “ alimentatie complementara”

q      alimentele folosite in diversificare sunt tranzitionale, adica preparate special in raport cu maturarea digestiva a sugarului sau sunt oferite din alimentatia adultului, se prefera cele tranzitionale.

       Momentul diversificarii difera in functie de tipul de alimentatie lactata primita de sugar si anume:

·       varsta de 6 luni pentru sugarul alimentat natural sau artificial cu formule de lapte praf

·        varsta de 4 luni pentru sugarul alimentat artificial cu lapte praf conventional sau cu lapte de vaca.

 Alimentele semilichide sau solide favorizeaza dezvoltarea musculaturii orale, masticatia si dezvoltarea vorbirii. Consistenta crescuta a alimentelor favorizeaza evacuarea mai lenta din stomac, realizand spatierea meselor si prelungirea duratei somnului.

       Conditii de diversificare:

  • Sugar sanatos
  • Primul aliment de diversificare se alege in functie de starea de nutritie a sugarului: sugarul eutrofic va primi legume intai supa apoi pireu, sugarul malnutrit va primi cereale fara gluten in lapte, fiertura de orez sau zeamil in lapte.
  • Introducerea alimentului nou se face progresiv, mai lent pentru sugarul diversificat la 4 luni ( intr-o luna ) si mai rapid la cel diversificat la 6 luni ( in 2 saptamani ).
  • Alimental nou introdus se administreaza cu lingurita, la inceputul mesei, in cantitati progresiv crescande pana la inlocuirea laptelui de la masa respectiva.
  • Nu se introduc simultan doua alimente noi.
  • Alimental nou va fi propus si nu impus. Daca la introducerea unui aliment nou apar semne de intoleranta ( varsaturi, diaree ),acel aliment va fi suprimat pana la refacerea digestiva. Dupa un timp se va incerca reintroducerea lui cu prudenta.
  • Nu se ofera doua mese/zi din acelasi aliment doar pentru ca il primeste cu placere, deoarece acest fapt perturba echilibrul nutritional al sugarului.
  • Alimentelor pentru sugari nu li se adauga Vegeta sau Delikat. Vor fi pasate pana la aparitia dintilor apoi triturate.

 

                      ALIMENTE FOLOSITE PENTRU DIVERSIFICARE

    LEGUMELE

v    sunt alimente vegetale hipocalorice, cu continut mic de proteine si lipide, bogate in fibre alimentare, saruri minerale si vitamine

v    legumele utilizate intre varsta de 4 si 8 luni sunt: morcovii, fasolea verde, spanacul, dovlecelul, mazarea boabe extrafina, cartoful in cantitate mica pentru a servi ca liant. Se limiteaza morcovul in caz de constipatie

v    se prefera sa se propuna o singura leguma pe zi pentru ca sugarul sa invete gustul particular al fiecarei legume

v    se evita in aceasta perioada legumele cu gust puternic sau cu risc alergic sau bogate in fibre: ceapa, patrunjel, telina, rosii, vinete, varza, gulie, sfecla.

 Legumele se ofera sugarului sub forma de supe sau pireuri.

    Prima supa pentru sugarul in varsta de 4 luni, cunoscuta ca supa clara de zarzavat  sau bulion de zarzavat va fi preparata asfel:

    Supa clara de zarzavat ( o portie = 200 ml )

     Morcovi 50 g, cartofi 25 g, leguminoase verzi ( mazare sau fasole ) 10 g, putina sare.

     Se curata zarzavaturile, se spala, se taie bucatele mai mari. Intr-un litru de apa care fierbe cu adaos de putina sare, intr-un vas acoperit se introduc intai morcovii si leguminoasele verzi iar dupa aproximativ ½ de ora si cartofii si se lasa pana scad la 200-250 ml. Se strecoara si zarzavatul se indeparteaza. In supa se fierb in continuare 2 g de zeamil adaugat “in ploaie” timp de 10 minute, apoi se ia de pe foc si se adauga 2 ml ulei vegetal ( floarea-soarelui, porumb sau masline ). Cantitatea de faina de porumb ( zeamil ) sau de orez poate fi  intre 1-3 g la 100 ml supa. Uleiul intre 1-3 ml %.



    Alte supe clare de zarzavat vor avea in compozitie alaturi de morcovi si cartofi fie frunze de spanac, salata, fie felii de dovlecel sau ardei gras.

    Dupa varsta de 4 ½ luni se poate oferi sugarului supa-crema de zarzavat. Zarzavaturile fierte, se strecoara apoi se mixeaza sau se dau prin sita. Pireul rezultat se amesteca cu supa in care s-a fiert zeamil sau faina de orez 1- 3 g % .Se adauga apoi 1- 3 ml % ulei vegetal.

    Pireul de legume preparat din legume fierte si mixate la care se adauga 1g % unt si 10 ml % lapte de vaca fierbinte, pentru ca pireul sa nu se innegreasca, se poate asocia cu carnea mixata de la varsta de 5 luni. Pireul de cartofi nu se ofera sugarului decat dupa varsta de 8 luni, cand activitatea amilolitica este buna.

    De la varsta de 5 luni supele se pot prepara cu carne de pui sau vitel.

    Supa de carne de pui sau carne de vitel ( o portie = 200 ml )

    Carne 50g ( piept de pui sau pulpa ), morcovi 100g, telina sau patrunjel 50g, ceapa 10g, putina sare.

    Intr-un litru de apa care fierbe cu adaos de putina sare se introduce carnea, iar dupa ce s-a luat spuma si carnea este pe jumatate fiarta se adauga legumele. Dupa ce s-au fiert se strecoara supa in alt vas si se lasa sa se raceasca, apoi se degreseaza. Se fierb in continuare 3g % zeamil iar dupa ce se ia de pe foc se adauga 3 ml% ulei vegetal. Taitei sau galuste de gris se pot ingloba numai dupa varsta de 6-8 luni.

Dupa varsta de 8 luni in meniul sugarului pot fi incluse si alte supe de zarzavat:

-        supa de mazare,

-         supa de dovlecei,

-         supa de fasole verde,

-         supa de varza,

-         supa de cartofi etc.,

-         iar la felul doi, alaturi de pireul de legume se poate oferi mancare de dovlecel, soteu de fasole verde, piure de spanac sau pilaf de orez.

In alimentatia sugarului sunt interzise supele la plic din comert sau cele gata preparate la conserva.

   FRUCTELE

Ø     bogate in vitamine, saruri minerale pot fi oferite sugarului sub forma de sucuri, pireuri sau compoturi

Ø      se ofera dupa legume, pentru a nu obisnui sugarul cu gustul dulce, reprezinta a doua masa complementara sau de diversificare, de la varsta de 5 luni

Ø     masa de fructe se va administra dupa ce a fost preparata, nu se pastreaza la frigider daca copilul nu a consumat toata cantitatea si nu se incalzeste deoarece se inactiveaza vitaminele

Ø     din fructe se obtine suc sau pireu care se pot oferi ca atare sau se asociaza branzei de vaci, pesmetului de biscuiti sau fainosului in lapte.

La sugar se prefera merele, piersicile sau nectarinele si bananele pentru pireuri. Merele si citricele pentru sucuri. Se evita la sugar: zmeura, capsunile, fragii pentru potentialul alergizant; perele prunele, pepenele, ciresele pentru riscul de diaree.

Pireul de fructe   

Se incepe cu piure de mere sau mere rase. Se pot folosi mere proaspete sau coapte la care se adauga sau nu branza de vaci data prin sita.

Branza de vaci

 Pentru sugar se prefera branza preparata din lapte de vaca proaspat, cu adaos de calciu lactic. Astfel: intr-un ibric se incalzesc 200 ml lapte de vaca cu doua tablete a 500 mg calciu lactic amestecand tot timpul. Cand incepe coagularea cazeinei, apar grunji, se ia de pe foc amestecand in continuare, pana se separa lactoserul. Se strecoara si se da prin sita. Daca se lasa pe foc pana la separarea evidenta a lactoserului usor verzui va rezulta o branza prea uscata.

 Branza de vaci se poate obtine si din lapte nefiert astfel: se pune laptele nefiert la prins, in vas emailat sau borcan, la temperatura camerei de 17-20sC. Dupa ce s-a prins laptele se incalzeste usor pentru a-i grabi coagularea si apoi se strecoara prin tifon sau sita, pentru a separa branza de zer. Dintr-un litru de lapte se obtin 100-120 g branza de vaci.

Se poate obtine branza de vaci si din lapte fiert cu adaos de iaurt ( 500 ml lapte fiert si racit la 37sC se amesteca cu o lingura, 15 g, de iaurt si se lasa la prins ) sau zeama de lamaie ( in 500 ml lapte fierbinte se adauga 6 lingurite zeama de lamaie ) sau cheag ( se fierb 500 ml lapte, apoi se lasa sa se raceasca la 37sC, cand se adauga o lingurita de cheag. Se lasa la temperatura camerei 12 ore apoi se strecoara ).

Mere rase sau mere rase cu branza de vaci ( o portie = 120 g )

2 mere 100 g, 20 g branza de vaci

   Merele spalate si curatate de coaja se dau prin razatoarea din sticla sau plastic ( cea metalica oxideaza fructele ) si apoi se amesteca cu branza de vaci.

Merelor li se pot asocia piersica sau banana, iar in loc de branza se poate folosi orez pasat. Dupa varsta de 6 luni la pireul de fructe se poate adauga pesmetul de biscuiti sau piscoturi.

Unii recomanda ca masa de fructe sa inceapa cu mere coapte.

Mere coapte ( o portie = 100 g )

Merele bine coapte, se spala, se face o crestatura adanca de 1 mm de jur-imprejurul marului, pentru ca sa nu plezneasca coaja cand sunt introduse la cuptor, apoi li se scoate casuta cu samburi si se pun in tava acoperita cu hartie de copt si putina apa. In merele scobite se pune zahar, aproape sa acopere scobitura. Se tin la cuptor 30 minute, timp in care pot fi udate din cand in cand cu sirop de zahar. Dupa ce s-au racit se curata de coaja si se paseaza.

Siropul de zahar se prepara din 200 ml apa si 100 g zahar, care se fierb pana cand volumul total se reduce la 200 ml. In timpul fierberii, se ridica spuma. Cand se ia de pe foc, este bine sa se adauge 2 lingurite de zeama de lamaie pentru ca siropul sa nu se zahariseasca. Se pastreaza la frigider. O lingurita de sirop contine 2,5 g zahar.

Sucul de fructe

Se obtine prin stoarcerea sau presarea fructelor: mere, piersici, caise, visine, portocale. Sucul obtinut se poate oferi simplu, ca atare sau indulcit cu sirop de zahar ( 40 ml sirop de fructe + 10 ml sirop de zahar ) sau asociat fierturii de fainos in lapte.

CEREALELE sau FAINOASELE ( faina de porumb – zeamil, faina de orez – orezina, faina de grau – gris )

o      au valoare energetica mare, fiind bogate in amidon si vitamine

o      fiertura de fainos fara gluten ( zeamil sau orez ) in lapte se poate oferi sugarului de la varsta de 4 luni, constituie de fapt primul aliment din alimentatia complementara la sugarul malnutrit

o      faina de orz, grau, secara contine gluten, o proteina alergizanta pentru mucoasa intestinala a sugarului, se recomanda sa fie introdusa dupa varsta de 6 luni sau chiar dupa 8 luni.

Zeamil sau faina de orez in lapte ( o portie = 200 ml )

Se fierb 200 ml lapte cu adaos de 10 g zahar. Zeamilul sau faina de orez ( 10 g ) se dilueaza in putin lapte rece si se toarna peste cel care fierbe. Se continua fierberea inca 10 minute, amestecand continuu.

Grisul in lapte

Se pun la fiert 200 ml lapte cu adaos de 10 g zahar. Cand fierbe, se adauga grisul “in ploaie”, adica presarat cate putin, in cantitate de 6-10 sau 16 g ( concentratie 3-5% sau 8% ). Se amesteca continuu, repede, ca sa nu se formeze cocoloase, se fierbe 20 minute.

Mamaliga cu branza de vaci

Se pun la fiert 250 ml apa cu adaos de putina sare. Cand clocoteste, se adauga 25 g faina de malai “in ploaie” amestecand continuu timp de 30 minute. La ultimul clocot se pot adauga 3 g unt. Branza preparata separat, dupa ce a fost data prin sita se amesteca cu mamaliga: ¾ mamaliga si ¼ branza de vaci. Se poate oferi sugarului de la varsta de 8 luni. Dupa varsta de 1 an se imbogateste cu smantana.

CARNEA

§       are un continut mare in aminoacizi esentiali, saruri minerale si vitamine

§       se recomanda carnea de pui sau vitel, de la varsta de 5 luni, sub forma de carne fiarta si mixata asociata pireului de legume, in cantitati progresiv crescande de la 5 g/zi la 20-30 g/zi apoi pana la 50 g/zi spre varsta de 1 an, de 4-5 ori/saptamana. Dupa varsta de 9 luni se pot da perisoare de carne; chiftelutele de carne pregatite in ulei se ofera numai dupa varsta de 1 an.

GALBENUSUL DE OU

-        fiert tare, se introduce dupa varsta de 6 luni, progresiv, inglobat in pireul de legume

-        se ofera in alternanta cu carnea, pestele sau ficatul de pui, cel mult de 2 ori/saptamana

-        albusul se va oferi numai dupa varsta de 1 an ( potential alergic ).

FICATUL DE PUI se recomanda de la varsta de 7 luni, fiert, dat prin sita, in amestec cu pireul de legume.

IAURTUL natural se poate da dupa varsta de 7 luni, simplu sau cu adaos de biscuiti, piscoturi sau fructe. Se evita la sugar iaurturile cu fructe din comert.

       Din prezentare reiese ca acest tip de alimentatie este o ablactare in trepte.

       Se va tine seama de urmatoarele principii generale:

ü     Se va face strict individualizat tinand seama de alimentatia anterioara ( naturala sau artificiala ), starea de nutritie a sugarului, riscul de alergie alimentara;

ü     Va fi in acord cu traditia si obiceiurile alimentare ale familiei ( societatii );

ü     Se va tine cont de disponibilitatile alimentare legate de : sezon, factorul financiar, preferinta medicului sau familiei pentru produsele de bucatarie clasica ( preparate de casa ) sau produse industriale.

Preparatele industriale pentru alimentatia complementara a sugarului au aparut relativ recent pe piata si au inceput sa fie cunoscute.

Aceste preparate prezinta:

·       densitate nutritiva standardizata

·        digestibilitate buna

·        continut redus de sare

·        nu contin zahar cristalizat

·        fainurile nu contin gluten

·        cerealele sunt imbogatite cu fier

·        sunt verificate ecologic si securizate bacteriologic

·       pe ambalaj sunt indicatii privind varsta pentru care sunt recomandate, cantitatea de calorii, continutul in principii alimentare, tipul lor, alte ingrediente care depasesc 2%, data expirarii

·       se gasesc sub forma de pireuri de legume sau fructe, cereale cu sau fara lapte, alimente combinate: legume-carne-fainos, fructe-fainos-lapte etc. Se servesc astfel:

v    se verifica termenul de valabilitate

v    se controleaza aspectul capacului, sa nu fie bombat

v    se indeparteaza eticheta si se spala exteriorul recipientului ( borcanasului )

v    se scoate capacul

v    se incalzeste in baie marina, amestecand cu lingurita

v    se poate pastra la frigider o parte, dar numai daca a fost portionata inainte de incalzire si servire.

        “Borcanasele” reprezinta o alternativa. Se va largi utilizarea lor deoarece prezinta unele avantaje, dar si dezavantaje.

        Avantaje:

-        economie de timp

-        preparare instant

-        absenta veselei

-        comoditate in administrare

-        posibilitate de stocare

-        varietate mare indifferent de sezon.

        Dezavantaje:

-        pretul ridicat

-        gustul fad, gustul real fiind atenuat

-        dimensiunea recipientului nu este intotdeauna potrivita ratiei sugarului

-        aspectul de piure ingreuneaza educarea masticatiei bucatilor mici

       In plus exista multe reticente de ordin psihologic legat de faptul ca aceste alimente sunt “conserve”, iar moda ecologica contemporana si revenirea la alimentatia zisa “naturala’, domina adesea modul de gandire al parintilor moderni.

Stabilirea ratiei in alimentatia complementara

De retinut:

q      cantitatea de alimente /zi poate fi adaptata la apetitul copilului, la lapte, in plus sau in minus 30 ml, echivalenta unei masuri de lp. Sugarul va primi LM sau lp formula de continuare intre 4,6 si 8-10 luni apoi formula de crestere intre 8-10 luni si 3 ani. Pana la varsta de un an, prima si ultima masa raman cu lapte si treptat mesele lactate din cursul zilei vor fi inlocuite cu alte alimente.

q      apetitul variaza e la o zi la alta

q      durata mesei este variabila, sa nu depaseasca 45 min

q      nu se dau fructe inainte de 5-6 luni, nici fainoase inainte de 4 luni

q      la sugarul eutrofic, ratia se stabileste dupa varsta: intre 4 si 8 luni 5 mese a 180 ml ( g ), iar intre 9 si 12 luni 5 mese a 200 ml ( g ).

q      legumele reprezinta primul aliment de diversificare sub forma supei clare sau piure de legume. Pentru regiunea noastra leumele se ofera la amiaza. Supa clara de zarzavat se va oferi cu lingurita la inceputul mesei, in cantitati progresiv crescande, inlocuind laptele de la masa respectiva, pana cand se ajunge la 50% din cantitatea /masa, respective 90 ml, aproximativ in 2 saptamani. Dupa aceea se ofera progresiv si legume mixate, fie sub forma supei crema, fie separat ca piure de legume, pana cand se inlocuieste laptele de la masa respectiva. Daca pana la varsta diversificarii sugarul a fost alimentat natural, la cerere si n-are un program, acesta se va realiza fixand ore de masa pentru alimentele nou introduse, la un interval de 3-4 ore.

q      autori francezi propun la inceputul diversificarii sa se foloseasca supa clara de zarzavat ca lichid de dilutie pentru masurile de lp, iar treptat sa scada concentratia lp pana se ajunge la supa clara la care se adauga progresiv legumule mixate. Daca supa este groasa se poate utiliza o tetina pentru varsta a doua.

q      la aceasta masa, dupa aproximativ 3 saptamani se adauga carne mixata, cantitati progresiv crescande

q       diversificarea poate incepe si cu piure de legume ( borcanas ), apoi si  cu carne.

Practic: la varsta de 4 sau 6 luni sugarul va primi:

-        4 mese a 180 ml lapte ( LM sau lp de continuare sau lp conventional 13% sau LV zaharat 5% si

-        o masa de diversificare constand in: 90 ml supa de zarzavat + 85 g piure de zarzavat + 5 g carne mixata

La varsta de 5 sau 7 luni se diversifica urmatoarea masa, de obicei cu fructe, piure sau piure si suc de fructe, la orele 10 sau 11.

Practic:

-        3 mese a 180 ml lapte ( dimineata, seara si dupa-amiaza )

-        la amiaza: 90 ml supa de zarzavat sau de carne de pui + 70 g piure de legume + 20 g carne mixata sau borcanas cu legume si carne

-        piure de fructe coapte sau proaspete in cantitati progresiv crescande pana la inlocuirea intregii cantitati de lapte de la masa orei 10-11. la piure-ul de fructe se poate adauga branza de vaci sau orez pasat.

       La varsta de 6 sau 8 luni se diversifica si a treia masa de lapte, cea de dupa amiaza, cu fainos in lapte, iar la amiaza in locul carnii se poate oferi galbenus de ou sau peste.

       Practic:

-        2 mese a 180 ml lapte, unii recomanda in biberonul de seara o lingura de supa de faina sau cereale de prima varsta

-        160 g piure de fructe ( mere, piersici, nectarine ) + 20 g pesmet de biscuiti

-        la amiaza: 90 ml supa de legume sau de carne de pui + 80 g piure de legume + ¼ galbenus sau 10 g peste sau borcanas cu legume + carne sau peste

-        dupa masa: se introduce treptat zeamilul sau faina de orez in lapte sau grisul in lapte pana la inlocuirea laptelui

      In continuare sugarul de 7-9 si pana la 12 luni va avea tot 5 mese, dar cantitatea/ masa creste la 200 ml sau grame, iar mesele de diversificare vor fi imbogatite. Astfel:

                              -     la masa de fructe se introduce banana, initial in amestec apoi si singura

-        la amiaza se pot oferi si alte supe de zarzavat: fasole verde, mazare, cartofi, varza, conopida, brocoli…, iar la supa de carne de pui se poate adauga fideaua sau galustele de gris. La felul doi legumele pot fi preparate  si ca soteuri sau se poate oferi pilaf de orez sau piure de cartofi. Carnea poate fi maruntita nu mixata si se poate servi ficatul de pui sau sunca presata

-        dupa masa in alternanta cu fainosul in lapte sau iaurtul simplu sau cu fructe sau piscoturi, se ofera mamaliga cu branza de vaci.

    Practic:

-        2 mese a 200 ml lapte, daca este lp va fi formula de crestere

-        200g piure de piersici sau borcanas cu fructe

-        100 ml supa de fasole verde + 70 g pilaf de orez + 30 g peste sau 90 g piure de cartofi + 10 g ficat de pui

-        200g mamaliga cu branza de vaci

   In aceasta etapa se poate incepe cu bucatelele ( legume, fructe,branza ) oferite pe farfurie si se serveste cu lingurita sau cu mana sau cand se serveste iaurtul, acesta poate fi completat cu un biscuit, piscot sau colt de paine.

ALIMENTATIA SUGARULUI

Primele 4-6luni:

·       alim lactata, LM asig nevoile nutritionale ale sugarului in primele 6 luni

·       in lipsa LM sau in completarea acestuia se foloseste:

-        lp de inceput, prima varsta 4-6luni

-        lp de continuare, varsta doua 4,6-12luni

-        lp de crestere 10-12luni-3ani

Prima luna:

6 biberoane a 100ml lp (90ml apa fiarta si racita + 3 masuri rase de lp1)

6 biberoane a 120ml lp (4 masuri)

1-2 luni

6x 120ml sau 5x150ml lp1(5 masuri)

2-3 luni

5x150ml lp1

3-4 luni

5x150ml sau 4x180ml lp1(6 masuri)

Calculul ratiei dupa Appert (1/10G + 200 sau 250), sa se asigure 90kcal/kg/zi

De retinut:

¨     volumul lp/zi poate fi adaptat la apetitul copilului, in plus sau minus o cantitate rezonabila de 30ml(o masura lp)

¨     apetitul variabil de la o zi la alta

¨     nu se forteaza niciodata sa-si termine biberonul

¨     pt a elimina aerul inghitit se fac pauze pt eructatie in timpul alimentatiei

¨     durata alim este variabila, sa nu depaseasca 45 min

¨     intre mese sa fie o pauza de 3h, respectand ritmul copilului

¨     daca ii este sete, intre mese se propune apa plata nu sucuri, ceai. Daca refuza apa nu inseamna ca nu-i place, ci n-are nevoie in acel moment

¨     nu se dau fructe inainte de 6 luni, nici fainoase inainte de 4 luni

Diversificarea alimentatiei

Laptele:

-        LM

-        LP2 va primi 4 biberoane a 210ml (7masuri) sau 5x 180ml ±30ml

Legumele se ofera la amiaza:

-        Supa clara de legume sau bulion de legume – 210 ml + 7 masuri lp2, in zilele urmatoare se adauga progresiv legume mixate, scazand din cantitatea de lp.Se ajunge la sfarsitul sapt 2 ca biberonul de supa sa contina doar 5 masuri de lp

-        Piure de legume cu lingurita si-n completare alim naturala sau lp: 30g piure de legume + 150ml lapte (5masuri)

-        Daca supa este groasa se poate utiliza o tetina pt varsta 2 sau sa se mareasca orificiul uneia de varsta1

Legumele utilizate intre 5-10 luni

1. Cartoful in cantit mica pt a servi ca liant

2. Se prefera sa se propuna o singura leguma proaspata/zi, alaturi de cartof pt ca sugarul sa invete gustul particular al fiecarei legume

3. Se pot folosi: morcovii, fasolea verde, spanacul ca piure, dovlecelul, prazul alb, mazarea boabe, extrafina. Se limiteaza morcovul in caz de constipatie

4. Se evita legumele cu gust puternic sau cu risc alergic marcat sau bogate in fibre: varza, gulie, sfecla, ceapa, telina, rosii, anghinare, ardei iute, vinete, patrunjel.

5. La cultivare sa se limiteze utiliz pesticidelor si ingrasamintelor chimice.

Fructele

Se vor oferi dupa-amiaza, la interval de initierea diversificarii cu legume 3sapt-1luna

Se adm compot de fructe de casa, fructe bine coapte, curatate si mixate, fara zahar

Fainoase

2 lingurite de cafea de faina de orez (orezina) sau porumb (zeamil), fara gluten in biberonul de seara

PRACTIC

5-7luni

Dimineata

·       Alim naturala

·       1 biberon lp2 a 240ml(8masuri) ±30ml

·       posibil + o lingura de supa de faina sau cereale de prima varsta (fara gluten) in lapte

La amiaza

v    piure de legume de casa, fara adaos de sare + 10-20 g carne (de evitat maruntaiele si mezelurile, cu exceptia suncii ) si compot de fructe de casa fara zahar

v    piure de legume (borcanas) 130g + carne si 130 g piure de fructe

Ora 16

¨     lapte uman sau 240ml (8masuri) lp2

¨     iaurt sau produse lactate pt bebe (preferate pt continutul redus de proteine, bogate in Fe, ac grasi esentiali si vitamine) care vor fi completate cu ½ biberon lp 120-150ml

¨     in locul produsului lactat se poate oferi compot

Seara

-        alaptare sau biberon cu lp2 + o lingura de supa cu faina sau cereale fara gluten

-        biberon de supa cu 5 masuri de lp2 si eventual compot de fructe

7-8 luni

Dimineata

·       alim naturala

·       240ml lp2 ±30ml sau 250ml lp2 lichid

·       poate fi cu 1-2 linguri de supa de faina sau cereale cu gluten in acest biberon

·       + suc de fructe fara zahar, proaspat preparat

La amiaza

v    piure de legume de casa, fara sare cu adaos de unt proaspat (cat o aluna) sau o lingurita de cafea de ulei vegetal in alternanta: floarea-soarelui, soia, porumb, masline, rapita, nuci + 20g carne sau peste sau ½ galbenus fiert tare. Ca desert fructe proaspete zdrobite sau mixate, cate un singur fruct pt gustul particular (nu kiwi, fragi, capsuni)

v    borcanas de 200g de legume+carne sau peste si 130g fructe

Ora 16

¨     un lactat pt copii, completat cu un biscuit sau un colt de paine

Seara

-        alim naturala

-        biberon de lp2 + 1-2 linguri de supa de faina sau cereale cu gluten in lapte

-        biberon de supa cu 5 masuri de lapte

-        piure de legume cu branza razuita, cu lingurita + 150ml lp2 si compot

-        borcanas cu legume

9-12 luni

Dimineata

·       alim naturala

·       biberon de lp2 sau formula de crestere, 240-250ml lichid

·       cu adaos de 1-2 linguri de supa de faina sau cereale cu gluten sau cacao

·       suc de fructe

La amiaza

v    piure de legume de casa, cartoful ca liant: morcovi, fasole verde, dovlecel, rosii (pulpa), anghinare, vinete, mazare, telina, conopida, brocoli, sfecla rosie, marar, patrunjel cu unt ulei vegetal + 20g carne sau peste sau galbenus de ou

v    desert de fructe

v    borcanas 230-250g legume+carne, legume+peste sau ou si un borcanas cu fructe 130g

v    se poate incepe cu bucatele (legume, fructe, branza) pe o mica farfurie, isi ia cu degetele sau cu lingurita

Ora 16

¨     un produs lactat pt copii ±biscuit, paine

Seara

-        un biberon de lapte + 1-2 linguri faina sau cereale cu gluten

-        biberon de supa cu 5 masuri de lapte

-        cu lingurita legume+ branza razuita si 150ml lapte cu cereale de varsta2: tapioca, mici aluaturi, fidea, paste fainoase

-        borcanas cu fructe sau compot

Dupa 1 an

-        lp formula de crestere: 500ml-800ml/zi

-        30g carne sau peste sau 1 ou/zi

-        a se evita prajelile

-        se adauga uleiuri vegetale proaspete dar si unt in cantit mica

-        se pot utiliza toate legumele, fructele

-        se propun glucidele complexe la fiecare masa (cereale sau fecule)

-        a se evita rontaiala intre mese

-        apa se ofera dupa nevoi

-        a se limita zaharul, siropul, dulciurile, sifonul

-        catre 2 ani nevoile alim diminua, apetit capricios, perioada opozitiei. E imp sa se mentina regula celor 4 mese, fara a forta

-        Intre 1-3 ani se favoriz descoperirea de noi gusturi, noi texturi

 

Suplimentarea cu vit D

·       Gravida 4-500UI/zi oral trimIII sau 80000-100000Ui in lunile 6 si 7

·       Dupa nastere necesarul este de 800-1000UI/zi

·       LM contine 25-70UI/l

·       Se suplim 400-600Ui/zi pt LP si 800-1000UI/zi pt LM

·       Doze mai mari la prematur 1200Ui/zi

·       Se prefera adm zilnica oral

Suplimentarea cu fluor

¨     Rol in metabolismul osos si dentar, previne cariile, consolideaza smaltul, dar un aport excesiv poate fi responsabil de fluoroza( pete si fragilitate dentara)

¨     Se gaseste in apele minerale si apa de robinet, pasta de dinti, sarea de bucatarie

¨     Doza profilactica optimala 0,05mg/kg/zi pana la 1mg

Suplimentarea cu vit K

v    2mg/zi primele 3 zile

v    2mg/sapt per os pe toata durata alim naturale








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI (DUPA 13 ANI)
PREMATURITATEA
TULBURARILE DE CRESTERE SI DEZVOLTARE FIZICA
NEVOI NUTRITIONALE
ALIMENTATIA ARTIFICIALA A SUGARULUI
DEZVOLTAREA NEUROPSIHICA A SUGARULUI SI COPILULUI MIC
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA (ablactarea in trepte)
COPILARIA A III A (PERIOADA SCOLARA)


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu