Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » copii
Cresterea sl dezvoltarea copilului

Cresterea sl dezvoltarea copilului





CRESTEREA Sl DEZVOLTAREA COPILULUI

Mecanismul cresterii si dezvoltarii

Cresterea si dezvoltarea constituie un proces dinamic, inceput din momentul conceptiei produsului uman si continuat pana la maturitate, perioada in care organismul este supus unor permanente modificari morfo-functionale si psiho-intelectuale.

Cresterea are doua componente: cresterea cantitativa si cresterea calitativa.


Cresterea cantitativa se realizeaza prin procesul de inlocuire a masei organice lezate, pe tot parcursul vietii, cti marirea greutatii si lungimii organismului. Cresterea se realizeaza prin: hiperplazie (proliferare celulara) si hipertrofie (cresterea de volum celular).

Cresterea calitativa presupune diferentiere celulara. Mecanismul cresterii si dezvoltarii este conditionat genetic. ADN-ul detine si transmite informatia genetica ARN-ului mesager la nivelul nucleului. Procesul de transcriptie se face pe o singura catena a ADN-ului si este catalizat de o enzima, numita transcriptaza. ARNm determina asamblarea aminoacizilor in proteine la nivelul ribozomilor. Aminoacizii activati din citoplasma se leaga de ARNl si sunt transportati la nivelul ribozomilor, unde ARNm dicteaza care din aminoacizii transportati de ARNl sa fie utilizati pentru sinteza proteica si ordinea in care sa fie descarcati, apoi ARNt este eliberat in citoplasma pentru a aduce un nou aminoacid.

Lantul polipeplidic format la nivelul ribozomului va li eliberat in citoplasma, unde va suferi alte modificari. Multiplicarea celulara se realizeaza prin mitoza pentru celulele somatice si prin meioza pentru celulele sexuale. Hipertrofia celulara se face prin sinteza proteica. Diferentierea ceiulara consta in aparitia de celule specializate pentru o anumita functie.

Legile cresterii

Cresterea organismului se desfasoara conform urmatoarelor legi:

1. Legea alternantei: segmentele corpului nu cresc
toate in acelasi timp, ci alternativ (ex. membrele
superioare nu cresc in acelasi timp cu cele inferioare).

2.   Legea proportiilor: pentru fiecare perioada a
copilariei exista un anumit ritm de crestere (mai
accelerata la 0-3 am, mai lenta intre 5-7 ani).


3.  Legea antagonismului morfologic si ponderala
perioada de crestere acumulativa, diferentierea este
redusa si invers.

4.  Legea cresterii inegale: fiecare segment ai corpului
arc propriul sau ritm de crestere.

FACTORI CARE DETERMINA Sl INFLUENTEAZA CRESTEREA Sl DEZVOLTAREA

Factorii exogeni care influenteaza cresterea si dezvoltarea

Modul in care acesti facton influenteaza dezvoltarea organismului depinde de intensitatea si durata lor de actiune, ca si de varsta la care actioneaza. Perioadele cele mai sensibile sunt cele in care procesul de crestere este cel mai rapid (deci primele saptamani, primele luni. primii ani de viata, pubertatea).

1. Alimentatia este unul dintre factorii care influenteaza cresterea inca din timpul vietii intrauterine. Deficientele in diela mamei se vor repercuta asupra starii de nutritie a fatului. Subnutritia mamei va determina nasterea de copii cu greutate mica (small for date - 24-45% dintre cazuri) si cu lungime mai mica fata de normal (in 10% dintre cazuri).

Efectul malnutritiei intrauterine se a reflecta si asupra dezvoltarii nervoase superioare a copilului, deoarece in perioada intrauterina si primele 6 luni postnatal celulele nervoase se multiplica, la fel conexiunile dendritice, cieste numarul de celule neuroglialc si arc loc mielinizarea Subnutritia calitativa a gravidei (carenta anumitor principii nutritive) poate determina embnopatii si fetopatii.

Carenta proteinelor din alimentatie va determina diminuarea ratei de sinteza a proteinelor in organismului copilului. In carenta proteica severa pot aparea tulburari cnzimatice, hormonale, edeme, tulburari de coagulare

Carenta de saruri minerale influenteaza mmeralizarea scheletului. In contrast cu subalimentatia, supraalimcntatia precoce va favoriza aparitia obezitatii.

2. Mediul geografic influenteaza cresterea prin conditiile de microclimat: aer, soare, lumina, temperatura, umiditate, presiune atmosferica, ra/e ultraviolete. Efectele sunt mai mari in primii 5 ani de viata.

Altitudinea de peste 1500 in determina un ritm de crestere mai mic, atat in timpul vietii intrauterine, cat si postnatal, datorita hipoxiei cronice.


Climatul excesiv se asociaza cu o talie mica, pe cand climatul temperat pare sa fie favorabil dezvoltarii in lungime.

Anotimpul: fiecare copil are un ritm sezonier propriu de dezvoltare.

3.  Factorii socio-economici care influenteaza
cresterea staturo-ponderala sunt: conditiile sanitare,
morbiditatea infectioasa si parazitara, alimentatia,
locuinta, stress-ul, profesia parintilor, dinamica sociala,
situatia financiara,

4. Factorii afectiv-educativi: climatul familiei -calm,
optimist, care incurajeaza actiunile copilului - va favoriza
dezvoltarea acestuia, in timp ce o familie in care exista
stari conflictuale, unde parintii se cearta (familiile

dezorganizate) va contribui la un ritm de dezvoltare intarziat. Aceasta este originea malnutritiei de cauza nenutritionala.

Se constata ca pentru copiii crescuti in leagane exista un ritm de crestere mai lent decat la cei crescuti in familie, dar acestia, o dala infiati si ingrijiti intr-un mediu care le ofera afectiunea necesara, isi reiau ritmul de crestere.

Dezvoltarea cognitiva este stimulata la copiii proveniti din familii care se preocupa de educarea ior; la fel se constata si Ia copiii proveniti din familii numeroase, unde fratii mai mari conslifuie modele de urmat, la copiii care au frecventat gradinita, la copiii educati in mediu urban, unde exigentele educationale sunt mai mari decat in mediul rural.

5.   Exercitiile fizice aplicate din primul an de viata, la
incepui sub forma masajelor, apoi a gimnasticii pentru
sugar, iar pe masura ce copilul creste a unui sport adaptai
posibilitatilor Iui, au un rol favorabil, de stimulare a
cresterii si dezvoltarii, prin tonifierea musculaturii,
intarirea articulatiilor, ameliorarea oxigenarii, facilitarea
termogenezei.

6.   Noxele chimice, radiatiile, diversele traumatisme
pot influenta negativ cresterea si dezvoltarea.

7.   Factorii culturali pot avea efecte limitative in
dezvoltarea copilului.

Factorii endogeni care influenteaza cresterea si dezvoltarea

Factorii genetici. Controlul genetic al cresterii este plurifactorial. Ereditatea conditioneaza partial talia definitiva si dimensiunile copiilor la diferite varste, ca si ritmul menstruatiei si momentul instalarii ei.

Copiii cu talie mare provin din parinti care au si ei talie marc.

Negrii nasc copii cu 1-2 cm mai mici in lungime ti 100-200 g mai putin in greutate, datorita conformatiei bazinului mamei, care este conditionata genetic. Ritmul cresterii ponderale este mai accelerat la baietii negrii.

Factorii genetici au rol major in determinarea inteligentei, fapt dovedit de gemenii monozigoti crescuti separat, in conditii diferile de mediu si care au acelasi coeficient intelectual. Coeficientul de inteligenta este


conditionat multifactorial si copiii semana cu parintii doai in procent de 50%. Aceasta posibila „lipsa de concordanta' poate crea un insemnat sentiment de insatisfactie, in special in familiile de intelectuali si i sentiment de frustrare resimtit de genitori, cu consecinte nefavorabile in interrelatia parinti-copii.

Factorii hormonali. Factorii hormonali intervin atat in timpul vietii intruterine cat si postnatal.

Hormonii fetali au un rol minor in dezvoltare. Hormo somalotrop hipofizar se secreta din saptamana a VIII-a de gestatie. Controlul secretiei de STH prin factorul de eliberare hipotalamica se realizeaza insa dupa nastere.

Homonii materni provin din hormonii placentari hormonii produsi de organismul mamei, care traverseaza bariera placentara.

Placenta produce gonadostimuline, care vor influenta dezvoltarea gonadelor fetale, si prolaclina, care are efect asemanator cu STH asupra cresterii fetale. STH. glucocorticoizii, mineralocorticoi/ii traverseaza bariera placentara, in timp ce insulina si hormonii tiroidieni trei in cantitate mica.

Dupa nastere, controlul cresterii si dezvoltarii copilul se afla sub influenta hormonilor axului hipolalamo hipofizar.

Hipofizei controleaza cresterea prin intermediu hormonului somatotrop (STH), hormon antehipofizar, anabolizant. El intervine ca reglalor al cresterii. Secretia inadecvata a lui determina nanism, iar secretia in exces gigantism.

STH actioneaza fie direct asupra receptorilor de crestere, fie prin intermediul unor factori de crestere numi somatomedine (somatomedina A, B, C, IGF-1, IGF-2

STH este secretat pulsatil. Reglarea secretiei de S depinde de doua neuropeplide hipotalamice: hormonul de eliberare al STH si somatostatina (hormon inhibitor al eliberarii de STH). Reglarea acestor doua neuropeptide este dependenta de neurotransmitatori.

STH influenteaza cresterea prin favorizarea proliferarii condrocitelor in cartilajul seriat, prin participarea Ia sinteza proteinelor, stimularea eatabolismului lipidic, favorizarea retentiei de azol, apa, sodiu, cresterea resorbtiei tubulare a fosforului si favorizarea calciuriei.

Tiroida. Hormonii tiroidieni intervin in osteogeneza favorizand hipertrofia condrocitclor din cartilajul de crestere, mineralizarea osoasa, osleoliza si resorbtia osteoclastelor, stimuleaza sinteza proteica si multiplicarea celulara, procesele oxidative tisulare, intervin in metabolisnn lipidic.

Timusul are actiune sinergica cu STH.

Suprarenalele. Glucocorticoizii au actiune inhibitori asupra procesului de crestere; mineralocorticoizii stimuleaza secretia de ADN si ARNm.

Pancreasul intervine in crestere prin intermediu insulinei (hormon anabolizant) si prin glucagon (hormon catabolizant).




Paratiroidele intervin in mineralizarea scheletului prin parathormon.

Glandele sexuale. Hormonii androgeni exercita actiune anabolizanla asupra muschilor, oaselor, maduvei osoase, stimuleaza proliferarea celulelor carliiaginoase, diferentierea si maturarea sexuala, iar Ia pubertate opresc cresterea staturala pnn calcificarea cartilajului de crestere.

Factori patologici

Crederea si dezvoltarea pot fi influentate de o serie de factori patologici, cum ar li: anomalii cromozomiale, afectiuni viscerale cronice sau cu evolutie prelungita (fibroza chistica, insuficienta renala cronica, malabsorbtie).

METODE DE APRECIERE

A DEZVOLTARII FIZICE A COPIILOR

Aprecierea dezvoltarii fizice a copiilor se face prin determinarea periodica a greutatii, inaltimii, perimetrului cranian, a circumferintei bratului, grosimii pliurilor cutanate si a indicilor antropometrici care se inscriu pe fisa copilului.

Aprecierea cresterii unui copil se face prin raportarea valorilor gasite la acesta la valorile medii determinate pentru o anumita populatie, dintr-o anumita zona geografica, in corelatie cu varsta si sexul. Valorile gasite se inscriu intr-o curba gaussiana, sub forma de clopot. Valoarea medie se afla in varful clopotului, variatiile in minus pe ramura ascendenta a curbei, iar variatiile in plus pe ramura descendenta. Abaterile de la medie se exprima prin metoda percentilelor sau deviatiilor standard.

Perimetrul cranian se determina prin masurare la nivelul cel mai proeminent al craniului, respectiv bose frontale si promberanta occipitala.

La nastere, perimetrul cranian este de 34 cm, corespunzator percentilei 50. Perimetrul cranian create in primul trimestru de viata cu 2 cm/luna, in trimestrul al doilea cu 1 cm/luna, iar in semestrul al doilea cu 0,5 cm/luna. La varsta de 1 an perimetrul cranian are 45 cm, la 5 ani 50 cm, iar la 15 ani, 55 cm.

Circumferinta bratului se determina la jumatatea distantei dintre acromion si varful olecranului. Ea apreciaza masa musculara si depozitele de grasime.

Pliul cutanat. Grosimea pliului cutanat apreciaza depunerile de grasime si continutul in apa extracelulara. Grosimea pliului cutanat variaza intre 0,5-1 cm la nou-nascut si 1 -2 cm la sugarul mare. Peste aceste valori, se vorbeste de obezitate.

Aprecierea starii de nutritie se face prin determinarea urmatorilor parametri:

1.            Greutatea corporala

2.     Talie

3.     Indice ponderal

IP = Greutatea actuala/Greutatea ideala pentru varsta =(0,90-1,2)


4.  Indicele statural (IS)

IS = Talia actuala/Talia ideala pentru varsta = 1

5.  Indicele nutritional (IN)

IN = Greutatea actuala/Greutatea varstei pentru talie = 1

6.     Circumferinta medie a bratului

7.           Pliurile cutanate

8.           Examenul clinic al copilului

9.           Criterii biologice si biochimice: determinarea
proleinemiei, glicemiei, lipemiei,colesterolem iei.
sideremiei, zincului seric.

10.Criterii functionale — urmaresc aprecierea func-
tionalitatii aparatelor si sistemelor: determinarea
tolerantei digestive, rezistentei la infectii.

11.   Reactivitatea imunologica

I2 Aprecierea dezvoltarii psihomotorii

CRESTEREA Sl DEZVOLTAREA SOMATICA Sl NEUROPS1HICA A COPILULUI

Evolutia generala a dezvoltarii copilului cunoaste 4 perioade si anume:

1.   Perioada intrauterina cu 2 etape:
-embrionara: 0-12 saptamani;

- fetala: 13 saptamani - pana la na,stcre.

2.  Prima copilarie: de la nastere Ia 3 ani, cu urma­
toarele etape:

-  etapa neonalala: 0-28 zile;

-  etapa de sugar: 29 zile - 12 luni;

-  anteprescolar: 1-3 ani.

3.     A doua copilarie:
-perioada prescolara: 3-6-7 ani.

4.     A treia copilarie:

- etapa de scolar mic:


Prin diferentierea ectodcrmului vor lua nastere Lubul neural, epidermal, anexele, glandele mamare si salivare.

Din lubul neural se vor forma sistemul nervos, retina, urechea interna, hipofiza si epifiza.

Din endoderm se vor forma tubul digestiv si glandele anexe, aparatul respirator, tiroida si paratiroidele.

Din mezoderm vor lua nastere muschii, sistemul osteo-articular, rinichii, suprarenalele, caile excretorii, geroasele, sistemul vascular, organele hetnatopoietice si limfoide.

in timpul saptamanii a 4-a apar somilele, iar intre saptamanile 4-8 se produce o diferentiere rapida. Se conlurea7a trunchiul, capul, articulatiile degetelor de la maini si picioare, gura, nasul, ochii, urechile.

in timpul primelor 7 saptamani de gestatie embrionul este inert, cu exceptia batailor cordului, care incep din jurul varstei de 4 saptamani.

Bickenbach ;i propus un calendar embrionar, care permite o apreciere a timpului in care se formeaza principalele organe si, totodata, permite stabilirea retrospectiva a momentului in care a avut loc o agresiune generatoare de malformatii (fig. 1.1.).

Trimestrul a doilea de viata intrauterina durea/a intre saptamanile 13 si 28 si reprezinta inceputul vietii fetale, perioada care se caracterizeaza printr-o crestere fetala rapida, in special in lungime si prin achizitia de noi functii.

Durata normala a sarcinii este de 280±10 zile sau 40 de saptamani.

Cresterea in greutate este mai lenta in primele doua trimestre si mai accentuata in ultimul trimestru, in timp ce cresterea in lungime este mai marc in primele doua trimestre si mai lenta in trimestrul al treilea al vietii intrauterine.

Cresterea in lungime in. timpul sarcinii se poate calcula in primele 5 luni dupa formula L = V2 in care L = lungime, V - varsta fetala. Dupa luna a cincea se calculeaza dupa formula L = V x 5.

La nastere, nou-nascutul normal arc o greutate de 2800-4000 g si o lungime de 48-52 cm.


Lungimea membrelor superioare si inferioasc este de 18-19cm. Lungimea capului reprezinta l/4din lungimea totala a fatului, perimetrul cranian este de 35 cm, iar perimetrul toracic de 33-34 cm. Sunt prezente 3-4 puncte de osificare (femural distal, libial proxima!, cuboidia si al capului numeral).

Cresterea si dezvoltarea in perioada primei copilarii

Perioada neonatala. In aceasta perioada, nou-nascutul este caracterizat printr-un ritm rapid de crestere, atat in greutate cat si in lungime. La sfarsitul primei luni de viata copilul are un castig ponderal de 500-750 g, ui pentru talie de 5 cm.

Perioada de sugar. Ritmul de crestere se mentine accelerat. Majoritatea copiilor nascuti la termen, dupa scaderea fiziologica in greutate, vor reveni la greutatea avuta la nastere in jurul varstei de 10 zile.

Cresterea in greutate pana la varsta de 1 an se face ii felul urmator:

-      in lunile 1-2-3-4 cu 750 g/luna;

-      in lunile 5-6-7-8 cu 500 g/luna;

-      in lunile 9-10-11-12 cu 250 g/luna.

Astfel, la varsta de 4 luni, un sugar isi dubleaza greutatea de la nastere, iar la 1 an o tripleaza.

Cresterea in lungime se va face in fiecare luna cu cate 5-4-3-2-1-1-1-1-1-1-1 cm. in primul an, copilul va crcsle in lungime cu aproximativ 20-25 cm,



inprimeic luni de viata se observa o crestere evidenta a tesutului celular subcutanat, cu maximum de dezvoltare spre varsta de 9 luni.

La nivelul craniului, fontancla anterioara, care la nastere are dimensiunea normala de 2,5/5 cm se va micsora, pentru a se inchide intre 9-18 luni.

Fontanela posterioara poale sa fie inchisa la nastere sau, daca exista, se va inchide in primele 3-4 saptamani.




Fig. 1.1. Calendarul embrionar al lui Bickenbach


Perimetrul toracic este de 31 cm la nastere. Ritmul sau de crestere in primul an va fi de 3 cm in prima luna, 2 cm in luna a doua, apoi cate 1 cm/luna pana Ia 1 an, cand va egala perimetrul cranian.

Denlitia „de lapte' (temporara, decidua) apare intre 5-9 luni. Ea este compusa din 20 de dinti. in primul an de viata vor aparea, in ordine, urmatorii dinti:

-      incisivi mediani inferiori (2) la 6-8 luni;

-      incisivi mediani superiori (2) la 8-10 luni;

-      incisivi laterali (4) la 10-12 luni.

in decursul primului an se va imbunatati functia aparatului digestiv, atat prin aparitia dentitiei, cat si prin secretia mai multor enzime, ceea ce va permite trecerea de la alimentatia exclusiv lactata la alimentatia diversificata.

in aceasta perioada se imbunatateste apararea antiinfectioasa. Organismul copilului incepe sa produca proprii sai anticorpi si se poate vorbi de o adevarata dezvoltare ontogenetiea a imunitatii celulare si umorale.

Aceasta perioada se caracterizeaza si printr-o dezvoltare neuropsihica rapida, timp in care copilul isi diversifica mijloacele de comunicare cu cei din jurul sau; este perioada unor importante achizitii motorii, ca si a dezvoltarii afectivitatii.

Principalele achizitii care apar in dezvoltarea psihomotorie a sugarului sunt urmatoarele:

-      / luna: pozitie in flexie, hipertonie generalizata
musculara; reactioneaza global la excitanti;

-      2 luni: priveste cateva secunde o jucarie, zambeste,
gangureste; „zambeste provocat';

-      3 luni: isi mentine capul drept, isi recunoaste mama;

-      4 luni: sade sprijinit pentru scurt timp; foloseste
mana (intinde mana dupa obiecte);

-      5 luni: deosebeste persoanele straine de cele
cunoscute;

-      6 luni: se intoarce de pe spate pe abdomen, sta
mult timp in sezut, usor sprijinit;

-      7 luni: sta in sezut pentru scurt timp nesprijinit,
emite sporadic silabe ma, ta, pa, ba, manifesta
teama fata de straini;

-      8 luni: se intoarce de pe spate pe abdomen si de
pe abdomen pe spate, sta scurt timp in picioare,
sprijinit de mobila;

-      9 luni: se ridica singur pe picioare si face pasi
laterali in pat;

-      10 luni: umbla in „patru labe' si poate merge cu
premergatorul;

-      // luni: merge tinut de 2 maini, intelege ordine
verbale simple (perioada comunicarii preverbale);

-      12 luni: merge tinut de o mana, are vocabular activ
compus din doua cuvinte cu semnificatie precisa.

Perioada de copil mic (anteprescolar). Ritmul de crestere este mai lent in aceasta perioada, atat pentru cresterea in greutate, cat si in lungime. Astfel, copilul va creste cu 2,5-3 kg/an in greutate si cu 10-12 cm/an in lungime. in medie, la 2 ani va avea 12 kg greutate si 85 cm lungime, iar la 3 ani 15 kg greulale si 95 cm lungime.

Pana la varsta de 3 ani, perimetrul cranian mai create cu 1 cm, respectiv ajunge la 48 de cm.

Perimetrul toracic va create cu 2 cm/an.

in aceasta perioada se definitiveaza eruptia dentara, astfel ca la varsta de 2 ani copilul va avea 14-16 dinti. Ordinea eruptiei dentare este urmatoarea;

-      primii molari „de lapte' (4) intre 18-24 luni,

-      caninii (4) apar intre 8-24 luni;

-      al doilea rand de molari (4) intre 24-30 luni

Se perfectioneaza activitatea neuropsihica si motorie, se dezvolta limbajul si relatiile afective. Catre varsta de un an copilul foloseste cu adresabilitate primele cuvinte La incepui acestea sunt simple, formate din doua silabe (ma-ma, ta-ta, pa-pa). Muiti copii incep insa sa vorbeasca mai tarziu. Ei sesizeaza multe situatii din jurul lor, slin sa arate partile corpului, obiecte din camera, diferentiaza dupa nume persoanele din jur, executa mici ordine Aceasta inseamna ca si -au' msus.il un „limbaj pasiv'

In perioada primilor 3 ani de viata progresele inregistrate in invatarea vorbirii se vor concretiza in elaborarea de propozitii, la incepui din 2-3 cuvinte. La varsta de 18 luni copilul cunoaste 100 de cuvinte, la 2 ani 200-300 cuvinte, iar la 3 ani 3000 de cuvinte.

Intre 10-14 luni, din pozitia verticala, sprijinindu-se cu o mana, copilul se apleaca pentru a ridica cu cealalta mana o jucarie, fara sa-si piarda echilibrul. La 15 luni ridica un obiect fara sa se sprijine. La 18-24 luni apuca si arunca mingea cu ambeie maini si o rostogoleste cu piciorul.

Cresterea si dezvoltarea copilului in perioada copilariei a doua (varsta prescolara)

in aceasta perioada, cresterea este mai lenta. Cresterea in lungime poate fi apreciata dupa formula:

L = 5V + 80

unde L = lungimea;

V - varsta copilului.

Cresterea in lungime este de 6-8 cm/an in aceasta etapa.

Cresterea in greutate va fi calcuiata dupa formula

G = 2V + 9

unde G = greutatea;

V = varsta copilului.
Cresterea se face cu 2 kg/an.

Configuratia corpului se schimba. Lordoza si abdo­menul proeminent din prima copilarie vor disparea Masivul facial creole proportional mai mult decal cel cranian. Membrele cresc alternativ, la 3 ani cele superioare, iar la 4 ani cele inferioare.


Cresterea si dezvoltarea in perioada scolara. Cresterea este lenta, dar se va accentua in perioada prepubertara, cand se va inregistra un salt de crestere.

Cresterea in greutate se face in medie cu 3,5 kg/an, iar in inaltime cu 6 cm/an.

Cresterea perimetrului cranian este foarte lenta. intre 6-12 ani perimetrul creste de la 51 la 53-54 cm. La sfarsitul acestei perioade creierul atinge dimensiunile de adult.

Anii de scoala constituie o perioada de activitate fizica intensa. Coloana vertebrala devine mai puternica, dar in acelasi timp este expusa si deformarilor, prin pozitii incorecte.

In jurul varstei de 7 ani erupe primul dinte permanent si primul molar. incepand de la aceasta varsta, inlocuirea dintilor se face eu un ritm de aproximativ 4 dinti pe an,


pe o perioada de 5 ani. Cel de :il doilea molar permanent erupe la varsta de Hani, iar al treilea molar poale sa nu apara nici pana la 20 de ani.

O data cu detasarea de familie, copilul incepe s; petreaca mai mult timp in afara acesteia, la scoala sau la joaca. Apar situatii confiictuale intre parinti si copii.

Cresterea si dezvoltarea copilului la pubertate. in aceasta perioada au loc transformari de maturare fizica, cognitiva, psiho-sociala. Pubertatea se incheie o data ci aparitia primei menstruatii (menarha) pentru fete s.i a spermatogenezei pentru baieti. La sfarsitul pubertatii organismul este apt pentru reproducere si intra intr-o noua etapa, adolescenta.

Trecerea de Ia pubertate la adolescenta era evaluata clasic, pe aprecierea maluratiei osoase, a cresterii ii greutate si lungime, a modificarilor de denlitie.

Toti acesti parametri s-au dovedit a fi imprecisi. De aceea, s-a introdus pentru evaluare, ca fiind un criteriu mai exact, aprecierea maturizarii sexuale, care se coreleaza bine si cu dezvoltarea scheletica, a taliei s greutatii.

Aprecierea maturitatii sexuale se bazeaza pe cronologia aparitiei caracterelor sexuale secundare, respectiv, aprecierea dezvoltarii organelor genitale externe, aparitia pilozitatii pubiene, axilare, faciale pentru baieti, iar pentru fete dezvoltarea sanilor si pilozitatea pubiana.



Achizitia secventiala a acestor semne de pubertate ;i fost descrisa de Tanner in 5 stadii (tabel 1.1), separat pentru organele genitale externe §i pentru aparitia pilozitatii pubiene pentru baieti, a pilozitatii pubiene si dezvoltarea sanilor pentru fete.

O data cu dezvoltarea caracterelor sexuale secundare, copilul trece printr-o perioada de crestere accelerata in


Tabelul 1.1. Stadiile Tanner de apreciere a maturizarii sexuale

Stadiu

Baieti

Ftte

Organe genitale externe

Pilozitate

Sani

I (infantil)

0

0 (sau peri fini)

0

II

Marirea progresiva a testiculelor si a scrotului

Par mic si pigmentat pe regiunea pubiana

,,Mugure', sanul creste putin in diametru, creste in dimensiune areolu

III

Penisul creste in lungime

Par mai des, deschis la culoare, depaseste pubisul

Sanul si areolu mamara au dimensiuni mari si incep sa semene cu sanul de adulta, cu contur lateral rotund

IV

Penisul creste considerabil in lungime si grosime; la fel testiculele si scrotul, care se hiperpigmenieaza

Parul are configuratia de la adult, dar este mai rar

Areola mamara cu aspect de disc, cure se proiecteaza deasupra celei dc-a doua rotunjimi care e sanul

V

Dezvoltare deplina

Este deplin dezvoltat, cuprinde abdomenul inferior si coapsele

Cele doua forme suprapuse conflueaza si genereaza un aspect neted, rotund, caracteristic sanului de femeie tanara



greutate si inaltime, corespunzatoare intrarii in actiune a hormonilor sexuali. in procesul de crestere este implicat nu numai scheletul, ci §i muschii, tesutul adipos si viscerele. Se schimba raportul trunchi-membre (datorita vitezei de crestere care difera pentru cele doua segmente), raportul umar/sold (diferit pentru fele si baieti), tipul de dispozitie a grasimii si silueta adolescentul ui incepe sa semene cu a unui tanar de sex masculin sau feminin. Perioada de viteza maxima a cresterii precede instalarea menstruatiei la fete si este contemporana cu dezvoltarea avansata a organelor genitale externe la baieti. Viteza cresterii este de 5-10 cm/an, pentru baieti si 6-9 cm/an pentru fete. Dezvoltarea maxima a musculaturii are loc la 14 luni de la varful de crestere accelerata.

Insidios, apar modificari comportamentale, care vor defini temperamentul tanarului. Se remarca tendinta la actiuni independente, creste spiritul de initiativa, se dezvolta capacitatea de sinteza si abstractizare. Apar preocupari pentru problemele sexuale si interesul pentru sexul opus. Este perioada din dezvoltarea unui individ cand efortul educational trebuie sa fie maxim, cand se obtin maximum de performante privind acumularea de cunostinte si imprimarea unei discipline in munca s gandire.

































Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Somnul copil
Alte jocuri pentru copii ce pot inlocui privitul la televizor
NEVOI NUTRITIONALE
ALIMENTATIA COPILULUI - ALIMENTATIA SUGARULUI
PREMATURITATEA
Inceperea unui program de comportament verbal
Nutritie sl alimentatie copii
DEZVOLTAREA PSIHICA SI INTELECTUALA IN PERIOADA PUBERTARA



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu