Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » didactica pedagogie
COMUNICAREA IN RELATIA PROFESOR – ELEV

COMUNICAREA IN RELATIA PROFESOR – ELEV



COMUNICAREA IN RELATIA PROFESOR – ELEV

Comunicarea umana este un ansamblu de activitati in cadrul caruia comunicarea prin limbaj este doar una dintre componente, e drept, cea mai importanta prin complexitatea ei.

Termenul comunicare poate avea mai multe acceptiuni cum sunt cele de transmitere, prezentare, instiintare, impartasire ( a unor sentimente, stari de spirit, etc.), aducere la cunostinta, schimb de idei. etc

            Comunicarea este definita ca fiind  ansamblul proceselor prin care se efectueaza schimbul de informatii intre persoane aflate intr-o situatie sociala data.

 O alta definitie considera comunicarea ca 'un proces de transmitere, receptare si interpretare a mesajelor prin care noi relationam unii cu altii adaptandu-ne astfel la mediul inconjurator. ' Unii cercetatori in domeniu vad comunicarea ca pe “o umbrela uriasa care acopera si influenteaza tot ceea ce se intampla intre fiintele umane.” Simplificand lucrurile, comunicarea este in esenta transmitere de mesaje.


            In actul comunicarii participa mai multi factori intre care cel care se adreseaza, adica emitatorul, si care transmite un mesaj, o informatie, si cel care urmeaza sa-l primeasca, respectiv, destinatarul, receptorul. Pentru ca mesajul sa-si indeplineasca functiunea, el are nevoie de un context la care se refere, pe care destinatarul sa-l poata pricepe si care sa fie sau verbal sau capabil de a fi verbalizat intr-un cod , intru totul sau cel putin partial , comun atat emitatorului cat si receptorului, altfel spus, comun atat celui care codeaza cat si celui care decodeaza. Intre cei doi participanti la comunicare mai este insa nevoie si de o legatura psihologica, legatura care sa fie in masura sa stabileasca si sa mentina comunicarea. Acesti factori ai comuncarii verbale pot fi evidentiati schematic astfel:

                                               

                                                context

                                                              mesaj

                        emitator                                                         receptor

                        transmitator                                                    destinatar

                                                              cod

                                                            contact

           

Alaturi de aceste componente ale comunicarii trebuie evidentiata si reactia de tip feedback, care este un raspuns verbal sau nonverbal emis de receptor, prin intermediul caruia confirma, sau nu, primirea mesajului. Sesizarea acestor raspunsuri influenteaza decisiv comportamentul si actiunea celor care le receptioneaza, dar si pe al aceluia care transmite mesajul in vederea ameliorarii continue a relatiei cu receptorul.

Privita ca arta, comunicarea presupune talent, maleabilitate si implicare afectiva.

 Privita ca stiinta, comunicarea presupune o foarte buna stapanire a teoriei comunicarii, dar care poate fi imbunatatita doar prin practica, exercitiu si continua observatie.

Comunicarea umana poate avea diferite forme si foloseste stimuli si semnale care apartin  urmatoarelor categorii de limbaj:

limbajul verbal          *     7% respectiv, cuvintele

limbajul paraverbal  *    38% respectiv, stimuli si semnale transmise prin tonul si volumul vocii, dar si prin ritmul exprimarii.

limbajul nonverbal  *   55% reprezentand stimuli si semnale transmise prin fizioniomie, mimica, gestica, postura, etc. Rolul paralimbajului (al tonului, intonatie, si accentului) ca parte  a limbajului nonverbal ( adica al mesajului transmis de la o persoanala alta pe alte cai decat cea lingvistica ) este acela de a sustine mesajele verbale, de a le  accentua sau inlocui, dar si de a le contrazice .

Comunicarea presupune, asadar, interactiune caci altfel avem de-a face cu discursuri paralele.

Una dintre formele de comunicare este cea de tip didactic, activitate care nu se rezuma insa doar la transmiterea unui mesaj, ci are un caracter deosebit complex prin multitudinea de atiuni pe care le incumba.

La o privire superficiala, comunicarea didactica ar putea insemna doar predare de cunostinte, dar activitatea desfasurata in clasa este un act de comunicare mult mai complex, avand un caracter specific, anume cel didactic si urmarind un anume scop: afectarea personalitatii elevului,transformarea lui.

Intre competentele de care trebuie sa dispuna un cadru didactic cea de comunicare este una esentiala, caci aproape intreaga activitrate didactica se bazeaza  pe comunicare, fie ea verbala, scrisa sau nonverbala.

Privita din perspectiva educatiei formale, comunicarea didactica, forma specifica activitatii desfasurate in scoala, 'constituie baza procesului de predare- asimilare a cunostintelor in cadrul institutionalizat al scolii si intre parteneri cu status-roluri determinate: profesori-elevi” (A.Cosmovici, Luminita Iacob, Psihologie scolara, p.181)



            In acceptiunea cea mai larga comunicarea didactica poate fi definita ca „ relatie bazata pe impartasirea unei semnificatii.”( ibid.)

            Coimunicarea didactica are drept obiectiv transmiterea de informatii si se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:

            * e structurata pe enumite principii,

            * urmareste atingerea anumitor obiective

            * se foloseste de strategii de lucru specifice,

            * se finalizeaza cu un anumit demers evaluativ.

Pentru a deveni eficienta, comunicarea, si mai ales cea de tip didactic, trebuie sa fie adaptata la specificul temei si la particularitatile de varsta, trebuie sa utilizeze un limbaj adecvat si  sa depaseasca situatiile inhibitive, dar si sa se desfasoare intr-un spatiu securizat, spatiu care sa-i ofere elevului siguranta ca activitatea este una care se bazeaza pe principii respectate, in egala masura,  de ambii parteneri.

Uneori activitatea scolara nu se poate desfasura la parametrii optimi din cauza unor surse de distorsiune, surse care mai sunt numite si bariere sau blocaje in comunicare.

Barierele sunt obstacole ce se interpun in calea realizarii unei comunicari eficiente. Acestea pot produce efecte nedorite sau pot crea chiar blocaje in procesul comunicarii.

Dintre sursele de distorsiune amintim  urmatoarele categorii:

a. surse de distorsiune care au in vedere mediul ambiental,

b. surse ce tin de organizarea defectuoasa a muncii,

c. surse care au in vedere incongruenta  rol – cadru - moment,

d. surse ce evidentiaza insuficienta indicilor nonverbali la unele cadre didactice,

e. surse ce tin de incongruente psihologice generale.

Sunt considerate drept bariere in comunicarea eficienta urmatoarele modalitati comportamentale:

* tendinta de a judeca, de a aproba sau de a nu fi de acord cu parerile interlocutorului, adica evaluarea negativa a celeilalte persoane.Comunicarea poate fi stanjenita de folosirea unor etichete de genul: Esti un naiv ca ai facut asta

* oferirea de solutii, fie direct prin sfaturile date, fie indirect prin prin folosirea intrebarilor in mod agresiv sau cu o nota evaluativa.

* recurgerea la ordine este un mesaj care are ca efect aparitia reactiilor pasive sau agresive si conduce la scaderea stimei de sine la persoana careia ii sunt adresate ordinele.

* folosirea amenintarilor este o modalitate prin care  se transmite mesajul ca daca solutiile propuse nu sunt transpuse in practica persoana va suporta consecinte negative.

* moralizarea este o alta manieraa neadecvata de comunicare  ce include adesea formulari de tipul : ar trebui, e necesar sa etc. 

* evitatrea abordarii unor problemre importante prin formulari de tipul : mai bine sa vorbim despre …

* incercarea de a rezolva problema comunicarii prin impunerea unor argumente logice proprii fara a tine cont de factorii emotionali implicati: uite cum stau lucrurile ( pt. toate acestea vezi, Adriana Baban, Consiliere educationala,  p.84)

            Bariere in calea comunicarii  pot fi intreruperile de orice fel, oboseala si stresul, dar si prejudecatile ori personalitatea.

Una dintre sursele de distorsiune este stereotipia care este o eticheta, o imagine pe care ne-o formam in minte si care ne afecteaza modul de a primi informatia, de a o decodifica sau de a transmite informatia la randul nostru. Caci daca elevii nu asteapta profesorul cu aceea frenezie si curiozitate care sa vizeze ceea ce spune si mai ales cum „spune” profesorul anumite lucruri,  atunci comunicarea se va desfasura cu dificultate, marcata fiiind blocaje diverse, care paraziteaza, ori transmiterea informatiei, ori feed-bac-ul.

            O alta bariera este limbajul reactiv pe care trebuie sa-l transformam in limbaj proactiv astfel ca chiar si unele conflicte sa poata fi atenuate, iar apoi corect solutionate.



Desigur ca si inactivitatea desfasurata in scoala noastra exista asemenea factori care blocheaza sau pot conduce la blocarea comunicarii, fara a avea, insa, caracter de permanenta sau nivel ridicat de intensitate.

 Astfel, faptul ca, pana la inceputul semestrului urmator (caci de atunci orele se vor desfasura preponderent in sala de sport ), orele de Educatie fizica se vor desfasura in curtea scolii, constituie un factor de distorsiune ce tine de mediul ambiant in calea comunicarii normale, dar si in calea desfasurarii activitatii de invatare la nivelul cerut de eficienta. Fluierul profesorilor (adesea doi) si vocea acestora care dau comenzi, si chiar zgomotul produs de copiii antrenati in jocuri sportive, distrag adesea atentia elevilor din clasele aflate la parter si chiar a acelora din clasele de la etaj, intrerupand fluxul comunicarii  in cele mai importante momente ale ei .

O ata sursa de blocaj in calea comunicarii eficiente, sursa ce tine tot de mediul ambiant, este si situarea in imediata apropiere a scolii a punctului de colectare a deseurilor menajere. Aici, in fiecare zi, la ora zece, sunt incarcate in camioane deseurile cu ajutorul unor dispozitive de ridicat si incarcat, dispozitive ce produc un zgomot care, prin intensitatea lui deosebita, obliga adesea profesorul sa intrerupa activitatea si sa propuna elevilor o alta cale de realizare a cerintelor lectiei, cale adesea gandita ca o alternativa inca din momentul pregatirii lectiei.

Nu lipsit de importanta este si faptul ca, datorita bugetului redus alocat dotarii scolilor cu mobilier nou, de buna calitate si mai ales ergonomic, elevii nu pot avea o pozitie corecta la masa de lucru sau in banca ( deoarece acestea nu sunt pe masura inaltimii lor, au fost proiectate pentru altfel de activitati ori au avut o cu totul  alta destinatie inainte de a ajunge in sala de clasa ) si sunt nevoiti sa-si schimbe foarte des pozitia la masa de lucru, fapt care se rasfrange nu numai asupra nivelului atentiei, ci si asupra starii disciplinare in timpul orei,obligand cadrul didactic la intreruperea activitatii si reluarea operatiunilor de restabilire a  relatiei  de comunicare cu elevii.

Desigur ca si  sursele de distorsiune a comunicarii, intre care cele  ce tin de organizarea defectuoasa a muncii, sunt prezente aproape in fiecare scoala prin aceea ca fiecare cadru didactic are un stil propriu de munca, dar care interactioneaza cu al celorlalti. Faptul ca profesoara L.P. nu-si adapteaza nivelul vocii la numarul de elevi din clasa si la dimensiunile clasei, face ca activitatea dansei, altfel o activitate cu bune rezultate, sa devina un factor perturbator in clasele din imediata proximitate, elevii fiind surprinsi uneori „tragand cu urechea” la ceea ce spune, ori cum spune profesoara.

Felul in care unii profesori solutioneaza unele conflicte iscate in timpul orelor poate deveni sursa de stres, deci bariera in calea comunicarii. Astfel, tanarul profesor R.R. rezolva aceste incidente ridicand nepermis tonul vocii, trantind uneori usa, ori batand in masa, ceea ce constituia un mic spectacol pentru colegi, dar si pentru elevii claselor vecine in fata carora si-a pierdut repede respectul cuvenit prin lipsa de tact pedagogic. Interventia conducerii scolii, dar si sfatul dezinteresat al colegilor , au condus la  solutionarea acestui conflict, readucand activitatea acestui profesor in parametri normali de desfasurare.

Asemenea comportamente nu fac alteceva decat sa accentueze la elevi  lipsa dorintei de a comunica, adesea numai cu anumite persoane.Uneori insa, fiindca  nu avem curajul ca in relatiile cu ei sa investim un mai mare capital de incredere pentru a putea obtine din partea lor, increderea necesara „tinerii nu se inchid in ei insisi si nu se opun adultilor decat fiindca cei pe care-i considera ca pe indrumatorii lor nu le ofera posibilitatea unor dialoguri bazate pe incredere” cum afirma, candva, Rene Maheu. Suprapus pe un fond de timiditate exagerata, de stima de sine scazuuta sau pe inabilitati de exprimare, un asemenea comportament va intari si mai mult sentimentul de singuratate de care sufera unii elevi, mai ales de varsta adolescentei. Prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare si relationare putem preveni starile de afectivitate negativa care ii marcheaza pe elevii nostri si care au consecinte multiple mai ales in planul adaptari sociale si prin aceasta in planul eficientei muncii scolare, indepartandu-i pe elevi de scoala si scazand gradul de protectie la comportamentele de risc (alcool, droguri si, de o vreme tot mai mult manifest  in randul elevilor, comportamentul suicidal) .

Uneori uitam ca munca de educare si formare a personalitatii tanarului reprezinta o activitate de durata, o munca in care rezultatele nu apar imediat. Or, noi nu avem adesea curajul de a recunoaste ca asteptam rezultate imediate si cautam „retete” care sa evidentieze transformarile intr-un timp foarte scurt.

Pentru evitarea unor asemenea situatii se impune gasirea celor mai adecvate cai de ameliorare a comunicarii la nivelul tuturor factorilor care concura la educarea tinerilor, cai care sa previna reactiile defensive de comunicare si sa faciliteze dorinta de a stabili relatii de comunicare, de exprimare si autoexprimare fara teama de autodivulgare , fapt tot mai adesea pezent in relatiile noastre cu elevii.

                                                           









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




PROIECT DIDACTIC Educatie fizica Mers in echilibru pe un plan inclinat
Proiect didactic Clasa: a -IV-a Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000 000
Dezvoltarea gandirii nevazatorilor sub unghiul relatiilor dintre aspectul figurativ si aspectul operativ al activitatii cognitive
Prevenirea si inlaturarea insucceselor scolare
Test de evaluare initiala - Limba si literatura romana – clasa a IV-a
Educatia pentru timpul liber
Introducere in statistica educationala
Colaborarea specialistilor din domeniul Consilierii si Orientarii


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu