Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » copii
ALIMENTATIA LA SAN A SUGARULUI

ALIMENTATIA LA SAN A SUGARULUI



ALIMENTATIA LA SAN A SUGARULUI

Definitie: folosirea exclusiva in alimentatia sugarului, in primele 4-6 luni de viata a laptelui uman (obisnuit, de la propria mama) furnizat (prin supt in cele mai multe cazuri) sau colectat. Alimentatia la san prezinta multiple avantaje, in special de ordin nutritional, imunologic, de tehnica, de igiena, etc.:

a) nutritional: este superior laptelui de vaca, raportul dintre proteinele din zer si cazeina este de 6(8):4(2), invers ca in laptele de vaca; nu contine betalactoglobulina (cea mai alergizanta proteina, prezenta 0,36 g/dl in laptele de vaca); contine mai multa lactoza, mai multe lipide, un procent mai mare de acizi grasi nesaturati si mai mult acid linoleic (8-10% din lipidele totale, fata de 2,9-3,3 in laptele de vaca); are mai putina cenusa (0,2 g/dl fata de 0,7 in laptele de vaca); osmolaritate mult mai mica (80 mmol/l fata de 218 mmol/l); valoarea energetica este putin mai mare (70-75 kcal/dl fata de 65-67 kcal/dl in laptele de vaca). In plus, compozitia este variabila in cursul aceleiasi zile si chiar in cursul aceluiasi supt, adaptandu-se  mai bine nevoilor sugarului. Se vorbeste insa de trei deficiente ale laptelui uman pe care natura nu le-a „prevazut” (?!): cantitati relativ mici de vitamina D, fier si flor – asa incat sugarul alimentat la san va primi zilnic ca supliment 200-400 U.I. vitamina D, 1-2 mg Fe (al doilea semestru de viata) si 0,25 mg florura de zinc (Zymaflour) pe cale orala.


In afara de calitatile nutritive, laptele uman actioneaza asadar imunologic si – in plus – permite colonizarea intestinului cu germeni saprofiti (factorul bifidus); astfel impiedica prin concurenta bacteriana colonizarea intestinului cu germeni patogeni sau facultativ patogeni, proveniti din maternitate (mai ales de la personalul de ingrijire sau de la propriile mame). Referitor la „contributia” imunologica a laptelui uman, subliniem ca acesta maturizeaza bariera intestinala prin:

-        factori imunocompetenti umorali: IgG, IgA, IgM la niveluri semnificative;

-        celule imunocompetente: limfocite, macrofage;

-        factori nespecifici cu actiune directa (complement, lizozim, lactoferina) si cu actiune indirecta (factori de crestere si maturare intestinala).

Compozitia comparativa lapte de mama – lapte de vaca

LAPTE MATERN

LAPTE DE VACA

Glucide totale (g)

8

5

Lactoza

7

4,9

Oligozaharide

1

0,1

Proteine totale

0,9-1,2

3,5

Cazeina

0,2

2,8

Proteine din zer

0,7

0,7

Raport cazeina/proteine din zer

0,7

0,7

Alfa-lactalbumina

0,26

0,11

Lactoferina

0,17

Urme

Beta-lactoglobulina

-

0,36

Lyzozim

0,05

Urme

Serumalbumina

0,05

0,04

IgA

0,1

0,03

IgG

0,003

0,06



IgM

0,002

0,003

Azot total

0,193

0,591

Azot neproteic

0,05

0,028

Aminoacizi liberi

0,013

0,0048

% din azotul total

12

5,3

Lipide

4,5

3,7

% ac.grasi.nesat. din lipidele totale

55

35

% ac.linoleic din lipidele totale

8-10

2,9-3,3

Colesterol

11+3,2

7-25

Cenusa (minerale totale)

0,2

0,7

Calciu

33

15

Fosfor

15

96

Sodiu

10-20

35-55

Fier

0,05

0,05

Aport energetic (kcal)

70-75

65-67

Osmolaritate (mOsm/l)

280

280

Sarcina osmotica (mOsm/l)*

80

218



Cantitate de H+ de excretat (mOsm/l)**

7

24,5

*  sarcina osmotica a laptelui = sarcina proteinelor + sarcina osmotica a Cl, Na, K

** 1 gram de proteine furnizeaza 0,7mEq ioni de hidrogen

b)imunologic cantitatea mai mare de lactoza, cu proteine si fosfati in cantitate scazuta si capacitate de tamponare de asemenea scazuta, stimuleaza cresterea bacilului bifidus si inhiba dezvoltarea E. Coli. In plus, laptele uman contine lyzozim, lactoperoxidaza, lactoferina, interferon, proactivator de C3 si C4, antitripsina, IgA secretor, IgA seric, IgG, IgM, limfocite, neutrofile si macrofage – cu rol in aparare. De asemenea, sistemul enteromamar contribuie la o mai buna functie de aparare la nou-nascut si sugar.

c) psihologic este facilitata interactiunea complexa intre mama si nou-nascut. Separarea precoce il priveaza pe aceasta din urma de a fi alaptat la san (sau „tractioneaza negativ” asupra acestei posibilitati), limitand sau chiar anuland posibilitatea sugarului de a avea contact strans cu mama sa.

d) hormonal mama care alapteaza secreta mai multa ocitocina, reducandu-se sangerarea uterina si accelerandu-se involutia uterului. Survine si actiunea contraceptiva, spatiindu-se urmatoarele nasteri la aproximativ 2-3 ani. Se vorbeste si de initierea unei actiuni anticanceroase.

Indicatii si contraindicatii

Insuficienta secretiei lactate fiind foarte rara si contraindicatiile de cauza materna (septicemia, nefrita, eclampsia, hemoragiile importante, tuberculoza activa, febra tifoida, malaria, casexia, nevrozele grave, psihozele postpartum, insuficienta renala, cardiaca, neoplaziile, scleroza in placi, unele medicamente administrate cronic) evenimente relativ putin frecvente – aproximativ 90% din mame isi pot alapta natural copilul. Sugarul poate avea contraindicatii permanente (galactozemie, intoleranta ereditara la lactoza) sau temporare (hiperbilirubinemie neconjugata prin prezenta in lapte a inhibitorilor glicuronil-transferazei, graviditatea dupa 20 de saptamani de gestatie); exista in plus si unele malformatii, tulburari neurologice si stari precare care impiedica suptul.

Principii

a)     Este unanim admis ca alimentatia la san trebuie initiata cat mai precoce (obisnuit in primele 5-6 ore dupa nastere si nu mai tarziu de 12 ore) daca starea mamei si a nou-nascutului permite.

b)     Se prefera initial o schema „liberala” (ad libitum), copilul fiind dat la san la cerere, mecanismul foame-apetit fiind suveran.

c)     Alimentatia naturala cu program nu mai este de actualitate, dar este bine ca vechile metode de determinare a frecventei supturilor si de calcul a ratiei alimentare sa fie cunoscute. Astfel, au fost recomandate:

-        metoda Finkelstein: in primele 7-10 zile de viata, cantitatea totala de lapte se calculeaza dupa formula L = (z-1) x (70 sau 80) in care L este cantitatea zilnica de lapte, z este varsta in zile, 70 un coeficient aplicat pentru nou-nascutul de 3000-3500g si 80 pentru cel cu greutatea mai mare de 3500g.

-        metoda Apert: cantitatea de lapte supt zilnic va fi egala cu 1/10 din greutatea nou-nascutului plus 200ml.

-        metoda Heubner 1/5 din greutate la sfarsitul primei luni de viata, 1/6 la sfarsitul primului trimestru si 1/7 in trimestrul al doilea.

-        metoda Scarin: sugarul de 8 saptamani va suge 800 ml de lapte de san, scazandu-se cate 50 ml/zi pentru fiecare saptamana in minus si adaugandu-se cate 50 ml/zi  pentru fiecare luna de varsta in plus.

d)     In primele 7-10 zile de viata nou-nascutul alimentat fara orar are tendinta de a suge de 6-10 ori pe zi, la intervale neregulate (la o greutate de 4000-4500g, 5 mese pe zi la 4 ore interval pot fi suficiente – mentionam ca sugarul isi regleaza spontan numarul de mese ca si intervalul dintre acestea).

e)     Pranzul de noapte nu mai este necesar dupa 1-2 luni de viata.

f)      Cel mai valid mijloc de evaluare a eficientei alimentatiei sau corectitudinii optiunii este cresterea ponderala evaluata saptamanal (daca totul merge bine). Cantarirea zilnica poate fi obositoare, iar cea dupa fiecare supt daunatoare.

Tehnica suptului

Nou-nascutul sanatos face spontan, inca din primele ore de viata, miscari corecte de supt; mama il va ajuta sa „prinda” sanul, sa tina capul, gura si nasul in pozitii normale; sa nu adoarma la san, sa respecte durata suptului (care nu trebuie sa fie prea mare).

Alaptarea propriu-zisa decurge astfel:

1. inainte de a pune sugarul la san, mama isi va spala mainile, mameloanele, areola si pielea din jur cu comprese inmuiate in apa fiarta si racita (pregatirile trebuie facute rapid, pentru ca sugarul, caruia ii este foame, sa nu astepte prea mult, sa nu planga sau sa fie agitat (agitatia il poate face sa nu prinda bine sanul, sa inghita aer, sa oboseasca si sa adoarma la san);

2. mama va alege o pozitie cat mai comoda: daca alapteaza la pat va sta culcata pe o parte, cu trunchiul ridicat pe o perna; nou-nascutul sau sugarul vor fi asezati cu fata spre mama, in unghiul format in bratul si antebratul dinspre partea sanului la care suge; cu cealalta mana mama isi sustine sanul intre degetul aratator si cel mijlociu, pentru a mentine liber nasul copilului si a-i permite sa respire fara dificultate; daca mama alapteaza in pozitie sezand, va sta comod pe un scaun cu spatar si nu pe marginea patului, tinand piciorul de pe partea sanului din care alapteaza ridicat pe un scaunel; sugarul va fi sprijinit pe bratul mamei, care are grija sa nu tina capul lasat prea mult pe spate;

3. sugarul trebuie sa prinda in gura mamelonul si o parte din areola; altfel presiunea buzelor sale si a gingiilor se exercita numai asupra mamelonului si suptul devine ineficient (nu „vine” lapte suficient), sugarul oboseste curand si, in plus, se pot produce iritatii, fisuri sau alte leziuni ale mamelonului;

4. in timpul suptului sugarul nu va fi indepartat nici un moment de la san pentru ca mama sa faca altceva; „smulgerea” brutala de la san poate duce la refuzul acestuia de a mai continua sa suga;

5. daca sugarul adoarme in cursul suptului, inainte de a fi primit toata cantitatea de lapte de care are nevoie, va fi stimulat sa suga in continuare, atingandu-i-se usor obrazul, miscand usor mamelonul aflat in gura sa, etc.; daca totusi nu se trezeste, este mai bine sa nu se insiste, completand la urmatoarea masa cantitatea care nu a fost primita. Daca sugarul nu goleste complet sanul la un supt, dar creste bine in greutate, se trezeste abia dupa 3-4 ore si doreste din nou sa suga, laptele „restant” din sanul negolit va fi muls manual pentru a nu fi favorizata scaderea secretiei lactate. Daca sugarul devine agitat, „lasa suptul” si nu mai creste in greutate suficient, se ridica problema instalarii hipogalactiei la mama.

            Pregatirea sanilor pentru alaptare in cursul sarcinii

-        in ultimele luni ale sarcinii sanii vor fi spalati zilnic cu apa si sapun moale, neiritant; se vor frectiona mameloanele si areola cu un prosop mai aspru, sanii vor fi sustinuti cu un sutien nu prea strans;

-        daca mameloanele nu sunt bine formate (mici sau prea putin proeminente) sau sunt „ombilicate”, se vor face zilnic masaje, exercitandu-se miscari de tractiune asupra lor;

-        in ultima luna de sarcina, la stoarcerea sanilor se exprima un lichid alb-laptos; este bine ca sanii sa fie storsi periodic in aceasta ultima luna, pentru a desfunda canalele glandei mamare.

Dificultati si incidente in alimentatia la san:

-        Reducerea temporara a secretiei lactate.

-        „Furia” laptelui.

-        Instalarea lenta a secretiei lactate (inversul furiei laptelui).

-        Formarea defectuoasa a mamelonului (,mamelon insuficient format sau ombilicat).

-        Iritatii, ragade, fisuri ale mameloanelor.

-        Mastita.

-        Incidente in alimentatia la san: „laptele nu este bun”, refuzul temporar al suptului, trezirea brusca din somn, regurgitatiile, varsaturile.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




ALIMENTATIA IN TIMPUL SARCINII SI AL LACTATIEI
COPILARIA A III A (PERIOADA SCOLARA)
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA (ablactarea in trepte)
INGRIJIREA SI SUPRAVEGHEREA SUGARULUI
MODUL DE APRECIERE A STARII DE NUTRITIE, A CRESTERII SI DEZVOLTARII SOMATICE LA NOU-NASCUT SI SUGAR
PARTICULARITATI ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE NOU-NASCUTULUI
OBIECTIVELE NECESARE APARARII SI MENTINERII SANATATII
DEZVOLTAREA NEUROPSIHICA A COPILULUI PRESCOLAR


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu