Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » didactica pedagogie
CLASIFICAREA STIINTELOR PEDAGOGICE

CLASIFICAREA STIINTELOR PEDAGOGICE




CLASIFICAREA STIINTELOR PEDAGOGICE

I. Dupa nivelul de generalitate reflectat

Stiinte pedagogice fundamentale



Teoria educatiei

Teoria procesului de invatamant (Didactica generala)

Stiintele pedagogice aplicative

a)     pe domenii de aplicativitate

- pedagogia speciala pedagogia deficientelor/defectologie

pedagogia ocrotirii

pedagogia aptitudinilor speciale

- pedagogia sociala pedagogia muncii

pedagogia mass media

pedagogia artei

pedagogia sportului

pedagogia militara

pedagogia medicala

b)     pe perioade de varsta

pedagogia prescolara

pedagogia scolara

pedagogia universitara

pedagogia adultilor

c)     pe discipline de invatamant

metodica predarii limbii romane (pedagogia, didactica limbii romane)

metodica predarii matematicii (pedagogia, didactica matematicii)

metodica predarii fizicii (pedagogia, didactica fizicii)

metodica predarii chimiei (pedagogia, didactica chimiei)

metodica predarii biologiei (pedagogia, didactica biologiei)

metodica predarii educatiei tehnologice (pedagogia, didactica educatiei tehnologice)

metodica predarii istoriei (pedagogia, didactica istoriei)

metodica predarii geografiei (pedagogia, didactica geografiei)

metodica predarii educatiei fizice (pedagogia, didactica educatiei fizice)

metodica predarii desenului (pedagogia, didactica desenului)

metodica predarii muzicii (pedagogia, didactica muzicii)

II. Dupa metodologia de cercetare predominanta

Istoria pedagogiei

Pedagogia comparata

Pedagogia experimentala

Pedagogia cibernetica

Planificarea educatiei

Politica educatiei

III. Dupa tipul de interdisciplinaritate activat

Interdisciplinaritate clasica

a)            Pedagogia psihologica (Psihologia educatiei, Psihopedagogia, Psihologia procesului de invatamant etc.)



b)            Pedagogia sociologica (Sociologia educatiei, Sociopedagogia etc.)

c)            Pedagogia filosofica (Filosofia educatiei .)

d)            Pedagogie axiologica

e)            Pedagogie antropologica

f)     Pedagogia fiziologica

g)            Pedagogie economica

h)            Pedagogie politica

i)     Pedagogie informatica

Transidisciplinaritate

a)     Managementul educational

b)     Pedagogia curriculumului

c)     Pedagogia invatarii

De aprofundat :

a)  Clasificarea dupa fiecare criteriu

b)  Stabilirea relatiilor intre criterii

Un punct de vedere si mai diferit este cel al lui Xypas (1985a). Acest autor reprezinta pedagogia printr-un triunghi echilateral ale carui repere unghiulare sunt filosofia, arta si stiinta. Fiecare unghi deschide o alta perspectiva asupra pedagogiei : "Analiza diverselor definitii ale pedagogiei dezvaluie persistenta a trei conceptii diferite, care uneori se exclud reciproc, alteori devin complementare:

Dupa prima, pedagogia ar fi o disciplina normativa care se ocupa indeosebi de finalitatile educatiei, in functie de cele ale Omului si Societatii. Desi se bazeaza si pe sociologie, ea ar fi o ramura a filosofiei, al carei principal instrument de cercetare a fost si va ramane speculatia.

Dupa cea dea doua, pedagogia ar fi o arta, adica o indemanare practica rezultata din intuitia educatorului, care s-ar putea exprima printr-un set de tehnici artizanale a caror valabilitate si aplicabilitate sunt impuse prin utilizare.

Dupa cea de-a treia, in sfarsit, pedagogia ar fi o disciplina stiintifica vizand descrierea si explicarea faptului educativ. Ea ar face parte din stiintele umane, a caror metodologie ar imprumuta-o si, fiind o disciplina aplicata, ar intretine cu disciplinele-mama (indeosebi cu psihologia) acelasi gen de raporturi pe care il are medicina cu fiziologia" (Xypas, 1985a, p. 3 - 4)

Asa cum rezulta din modelul prezentat in fig. 1, pozitia pedagogiei stiintifice este superioara: "Pe scurt, putem prezenta pedagogia printr-un punct situat undeva, in interiorul unui triunghi echilateral ale carui varfuri A, B, C corespund, respectiv, stiintei, filosofiei si artei [.]. Reamintim acea proprietate a triunghiului echilateral conform careia suma distantelor de la oricare punct interior la cele trei laturi este egala cu inaltimea; aceasta inseamna ca suma proiectiilor unui punct P pe cele trei laturi va fi egala cu inaltimea. Vom avea deci PD+PE+PF=AH. Pedagogia fiind reprezentata de punctul P, partea sa stiintifica va fi desemnata prin PD, PE va fi partea artizanala iar PF, partea normativa" (Xypas, 1985a, p.4)

Triunghiul pedagogiei (Xypas) :

Normativa

A

D

P

B F H C

Stiintifica Artizanala

Fata de aceste puncte de vedere, pozitia noastra va fi diferita. Noi nu vom pune accentul pe componente, pe domeniile sau ramurile "pedagogiei sistematice". Pe noi ne intereseaza in primul rand raporturile dintre diversele moduri de cunoastere pedagogica. Pentru ca, in ultima instanta, diversele "pedagogii" (stiintifica, filosofica, normativa, tehnologica etc.) nu sunt discipline diferite, ci abordari specializate ale aceluiasi "obiect", folosind metode si referinte deosebite. Educatia, ca "obiect" ramane unitara chiar daca interpretarile noastre vor fi pluraliste. Cu alte cuvinte , in optica noastra, "pedagogicul" este departe de a fi regnul inert al unor sedimentari incremenite. El este mai degraba un camp de tensiuni epistemologice: crize, conflicte, interactiuni, fecundari reciproce, disparitii si nasteri de noi forme de cunoastere.

In aceasta perspectiva, ne va interesa in mod deosebit articulatia diverselor cunostinte specializate in raport cu pedagogia stiintifica. Pentru aceasta, vom lua ca pivot cunostintele stiintifice fata de care vom incerca sa identificam doua "rupturi epistemologice": in raport cu prestiinta si cu metastiinta.

O alta abordare care ne poate inspira in analiza noastra este sistemul binar propus de Planchard (1968). El vorbeste de o "pedagogie integrala" structurata pe doua axe : pe de o parte, filosofia, centrata pe finalitati, pe de alta, stiinta, limitata la cunoasterea realitatilor concrete. Aceasta polarizare a pedagogiei integrale impune o dialectica aparte, un mod de cunoastere realizat prin patru operatii intelectuale: speculatia, aplicatia, actiunea si producerea unui rezultat. Fara a intra in detalii, ne multumim sa reproducem sistemul binar al lui Planchard sub forma din Tabelul 2.

Tabelul 2. Sistemul binar al lui Planchard

PEDAGOGIA = STIINTA SI ARTA EDUCATIEI



 

P

EDAGOGIA GENERALA SAU FILOSOFICA

SPECULATIA

Filosofia

Obiectul

Stiinta

SPECULATIA

P

EDAGOGIA GENERALA SAU FILOSOFICA

Morala, Religia, Politica, Teoria valorilor

Omul

Finalitati

(Natura concreta)

APLICATIA

Filosofia educatiei

Stiinta pedagogica

APLICATIA

Studiul ideilor filosofice in raport cu educatia

Omul educabil

Antropologia (biologie, psihologie, medicina etc.). Sociologia pedagogica. Istoria educatiei.

ACTIUNEA

Statistica (instrument)

ACTIUNEA

Etica pedagogica

Omul de educat

Pedagogie experimentala.

Tehnici educative

REZULTATUL

Idealul educativ


Omul educat

prin

Mijloace adecvate

REZULTATUL

PEDAGOGIA INTEGRALA







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.