Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » didactica pedagogie
Abordari clasic-rationale ale alegerii carierei

Abordari clasic-rationale ale alegerii carierei



Abordari clasic-rationale ale alegerii carierei

1.1. “Teoria factori – trasaturi” sau ”Modelul tripartit al deciziei de cariera” (Frank Parson, 1909)

Modelul propus de “parintele” psihologiei vocationale este unul rational. El pune accent pe rationalitate, obiectivitate si masurare in alegerea carierei (Hartung et al., 2002). Modelul a luat nastere in contextul reformelor politice si sociale de la inceputul secolului XX, la Boston si a avut ca prim scop reducerea abandonului scolar, fiind primul model formal de decizie in cariera. Conform modelului lui Parson, factorii care contribuie la luarea deciziei de cariera sunt:


(1) cunoasterea clara a propriei persoane (aptitudini, abilitati, interese, ambitii, limite si sursele acestora);

(2) cunoasterea cerintelor si conditiilor de succes, a avantajelor si dezavantajelor muncii alese, a oportunitatilor si perspectivelor ei si

(3) realizarea unei legaturi pertinente intre cele doua tipuri de cunostinte (Maduakolam, 2000).

Asumptia fundamentala a teoriei este ca indivizii au patternuri unice de trasaturi, care pot fi masurate si corelate cu cerintele numeroaselor ocupatii si pe aceasta baza se pot lua decizii corecte privind cariera. Modelul lui Parson reflecta tendintele spre pozitivismul logic din era moderna. O decizie buna, in acceptiunea modelului, este luata metodic, deliberat, de catre un “om de stiinta obiectiv” care are la baza un “rationament corect”, ceea ce exclude destul de vizibil rolul contextului, al semnificatiilor ce tin de viata pe care o traieste persoana, in luarea deciziilor de cariera.

In contextul efervescentei teoretice din zilele noastre, modelul lui Parson pare simplist. Cu toate acestea, el a stat la baza elaborarii unor teorii solide bazate pe ipoteza corespondentei si a impulsionat devoltarea testelor psihometrice, precum si a  inventarelor de aptitudini si interese.

Printre neajunsurile modelului lui Parson este si dificultatea de implementare: informatiile clare, acurate despre sine si mediul ocupational sunt cel mai adesea rare, iar “omul rational”-un ideal greu de atins intr-o activitate atat de dependenta situational.

1.2.  Teoria personalista sau teoria corespondentei persoana-mediu ( Holland, 1959, 1973, 1997)

Teoria alegerii carierei a lui Holland este una din cele mai influente in domeniul psihologiei vocationale. Conceptele ce deriva din aceasta teorie au fost practic asimilate in vocabularul, metodele si practicile generale de asistenta a carierei. Holland (1997) isi descrie teoria ca fiind una structurala si interactiva. Este o teorie structurala pentru ca incearca sa organizeze informatia vasta despre oameni si ocupatii si este interactiva intrucat considera comportamentul uman si cariera ca fiind rezultatul interactiunii permanente dintre persoana si mediu.

Teoria lui Holland sugereaza ca:

1.               Persoanele si mediile de munca pot fi categorizate in 6 tipuri (realist, investigativ, artistic, social, entreprenorial si conventional; RIASEC).

2.               Persoanele tind sa caute medii de munca ce le vor permite implementarea caracteristicilor personalitatii lor vocationale.

3.               Comportamentul vocational (optiunea vocationala, stabilitatea vocationala, optiunea educationala si performanta scolara, competenta profesionala, comportamentul social si susceptibilitatea la influenta) este rezultatul interactiunii dintre tipurile de personalitate si mediu.

Acestor idei de baza li se adauga o serie de ipoteze pe care Holland si colaboratorii sai le-au testat ulterior imbogatind astfel teoria initiala.

Text Box: Preferinta pentru ideiText Box: Preferinta pentru date


1.2.1. Tipurile de personalitate

Conceptul de tip pe care il utilizeaza Holland este analog cu cel propus de Adler (1939), Jung (1933) si mai tarziu de Gordon (1975) sau Welsh (1975). Originea tipologiei propusa de Holland insa este diferita, fiind inspirata in special de literatura vocationala, iar structura tipologiei, simetrica si paralela, este oarecum particulara; simetria este data de forma hexagonala a tipologiei, iar paralelismul de tratarea tipurilor in relatie cu mediile de munca.

Dezvoltarea tipurilor

Dezvoltarea tipurilor propusa de Holland ia in considerare interactiunea factorilor personali si a celor culturali. Din acest punct de vedere aceasta teorie este consistenta cu abordarile mai recente ale dezvoltarii carierei (teoria invatarii sociale - Krumboltz, 1979). Tipurile, in acceptiunea teoriei lui Holland, sunt produsul interactiunii dintre factorii culturali si personali ce caracterizeaza o anumita persoana. Grupul, ereditatea, parintii, clasa sociala, cultura si mediul fizic in care traieste o persoana furnizeaza o anumita experienta pe baza careia persoana invata mai intai sa prefere unele activitati altora. Aceste preferinte devin cu timpul interese ce duc la formarea unor anumite competente, iar in final, aceste interese si competente creeaza o dispozitie personala particulara care determina modalitatea de gandire, perceptie si manifestare comportamentala. Respectiv, persoanele de tip social vor cauta mai degraba activitati sociale, cum ar fi: predarea sau asistenta sociala, se vor percepe ca fiind persoane sociabile si prietenoase si ca avand mai multe competente sociale (ex. a ajuta persoanele in probleme personale) decat spre exemplu realiste (ex. a utiliza diverse masini si utilaje). De asemenea este de asteptat ca aceste persoane sa valorizeze activitatile sau sarcinile sociale: a aduce servicii comunitatii, a-i ajuta pe altii, etc. Sensul dezvoltarii este intotdeauna dinspre activitati spre dispozitii.

Preferinta pentru anumite activitati in copilarie este determinata pe de o parte de factori genetici, iar pe de alta parte de experientele timpurii ale copiilor. Chiar daca atitudinea parintilor coreleaza in mai mica masura cu interesele copiilor (Roe, 1956, Roe & Siegelman, 1964), tipul parental creeaza un anumit gen de oportunitati si de asemenea impune anumite limitari ale experientelor. Astfel, parintii Realisti se vor angaja in activitati tipic Realiste, in interiorul casei ca si inafara ei, utilizeaza anumite materiale si unelte specifice intereselor Realiste, isi aleg prieteni si chiar vecini Realisti, etc. De asemenea acesti parinti vor ignora si chiar evita activitati non-Realiste, cum ar fi cele sociale.

Cu timpul aceste preferinte devin interese bine definite pe baza carora copiii obtin atat satisfactii personale cat si recompense din partea celorlalti. Diferentierea si cristalizarea in timp a acestor interese duc la dezvoltarea anumitor competente si la formarea unui sistem asociat de valori. Aceasta inlantuire de evenimente conduce la definirea anumitor dispozitii si dezvoltarea unui tip de personalitate predispusa spre formarea unor abilitati si exercitarea unor atitudini si comportamente caracteristice.

Caracteristicile  tipurilor

            Holland a incercat o descriere empirica a tipurilor, tocmai pentru a face testabila validitatea acestora. Ceea ce urmeaza este o redare prescurtata a caracteristicilor fiecarui tip.

·                 Tipul realist (R) se caracterizeaza prin tendinta de a se indrepta spre acele activitati care presupun manipularea obiectelor si instrumentelor. Poseda aptitudini manuale, mecanice sau tehnice si este satisfacut de acele medii profesionale care necesita un nivel optim de dezvoltare a acestor aptitudini (sofer, aviator, operator, fermier, etc).

·                 Tipul investigativ (I) se distinge prin apetit deosebit pentru cercetare, investigare sub diverse forme si in cele mai diferite domenii (biologic, fizic, social, cultural etc.). Are de obicei abilitati matematice si stiintifice si prefera sa lucreze singur pentru rezolvarea de probleme (medic, chimist, matematician, biolog, etc).

·                 Tipul artistic (A) manifesta atractie spre activitatile mai putin structurate, care presupun o rezolvare creativa si ofera posibilitatea de autoexpresie. Persoanele artistice sunt inzestrate cu abilitati artistice si imaginatie (muzician, pot, sculptor, scriitor, etc).

·                 Tipul social (S) este interesat de activitati care implica relationare interpersonala. Prefera astfel sa ajute oamenii sa-si rezolve problemele sau sa-i invete diverse lucruri (profesor, consilier, terapeut, etc), decat sa realizeze activitati care necesita manipularea unor unelte sau masini.

·                 Tipul intreprinzator (E) prefera sa lucreze in echipa, insa in primul rand cu scopul de a conduce, a dirija, a ocupa locul de lider. Evita activitatile stiintifice sau domeniile care implica o munca foarte dificila, preferandu-le pe acelea care ii pun in valoare abilitatile oratorice si manageriale (manager, agent vanzari, etc).

·                 Persoana de tip conventional (C) se indreapta spre acele activitati care se caracterizeaza prin manipularea sistematica si ordonata a unor obiecte intr-un cadru bine organizat si definit. Are abilitati secretariale si matematice ceea ce il face potrivit pentru activitati administrative. Tipul conventional reuseste sa se adapteze cu dificultate la situatiile cu grad ridicat de ambiguitate si care nu au descrise cerinte clare (secretar, bibiotecar, functionar public, etc).




Tabel 2.1. Caracteristicile tipurilor

INTERESE

ABILITATI

VALORI

CARACTERISTICI DE PERSONALITATE

ACTIVITATI SI DOMENII PROFESIONALE

Realiste

Masini, unelte, aer liber

Aptitudini mecanice, dexteritate, coordonare manuala si digitala

Traditie, realism, simt practic

conformist, sincer, onest, supus, materialist, natural,  consecvent, practic, modest, timid, stabil, econom

Operare cu echipamente, folosirea uneltelor, constructie, reparatie

Sofer, operator, masinist, fermier

Investigative

Stiinta, teorii, idei, date

Aptitudini matematice, verbale, de analiza

Independenta curiozitate, invatare / dezvoltare

analitic, precaut, critic, curios, independent, introvertit, metodic, modest, precis, rational, rezervat

Munca de laborator, rezolvare de probleme abstracte, cercetare

Medic, chimist, matematician, biolog

Artistice

Autoexprimare, arta

Aptitudini artistice, expresivitate artistica

Frumos, originalitate,  independenta, imaginatie

complex, dezordonat, emotional, expresiv, idealist, imaginativ, lipsit de abilitati practice, impulsiv, independent, intuitiv, nonconformist, original

Compozitie muzicala, scris, arta vizuala

Muzician, poet, sculptor, scriitor

Sociale

Oameni, munca in echipa, servicii

Aptitudini verbale, comunicare, ascultare, intelegere

Cooperare, generozitate, servicii in favoarea celorlalti

convingator, cooperant, prietenos, generos, saritor, idealist, centrat pe probleme, amabil, responsabil, sociabil, cu tact, intelegator

Predare, consiliere, suport social

Profesor, consilier, terapeut

Antreprenoriale

Afaceri, politica, conducere, influenta

Aptitudini verbale, abilitatea de a-i motiva si directiona pe ceilalti

Asumarea riscului, statut, competitie

curajos, ambitios, atrage atentia, dominant, energic, impulsiv, optimist, cauta placerea, popular, increzator in sine, sociabil, vorbaret

Vanzare, management, negociere

Manager, politician, agent de vanzari

Conventionale

Organizare, date

Aptitudini matematice, aptitudini functionaresti, atentie la detalii

Organizare, stabilitate, eficienta

conformist, constiincios, atent, conservator, inhibat, supus, ordonat, consecvent, eficient, practic, controlat, lipsit de imaginatie, eficient

Organizare, operare pe  computer, aplicarea unor proceduri

Scriitor, bibliotecar, functionar

Identificarea tipurilor de personalitate

             Fiecare tip are un repertoriu caracteristic de atitudini si deprinderi de a face fata problemelor si sarcinilor din mediu. Prin compararea atitudinii si deprinderilor unei anumite persoane cu cele caracteristice celor 6 tipuri propuse de Holland putem determina gradul de similaritate dintre persoana si fiecare dintre aceste tipuri. Cu cat o persoana prezinta similaritati mai mari cu un anumit tip, cu atat mai probabil este ca ea sa prezinte trasaturile si comportamentele asociate acelui tip (sa apartina tipului respectiv de personalitate).

            Nu exista insa tipuri pure de personalitate, iar focalizarea doar pe apartenenta la una din aceste tipuri neglijeaza diferentele individuale care ar putea avea o pondere mare in luarea deciziilor de cariera. Pentru a contracara acest efect, este utila considerarea patternului de personalitate al individului, dat de profilul de similaritate cu fiecare dintre cele 6 tipuri. Astfel, patternul este format dintr-un tip dominant, cel pentru care persoana dovedeste gradul cel mai inalt de similaritate si tipuri secundare, ordonate in functie de gradul de similaritate al persoanei cu acestea. Spre exemplu, o persoana poate sa prezinte gradul cel mai mare de similaritate cu tipul social, al doilea, in ordinea similaritatii, cu tipul intreprinzator, al treilea cu tipul artistic, etc. Acestea vor deveni primele in patternul de personalitate al persoanei, dupa care se vor trece, in ordinea descrescatoare a similaritatii, celelalte tipuri. Se pot obtine astfel 720 de patternuri diferite de personalitate sau repertorii de comportamente, care permit o interpretare mai acurata si personalizata a datelor.

Identificarea patternului de personalitate se poate realiza:

1. prin metode cantitative (inventarele de interese sau de personalitate vocationala).



Scalele cel mai frecvent utilizate pentru identificarea patternului de personalitate sunt:

·                 Inventarul de Preferinte Vocationale (Vocational Preference Inventory; VPI, Holland, 1985) presupune alegerea de catre subiect a ocupatiilor de interes dintr-o lista de 84 titluri ocupationale. Cu cat scorul persoanei pentru una din cele 6 scale este mai mare, cu atat asemanarea cu tipul respectiv este mai mare.

·                 Self-Directed Search (SDS, Holland, Fritzsche & Powell, 1994) este o metoda ce deriva direct din teoria lui Holland. SDS utilizeaza o varietate de continuturi: activitati, competente, ocupatii si o autoevaluare pentru a estima asemanarea cu cele 6 tipuri de personalitate.

·                 Strong Interest Inventory (SII, Harmon, Hansen, Borgen & Hammer, 1994) cuprinde 317 itemi care vizeaza 6 domenii generale: ocupatii, activitati, hobby-uri, activitati de recreere, domenii academice, tipuri de persoane pentru a deriva patternul de preferinte al persoanelor.

2. prin metode calitative (evaluarea  optiunilor educationale si de cariera realizate, istoria locurilor de munca sau a aspiratiilor de munca ale persoanei). Evaluarea calitativa presupune utilizarea datelor interviului in compararea preferintelor educationale si vocationale ale persoanei cu ocupatii considerate a fi reprezentative pentru cele 6 tipuri. Spre exemplu, daca o persoana doreste sa devina medic, sa fie angajat ca medic sau se orienteaza spre facultatea de medicina poate fi clasificata ca fiind tipul Investigativ, pentru ca ocupatia de doctor este tipica pentru tipul Investigativ.

3. combinatii ale metodelor cantitative si calitative.

Caracteristici ale profilului de personalitate

1. Consistenta reprezinta gradul de relationare dintre tipurile de personalitate care alcatuiesc patternul de personalitate al unei persoane (respectiv dintre mediile de munca corespunzatoare). Anumite tipuri sunt mai strans relationate decat altele deoarece impartasesc mai multe aspecte comune. Spre exemplu, tipul Realist si tipul Investigativ au multe caracteristici comune (orientare preferentiala spre obiecte, lipsa de sociabilitate, un stil rezervat), in timp ce un pattern ca Artistic si Conventional este inconsistent pentru ca implica opozitii de genul conformitate si originalitate, control si expresivitate, business si arta. Patternul de personalitate este cu atat mai consistent cu cat tipurile componente au mai multe caracteristici comune.

Modelul hexagonal al lui Holland presupune ca tipurile care se afla in imediata apropiere au gradul de similaritate cel mai mare, iar aceasta scade pe masura ce se mareste distanta dintre tipuri in schema hexagonala. Studiile corelationale sustin aceasta idee. Ele au pus in evidenta similaritati puternice intre tipurile apropiate in schema hexagonala si mai putin puternice intre tipurile indepartate. Spre exemplu, intre tipul Realist si tipul Intreprinzator exista o corelatie mare (r = .46), in timp ce intre tipul Realist si tipul Social corelatia este mica (r = .21); tipul Conventional are un grad de similaritate mare cu tipul Realist si tipul Intreprinzator (r = .36, respectiv r = .68), mai mic cu tipul Investigativ si Social (r = .38 respectiv r = .16) si cel mai mic cu tipul Artistic (r = .11).

Consistenta patternului este evaluata relativ la primele doua tipuri care alcatuiesc patternul de personalitate (patternuri diadice). Exista trei nivele de consistenta care se aplica la studiul patternurilor diadice: consistenta ridicata (exemplu, patternurile RI, AS, SE, EC, etc), consistenta medie (SC, IS, CI, etc) si consistenta mica (RS, AC, EI). Nivelul de consistenta al patternului afecteaza stabilitatea si predictibilitatea preferintei vocationale (Holland, 1997). Spre exemplu, o persoana de tip RI (Realist – Investigativ) este mult mai predictibila decat o persoana RS (Realist – Social).

Tabel 2.2. Nivele de consistenta in patternurile diadice

Nivel de consistenta

               Pattern diadic

Ridicat

Mediu

Scazut

               RI, RC, IR, IA, AI, AS, SA, SE, ES, EC, CE, CR

               RA, RE, IS, IC, AR, AE, SI, SC, EA, ER, CS, CI

               RS, IE, AC, SR, EI, CA

2. Diferentierea reprezinta masura in care tipurile ce alcatuiesc un pattern, respectiv mediile de munca relationate sunt bine definite (diferentiate). Conceptul a fost introdus de Holland pentru a aproxima ceea ce clinicienii numesc un profil bine definit. Diferentierea este expresia distributiei scorurilor in patternul de personalitate al subiectului (vezi. Fig 2.3). Spre exemplu, o persoana poate sa aiba un grad de similaritate crescut cu tipul Realist si foarte putin cu celelalte tipuri.  In aceste cazuri, vorbim de un grad de diferentiere mare. Exista insa cazuri in care persoana prezinta aproximativ acelasi grad de similaritate cu mai multe tipuri, fara ca diferenta dintre ele sa fie semnificativa. In acest caz gradul de diferentiere este mic.

Expresia numerica a diferentierii este diferenta absoluta dintre cea mai mare si cea mai mica valoare VPI sau SDS. La o reprezentare grafica a scorurilor obtinute la cele 6 tipuri, diferentierea este evidenta prin forma graficului. Un pattern nediferentiat are o forma relativ plata (diferenta dintre S si R este de 6 puncte), in timp ce unul diferentiat prezinta varfuri bine conturate (diferenta dintre S  si R este de 13 puncte).


3. Identitatea reprezinta o estimare a claritatii si stabilitatii in timp a imaginii pe care persoana o are despre propriile scopuri, interese si talente. Ea se refera in acest caz la scorul pe care subiectul il obtine la Scala de Identitate a testului My Vocational Situation (Holland, Daiger & Power, 1980).  

4. Congruenta vizeaza gradul de similaritate dintre tipul de personalitate si mediul de munca. Conform teoriei lui Holland, tipuri diferite necesita medii diferite de munca. Spre exemplu, tipul Realist se dezvolta cel mai bine in medii Realiste, care satisfac necesitatile acestui tip de personalitate. Incongruenta apare atunci cand un mediu de munca ofera oportunitati si satisface necesitati diferite de preferintele si abilitatile persoanei (ex. un tip Realist intr-un mediu Social).

            Pentru calculul congruentei dintre patternul de personalitate si mediul de munca/mediul educational (vezi tipurile de medii) se poate utiliza indicele C (Brown & Gore, 1994):  

C= 3(x)+2(y)+z,

unde x este distanta dintre tipurile aflate pe locul 1 in patternurile comparate, y este distanta dintre tipurile aflate pe locul 2, iar z este distanta dintre tipurile aflate pe locul 3 in patternurile comparate. Dupa cum se observa, x, y si z pot lua valori intre 0 si 3, astfel:

0, daca tipurile sunt identice,

1 daca tipurile sunt succesive in modelul hexagonal,

2 daca intre cele doua tipuri se interpune un alt tip pe modelul hexagonal

3 daca tipurile sunt opuse in modelul hexagonal.

Congruenta reprezinta aspectul cel mai frecvent studiat din cadrul teoriei lui Holland. Conform ipotezei congruentei, congruenta sau similaritatea dintre persoana si mediul de munca este un bun predictor al alegerii vocationale, a stabilitatii si performantei. Valoarea predictiva a congruentei este insa controversata. Datele de cercetare sunt contradictorii (cateva date sunt redate in tabelul 2.3). Acest fapt se poate datora, asa cum au aratat metaanalizele realizate de Transberg, Slane & Ekeberg (1993) unui numar mare de variabile moderatoare care intervin in relatia dintre congruenta si aspectele vizate ale carierei. Spre exemplu, pentru relatia dintre congruenta si indicatorii satisfactiei profesionale, tipul de satisfactie investigat, calitatea studiului empiric, modalitatea de evaluare a congruentei functioneaza ca variabile moderatoare importante. Utilizand 13 modalitati diferite de evaluare a congruentei, Camp si Chartrand (1992) au obtinut corelatii diferite cu o serie de variabile academice si de cariera. Acestea s-au situat intre r = -.09 si r = .44, ceea ce confirma de asemenea ca modalitatea de evaluare a congruentei este o variabila moderatoare importanta in aceasta relatie.

Tabel 2.3 Valoarea predictiva a congruentei persoana – mediu

Satisfactie profesionala

Stabilitate

Performanta

Stres ocupational

Global

r=.21

(Assouline & Meir, 1987)



r=.36

(Betz & Judge, 1994)

r=.33

(Oleski & Subich, 1996)

r=.17

(Transberg, Slane & Ekeberg, 1993)

r =.09

(Betz & Judge, 1994)

r=.15

(Assouline & Meir, 1987)

r=.06

(Assouline & Meir, 1987),

r=.11, r=.27 (Sutherland, Fogarty & Pithers, 1995) –

r=.25

(Spokane, 1985)

Ipoteza lui Holland ca persoanele tind sa aleaga medii de munca si activitati care se potrivesc tipologiei personale a fost confirmata printr-o serie de studii (Hansen & Sackett, 1993, Miller, 1991, Oleski & Subich, 1996).  Hansen & Sackett (1993) au demonstrat ca mai mult de 70% dintre studenti prezinta un grad mare de suprapunere intre profilul intereselor si specializarea universitara aleasa.

Orientarea spre domenii congruente cu profilul intereselor nu este insa intotdeauna posibil. Intre oferta de oportunitati educationale si de munca disponibile si patternurile normative de interese in populatie exista o oarecare discrepanta (Downes & Kroeck, 1996). Ceea ce inseamna ca nu putem alege intotdeauna ceea ce ne dorim.

Cercetarile sustin de asemenea si importanta constructelor de consistenta si diferentiere in predictia diverselor aspecte legate de cariera (De Fruyt & Mervielde, 1997, Sackett & Hansen, 1995, Holland, Johnson & Asama, 1994, G.D. Gottfredson & Jones, 1993, Strahan & Severinghaus, 1992).

           

Este util ca aceste caracteristici sa se interpreteze ca fiind evaluari ale predictibilitatii comportamentului persoanei. O persoana cu interese concurente va avea un profil plat, inconsistent si un scor de identitate scazut. Prin urmare predictia comportamentului vocational pe baza acestor date este foarte limitata. Ele modifica sau conditioneaza predictiile realizate pe baza profilului de personalitate.

             

1.2.2. Tipurile de medii ocupationale/educationale

Construirea modelului hexagonal al tipurilor de medii ocupationale a pornit de la ideea ca persoanele cu patternuri de personalitate asemanatoare tind sa se asocieze, sa se inconjoare cu obiecte corespunzatoare activitatii lor si sa se orienteze spre probleme care se afla pe linia intereselor si abilitatilor lor. Fiind influentate de persoanele care le compun, mediile ocupationale vor exercita la randul lor o influenta asupra acestora, oferindu-le un arsenal specific de oportunitati si responsabilitati. Prin urmare, mediile vor favoriza dezvoltarea indivizilor care se pot integra in mediul respectiv, avand caracteristici comune cu acesta.

Exista, asadar, sase tipuri de medii – Realist, Investigativ, Artistic, Social, Intreprinzator(E) si Conventional (RIASEC) – corespunzatoare celor sase tipuri de personalitate. Similar patternurilor de personalitate insa, nici in cazul mediilor nu putem vorbi de tipuri pure, ci de patternuri de tipuri specifice ale mediilor (similare celor de personalitate).

Conform ipotezei congruentei, asa cum am specificat anterior, pentru succesul in cariera este nevoie de o congruenta dintre tipul de personalitate vocationala si mediul ocupational (Holland, 1959, 1973, 1985, 1997).

1.2.3. Aplicatii ale teoriei

Modelul teoretic creat de Holland ca si instrumentele de evaluare elaborate permit:

a)     identificarea intereselor persoanei;

b)     predictia congruentei locului de munca cu persoana;

c)     identificarea unor locuri de munca compatibile cu persoana (pe baza DHOC –Dictionary of Holland Occupational Codes si a nivelului educational);

d)     identificarea unor profile de risc pentru probleme de cariera,

e)     analiza conflictului vocational si a distantei dintre optiunile de cariera. Spre exemplu, un elev incercand sa decida intre ingineria mecanica (RIE) si medicina veterinara (RIE) ar trebui sa experimenteze un conflict vocational minor. O discutie pe tema similaritatii dintre cele doua domenii poate simplifica decizia si poate sugera ca alti factori sunt importanti in aceasta decizie: stilul de viata, capitalul necesar, aptitudinile speciale, etc. Pe de alta parte daca un elev incearca sa decida intre medicina (ISA) si drept (ESA), acesta ar putea beneficia de pe urma unei discutii legate de importanta I si E in aceste patternuri.

f)      estimarea stabilitatii in timp a aspiratiei vocationale:

1.                                                                           valoarea cea mai mare la inventarul de interese este obtinuta la codul din care face parte si aspiratia vocationala a persoanei;

2.                                                                           primele doua coduri au un nivel de consistenta mare;

3.                                                                           profilul de interese este bine diferentiat;

4.                                                                           aspiratiile listate in sectiunea de fantezii personale legate de cariera prezinta un nivel mare de consistenta.

g)     explorarea surselor de frustrare in cazul insatisfactiei la locul de munca. Spre exemplu, profilul de interese poate fi comparat cu sarcinile pe care le presupune locul de munca respectiv. RIASEC ofera o structura pentru a evalua congruenta dintre interesele, competentele si valorile personale pe de o parte si cele pe care le presupune munca, pe de alta parte. Astfel, cu ajutorul unui consilier ar fi posibila:

a)                                   revizuirea listei sarcinilor de munca pentru a face munca mult mai satisfacatoare;

b)                                   localizarea unui loc de munca mai potrivit;

c)                                   identificarea unor activitati complementare in care sa se exerseze interesele si competentele care nu pot fi utilizate in acest loc de munca.

Principii de aplicare:

1.                         Furnizarea de informatii si experiente care incurajeaza dezvoltarea unui comportament vocational adaptativ. O dezvoltare normala sau adaptativa este cea care duce la formarea unei identitati vocationale clare, adica un pattern de personalitate diferentiat si consistent.

Strategii ce pot fi aplicate

·                                     Oferirea de experiente scolare si extrascolare diverse, facand parte din toate cele 6 tipuri (RIASEC).

·                                     Oferirea de informatii despre sine si lumea muncii in maniera continua si nu doar in anumite perioade de decizie.

·                                     Traducerea informatiei despre sine si lumea muncii in limbaj accesibil.

2. Crearea de programe care sa raspunda nevoilor specifice ale elevilor









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




PROIECT DE LECTIE MATEMATICA CLASA I Compararea numarului de elemente a doua multimi
PROIECT DIDACTIC CLASA:a II-a Limba si literatura romana - Textele narative:,,Cele patru piersici”,dupa o poveste populara
Educatia pentru timpul liber
Standarde ocupationale, profiluri ocupationale si standarde de pregatire profesionala pentru meseria ZIDAR PIETRAR
MODELE DE INSTRUIRE LOGOCENTRIC VS. EMPIRIOCENTRIC
PRINCIPIILE DE INSTRUIRE IN EDUCATIE FIZICA
Abordari clasic-rationale ale alegerii carierei
Proiect didactic Clasa: a -IV-a Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000 000


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu