Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » didactica pedagogie
CURRICULUM SCOALA POSTLICEALA Agricultura - Tehnician activitati de agroturism montan

CURRICULUM SCOALA POSTLICEALA Agricultura - Tehnician activitati de agroturism montan



Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.2006

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII


CURRICULUM SCOALA POSTLICEALA

ANUL II

                                  

Domeniul: Agricultura

Calificarea: Tehnician activitati de agroturism montan

Nivel 3 Avansat

PLAN DE INVATAMANT

SCOALA POSTLICEALA

ANUL  II

Domeniul:Agricultura

Calificarea: Tehnician activitati de agroturism montan                                             

Modulul I: Dezvoltarea durabila a agroturismului             Total ore                        120       

                    in zona montana                                       -                

Modulul II: Realizarea productiei culinare                            Total ore/an               120           

                                                                                          din care: pregatire practica 90

Modulul III: Tehnica servirii preparatelor si                         Total ore/an                 90          

                      bauturilor                                                   din care: pregatire practica 60    

Modulul IV: Marketing in agroturism                                   Total ore/an                120             

                                                                                     din care: pregatire practica      30            

Modulul V: Managementul activitatilor de agroturism         Total ore/an                120             

                                                                                   din care: pregatire practica        30      

Modulul VI: Evidenta primara in unitatea                    Total ore/an                         120    

                       agroturistica                                       din care: pregatire practica         60                       

Modulul VII: Comportament si etica in agr          Total ore/an                                120

                                                                                      din care:  pregatire practica    60

      

Modulul VIII: Configurarea gospodariei agroturistica     Total ore/an                      90     

                                                                                        din care: pregatire practica  30                       

 Total ore/an: 30 ore/saptamana x 3o saptamani =  900 ore

Stagii de pregatire practica                                                                                                      

                              35 ore/saptamana x 3 saptamani = 105 ore / an

TOTAL NR. ORE / AN : 1005 ORE

 NOTA INTRODUCTIVA

Curriculumul  pentru anul II, nivel avansat, calificarea ,,Tehnician activitati de agroturism montan”   a fost elaborat avandu-se in vedere urmatoarele:

·       reperele impuse de OMEdC Nr. 3973 / 27 .04.2005 cu privire la aprobarea Metodologiei de elaborare, avizare si aprobare a standardelor de pregatire profesionala si a curriculumului pentru invatamantul postliceal, si a Reperelor metodologice pentru proiectarea standardelor de pregatire profesionala si a curriculumului la invatamantul postliceal, in noua structura a sistemului de invatamant profesional si tehnic din Romania;

·       reperele specifice de elaborare a curriculumului pentru invatamantul profesional si tehnic prin organizarea modulara a studiului domeniilor cunoasterii specifice care intra in componenta calificarii;

·       documentele europene privind achizitionarea competentelor cheie in cadrul parcursului scolar si in cadrul invatarii pe toata durata vietii;

·       necesitatea de a oferi prin curriculum un raspuns adecvat cerintelor socio-profesionale, exprimat in termeni de achizitii finale usor evaluabile la incheierea parcursului scolar si de formare prin scoala postliceala.

        Scopurile pregatirii „Tehnicianului in activitati de agroturism montan” sunt: gestionarea unei unitati agroturistice, organizarea si conducerea activitatilor de agroturism, dezvoltarea activitatilor de valorificare a resurselor locale si gospodaresti, organizarea serviciilor de agroturism in calitate de agent de agroturism, administrator al pensiunii agroturistice, insotitor de grup turistic si ghid montan, ghid montan ecvestru.

           Proiectarea curriculum-lui  pentru calificarea ,,Tehnician activitati de agroturism montan” s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatile de  competenta cuantificate prin credite.

             In programa scolara, fiecarei unitati de competenta ii corespund competentele individuale formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Atingerea competentelor individuale cheie si specializate se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate.

             Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor individuale si probele de evaluare ale performantelor elevului.

            Pregatirea de specialitate din anul al II – lea este structurata in opt module dupa cum urmeaza:

·       Dezvoltarea durabila a agroturismului  in zona montana 

·       Realizarea productiei culinare

·       Tehnica servirii preparatelor si  bauturilor

·        Marketing in agroturism

·       Managementul activitatilor de agroturism

·        Evidenta primara in unitatea agroturistica

·        Comportament si etica in agroturism 

·       Configurarea gospodariei agroturistice

Instruirea practica se asigura prin continuturi si numar de ore afectat fiecarui modul si se efectueaza sub indrumarea profesorilor de specialitate.

Instruirea practica se efctueaza in 2 zile/saptamana, cate 7 ore /zi, in grupe de minimum 10 elevi, in atelierele si pensiunea didactica a scolii, la agentii de turism din zona, in pensiuni turistice rurale si agroturistice. Acest lucru va permite un contact permanent cu produsul agroturistica si va crea posibilitatea valorificarii lui, contribuind la dezvoltarea economica si sociala a zonei.


ALCATUIREA MODULELOR

Unitatea de competenta

Competenta/ Modul

M1

M2

M3

M4

M5

M6

M7

M8

8. Dezvoltarea durabila a agroturismului in zona montana

8.1 Identifica formele de practicare a turismului montan

8.2 Analizeaza cadrul de dezvoltare a agroturismului

8.3 Estimeaza dezvoltarea agroturismului montan in Romania

8.4 Promoveaza dezvoltarea durabila a agroturismului

8.5 Apreciaza capacitatea optima de primire turistica, componenta a dezvoltarii durabile

8.6 Respecta ierarhic structurile de organizare a agroturismului

9. Realizarea productiei culinare

9.1 Participa la organizarea unitatilor de alimentatie publica si turism

9.2 Coordoneaza activitatea de dotare a unitatii cu echipament tehnologic specific

9.3 Stabileste meniuri

9.4 Coordoneaza activitatea de aprovizionare a bucatariei

9.5 Participa la stabilirea preturilor preparatelor si bauturilor

9.6 Supravegheaza realizarea preparatelor culinare

9.7 Controleaza respectarea normelor de igiena si de protectia muncii in unitatile de alimentatie publica

10. Tehnica servirii preparatelor si bauturilor

10.1 Coordoneaza atributiile personalului de servire

10.2 Coordoneaza aranjarea spatiilor de servire

10.3 Controleaza prelucrarea si distribuirea preparatelor si serviciilor in saloane

10.4 Coordoneaza activitatea de servire a bauturilor

11. Marketing in agroturism

11.1 Defineste conceptul si functiile marketingului agroturistic

11.2 Caracterizeaza piata agroturistica

11.3 Aplica mix-ul de marketing intr-o unitate agroituristica

11.4 Analizeaza mediul de afaceri a unei unitati agroturistice

11.5 Planifica strategia de marketing a unitatii agroturistice

11.6 Aplica instrumente de masurare a atitudinii turistilor fata de un anumit produs turistic

12. Managementul activitatilor de agroturism

12.1 analizeaza conditiile de infiintare a unei unitati agroturistice

12.2 Proiecteaza structura organizatorica si procesuala a unei unitati agroturistice

12.3 Planifica resursele umane pentru o unitate agroturistica

12.4 Coordoneaza serviciile oferite de o unitate agroturistica

12.5 Eficientizeaza activitatea de agroturism

12.6 Incheie contracte civile si comerciale  utilizate in activitatea de agroturism

13. Evidenta primara in unitatea agroturistica

13.1 Prezinta situatia patrimoniala a unitatii agroturistice si a rezultatelor obtinute

13.2 Completeaza documente de evidenta contabila specifice activitatii de agroturism

13.3 Intocmeste instrumente de decontare pentru incasari si plati

13.4 Calculeaza impozite, taxe, contributii salariale datorate de unitatea agroturistica

13.5 Analizeaza preturile si tarifele practicate in agroturism

13.6 Calculeaza costurile in activitatea de agroturism

14. Comportament si etica in agroturism

14.1 Identifica tipologia de functii ale coordonatorului activitatii de agroturism

14.2 Indeplineste servicii de agroturism in calitate de agent de agroturism

14.3 Organizeaza servicii la dispozitia turistilor in calitate de administrator al pensiunii agroturistice



14.4 Realizeaza servicii la dispozitia turistilor in calitate de insotitor de grup turistic si ghid montan

14.5 Efectueaza servicii la dispozitia turistilor in calitate de ghid montan ecvestru

14.6 Intretine relatii amiabile cu turistii

17. Configurarea gospodariei agroturistice

17.1 Amenajarea spatiului verde din incinta gospodariei agromontane

17.2 Asigura ambianta si ambientul in locuinta

17.3 Coordoneaza efectuarea aranjamentelor decorative

17.4 Coordomeaza decorarea festiva a locuintelor pentru ocazii speciale


MODULUL I : DEZVOLTAREA DURABILA A AGROTURISMULUI IN ZONA MONTANA

I.  Modulul ,, Dezvoltarea durabila a agroturismului in zona montanaeste integrat in  cultura de specialitate, anul II, scoala postliceala,   pentru calificarea ,, Tehnician activitati de agroturism montan”, nivelul trei avansat.

  Modulul  se studiaza in 120 ore de pregatire teoretica , in paralel cu celelalte module din anul II, nefiind conditionat de parcurgerea altor module.

 In programa scolara, fiecarei unitati de competenta ii corespund competentele individuale formulate in Standardul de Pregatire Profesionala.

 Programa scolara se citeste linear datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi.

 Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate in programa in vederea realizarii continuturilor sau isi poate alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa.

 Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

   Unitati de competenta tehnice specializate

Dezvoltarea durabila a agroturismului in zona montana

II. Tabel de corelare a competentelor si continuturilor

 Unitatea de competenta: Dezvoltarea durabila a agroturismului in zona montana

             Competente

                              Continuturi tematice

1.Identifica formele de practicare a turismului montan

Agroturism montan:

-        Definirea conceptului de agroturism montan;

-        Forme de practicare a turismului montan:de agrement, de odihna, balneoclimaterice, sportiv, cultural – stiintific;

-        Mod de organizare:asociatii,fundatii, agentii, organizatii;

-        Structuri turistice de primire: pensiune turistica, agroturistica, camping, han, motel.

2.Analizeaza cadrul de dezvoltare a agroturismului

Satul turistic – cadru de dezvoltare a agroturismului:

-        metodologia de identificare a asezarilor cu potential turistic: pozitie si accesibilitate, amplasare, infrastructura, existenta unor traditii, resurse turistice, gospodarii cu nivel de confort ridicat, cadrul natural, economic, social si cultural;

-        Tipuri de sate turistice :etnografico – folclorice, de creatie artistica si artizanala, climaterice si peisagistice, pescaresti si de interes vanatoresc, pastorale, pentru practicarea sporturilor de iarna;

-        Promovare  satelor turistice:       targuri, expozitii, internet, targuri de turism.

3.Estimeaza dezvoltarea agroturismului montan in Romania

 Turismul rural si agroturimul montan in Romania :

-        implicatiile agroturismului asupra ruralului montan: economice, sociale, culturale, de protectia mediului, in dezvoltarea locala si zonala, arhitecturale;

-        dinamica agroturismului montan in Romania(statistici, diagrame, histograme, monograme, grafice);

-        perspective privind dezvoltarea agroturismului in Romania (mutatii socio – economice, populationale, calitatea vietii).

4.Promoveaza dezvoltarea durabila a agroturismului

Turismul rural si dezvoltarea durabila:

-        Definirea conceptului de dezvoltare durabila;

-        Principiile dezvoltarii durabile;

-        Elementele dezvoltarii durabile: populatia si calificarea ei, economia, mediul inconjurator, comunitatea, institutiile;

-        Factorii dezvoltarii durabile:      locatia, tipul, dimensiunile echipamentelor turistice, armonizarea cu mediul inconjurator, conditiile de realizare;

-        Contributia agroturismului la dezvoltarea durabila:utilizarea durabila a resurselor turistice (exploatarea optima, protejare, conservare), mentinerea diversitatii naturale, culturale, sociale a spatiului rural, integrarea agroturismului in strategia de dezvoltare locala, regionala, nationala, dezvoltarea ofertei turistice, realizarea infrastructurii generale.

5.Apreciaza capacitatea optima de primire turistica, componenta a dezvoltarii durabile

Capacitatea optima de primire turistica - componenta a dezvoltarii durabile:

-        Definirea conceptului de capacitate optima de primire turistica;

-        Categorii ale capacitatii optime de primire: capacitatea ecologica, capacitatea fizica, capacitatea social – perceptiva, capacitatea economica de primire, capacitatea psihologica de primire, capacitatea de schimb turistic;

-        Gestionarea si asigurarea dezvoltarii turismului durabil:

indicatori fundamentali de baza, indicatori specifici, asigurare (efecte ecologice, socio – economice), efecte pozitive, efecte negative.

6.Respecta ierarhic structurile de organizare a agroturismului

Structuri de organizare a agroturismului:

-        Structuri locale: asociatia sateasca de turism (ASTR), operatiunea satelor romanesti, adunarea generala, Consiliul de administratie, comitet executiv, comisia economica si de dezvoltare, comisia de calitate si de clasificare a pensiunilor turistice rurale, comisia de marketing si animatie, comisia de educatie si ecologie, comisa de cenzori;

-        Structuri regionale:         Asociatia judeteana de turism rural (AJTR), adunarea generala, comitet consultativ;

-        Structuri nationale:federatia nationala a asociatilor de turism rural (FNATR), Adunarea reprezentantilor, comitet consultativ , Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC).

III. Sugestii metodologice

   1.Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi:

          Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin toate tipurile de instruire. Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant. Pentru modulul ,, Dezvoltarea durabila a agroturismului in zona montana” sunt acordate 120 ore/an.

            Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta suportul planificarii calendaristice:

Nr.crt.

       Continuturi tematice

Nr. ore instruire teoretica

1.

Agroturism montan: definirea conceptului de agroturism montan, forme de practicare a turismului montan:de agrement, de odihna, balneoclimaterice, sportiv, cultural – stiintific,mod de organizare.

    12

2.

Structuri turistice de primire

    10

3.

Satul turistic – cadru de dezvoltare a agroturismului

    10

4.

Tipuri de sate turistice

    12

5.

Turismul rural si dezvoltarea durabila:definirea conceptului de dezvoltare durabila, principiile dezvoltarii durabile, elementele dezvoltarii durabile.

    10

6.

Factorii dezvoltarii durabile

    10

7.

Contributia agroturismului la dezvoltarea durabila

    10

8.

Capacitatea optima de primire turistica - componenta a dezvoltarii durabile: definirea conceptului de capacitate optima de primire turistica, categorii ale capacitatii optime de primire

    12

9.

Gestionarea si asigurarea dezvoltarii turismului durabil

    12

10.

Structuri de organizare a agroturismului- tipuri

    10

11.

Structuri locale de organizare a agroturismului

     4

12.

Structuri regionale de organizare a agroturismului

     4

13.

Structuri nationale de organizare a agroturismului

                                                                                                         federatia nationala a asociatilor de turism rural (FNATR), Adunarea reprezentantilor, comitet consultativ , Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC).

     4

TOTAL ORE

    120

            Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara.


2.  Sugestii metodologice cu privire la procesul de predare/invatare

Proiectarea curriculum-ului  scolar pentru nivelul trei avansat s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie si competente tehnice specializate. La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competenta „ Dezvoltarea durabila a agroturismului in zona montana” cuantificata cu 2 credite . Unitatea de competenta are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare.

La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile tehnice specializate creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

De aceea abilitatea tehnica specializata „ Dezvoltarea durabila a agroturismului in zona montana” trebuie formata si aprofundata fiind importanta pentru asigurarea flexibilitatii, adaptabilitatii si mobilitatii pe piata muncii.

Pentru aplicarea curriculum-ului de anul II scoala postliceala, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat si de calificarea tehnician  activitatii de agroturism montan.

Pentru dobandirea competentelor  cheie si tehnice specializate se impune cu stringenta implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa la permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste procesul de invatare.

De aceea  prestatia didactica depusa de profesorul de specialitate trebuie sa fie focalizata spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea „Tehnician activitati de agroturism montan”. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice, prin folosirea unor metode si mijloace de invatamant care sa corespunda stilurilor de invatare specifice nivelului trei avansat, care sa ofere elevilor posibilitatea de optiune pentru un procedeu sau altul, de reflectare asupra lucrurilor nou invatate si care sa dea sentimentul realizarii si succesului.

Folosirea unor metode ca: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, turul galeriilor, exercitiul, mozaicul, lucrul pe statiuni, in care activitatea didactica este centrata pe elev, au eficienta maxima in procesul de predare/invatare.

             Pentru eficientizarea procesului de predare/invatare profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, probe de evaluare si autoevaluare.  Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele tehnice specializate si de competentele cheie definite.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice  specializate din Standardul de Pregatire Profesionala. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Procesul de evaluare consta in generarea si colectarea probelor care atesta performanta unui elev si in evaluarea acestor probe in comparatie cu criteriile definite. Pentru a se realiza o evaluare cat mai completa a rezultatelor invatarii este necesar sa se aiba in vedere, mai ales in evaluarea formativa continua, evaluarea nu numai a produselor activitatii si invatarii elevilor, ci si a proceselor de invatare, si a competentelor achizitionate, a atitudinilor dezvoltate, precum si a progresului elevilor. Este evident ca modalitatile (metode, instrumente) traditionale de evaluare nu pot acoperi toata aceasta paleta de rezultate scolare care trebuie evaluate. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii sa faca apel la metode si instrumente complementare de evaluare.

Pentru evaluarea formativa a achizitiilor (in termeni cognitivi, afectivi si performativi) elevilor, a competentelor lor de comunicare si inter-relationare si a atitudinilor dezvoltate de acestia,  se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

·       Observarea sistematica (pe baza unei fise de observare)

·       Tema de lucru (in clasa, acasa) conceputa in vederea evaluarii

·       Proiectul

·       Portofoliul

·       Autoevaluarea

Evaluarea formativa este esentiala pentru invatarea si predarea eficienta. Elevii si profesorii au nevoie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor invatarii.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala. Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala, pentru unitatea de competenta definita.

Probele de evaluare pot fi orale sau  scrise  in functie de competentele si probele de evaluare formulate in Standardul de Pregatire Profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire profesionala pentru calificarea ,, Tehnician  activitati de agroturism montan”.


MODULUL II: REALIZAREA PRODUCTIEI CULINARE

I.         Modulul ,, Realizarea productiei culinareeste integrat in  cultura de specialitate, anul II, scoala postliceala,   pentru calificarea ,, Tehnician activitati de agroturism montan”, nivelul trei avansat.

Modulul se studiaza in 120 ore, din care 90 de ore instruire practica. Orele de instruire practica sunt efectuate de profesorul de specialitate.

Modulul ,, Realizarea productiei culinare” se studiaza in paralel cu celelalte module din anul II, nefiind conditionat de parcurgerea altor module.

In programa scolara, fiecarei unitati de competenta ii corespund competentele individuale formulate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Programa scolara se citeste linear datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi.

Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate in programa in vederea realizarii continuturilor sau isi poate alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa.

 Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

   Unitati de competenta tehnice specializate

          Realizarea productiei culinare

II. Tabel de corelare a competentelor si continuturilor

 Unitatea de competenta: Realizarea productiei culinare  

                   Competente

            Continuturi tematice

1.Participa la organizarea unitatilor  de alimentatie publica si turism

Unitatea  de alimentatie publica si turism:

-        Compartimente functional-operationale:front-Office, etaj, productie culinara, desfacere, resurse umane, resurse financiare, tehnico -administrative, vanzari-marketing;

-        Relatii intre compartimentele de alimentatie si turismreceptie - alimentatie, receptie - etaj, receptie – tehnic;

-       Structura organizationala a bucatariei:                         brigada de bucatarie; organigrame;

-        Spatii de productie: spatii de bucatarie si anexe,

dotari si echipamente (masini de bucatarie, aparate de racit, aparate de fiert, prajit si copt, echipamente mobile de transport, tacamuri de bucatarie).       

2.Coordoneaza activitatea de dotare a unitatii cu echipament tehnologic specific

Dotarea unitatii alimentatie publica si turism:

-Surse de informare privind dotarea:cataloage, pliante, oferte

directe, targuri, expozitii, discutii cu furnizorii;

- Monitorizarea dotarii:         derularea contractelor

3.Stabileste meniuri

Stabilirea meniurilor:

-        Tipuri de meniuri: la alegere, de gala, pentru petreceri si zile festive, de degustare, naturiste, vegetariene, pentru dieta,pentru copii;

-  Planificarea meniurilor in functie de:situatia oaspetilor, sezon, tipul de unitate de alimentatie publica (restaurante cu vocatie comerciala-clasice, cu specific, specializate, unitati tip bufet, berarie, unitati tip cofetarie, patiserie);

- Lista de meniuri: lista simpla, pentru bufeturi, lista de bucate;

4.Coordoneaza activitatea de aprovizionare a bucatariei

Aprovizionarea bucatariei:

- Necesar de materii prime: norme de consum privind retetele de pregatire a preparatelor;

- Necesar de bauturi: conform evolutiei vanzarilor, pe sortimente si perioade date;

- Necesar de materiale auxiliare:  materiale pentru igienizarea si estetizarea unitatii; materiale pentru asigurarea securitatii muncii.

5.Participa la stabilirea preturilor preparatelor si bauturilor

Calcularea pretului preparatelor si bauturilor:

- Stabilirea sortimentului in functie de: tipul unitatii,

specificul zonal, sezonul, tipuri de   clienti;

- Calcularea pretului in functie de:   costul materiei prime,

cheltuieli de productie si       desfacere, raportul cerere-oferta, concurenta.

6.Supravegheaza realizarea preparatelor culinare

Realizarea preparatelor culinare

-        Proceduri de realizare:  operatii de prelucrare primara

 ( curatare uscata si umeda, taiere, portionare, platizare, impanare,    tocare, decongelare, amestecare, omogenizare), operatii de prelucrare termica ( fierbere, inabusire, sortare, prajire, coacere, frigere);

-Conditii de admisibilitate a sortimentelor realizate: gramajul si raportul partilor componente conform retetarului, examen organoleptic (aspect exterior si in sectiune, miros, gust, culoare, consistenta, omogenitate );

-  Realizarea estetica  a preparatelor:  armonizarea decorului in functie de componentele preparatului (marime, culoare, forma).

7. Controleaza respectarea normelor de igiena si de protectie a muncii in unitatile de alimentatie publica

Norme de igiena si de protectie a muncii in unitatile de alimentatie publica:

- Mijloace de protectie:         echipamente de protectie specifice locului de munca (ecrane de protectie, casca, masca de gaz, sort, manusi);

- Instructaj de protectie a muncii: instructaj general, instructaj la locul de munca;

- Raportatarea situatiilor periculoase: absenta mijloacelor de protectie, integritatea mijloacelor de protectie.

III. Sugestii metodologice

     1.Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi:

              Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin toate tipurile de instruire. Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant. Pentru modulul ,, Realizarea productiei culinare sunt acordate 120ore/an din care instruire practica 90 ore.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta suportul planificarii calendaristice:

Nr.crt.

       Continuturi tematice

Nr. ore instruire teoretica

 Nr. ore instruire practica

1.

Unitatea  de alimentatie publica si turism:

-        Compartimente functional-operationale;

-        Relatii intre compartimentele de alimentatie si turism receptie - alimentatie, receptie - etaj, receptie – tehnic;

     3

     4

2.

Structura organizationala a bucatariei

     3

     4

3.

Spatii de productie

     2

     4

4.

Dotarea unitatii alimentatie publica si turism

     3

     8  

5.

Stabilirea meniurilor; Tipuri de meniuri

     4

     10

6.

Planificarea meniurilor

     3

      6

7.

 Lista de meniuri

     2

     4

8.

Aprovizionarea bucatariei: necesar de materii prime, necesar de bauturi, necesar de materiale auxiliare

   

      2

   

      8

9.

Calcularea pretului preparatelor si bauturilor

     -

     11

10.

Realizarea preparatelor culinare

     2

     18

11.

Proceduri de realizare a preparatelor culinare

     2

     8

12.

Conditii de admisibilitate a sortimentelor realizate

     2

     3

13.

Norme de igiena si de protectie a muncii in unitatile de alimentatie publica

      2

     2

TOTAL ORE

    30

      90

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara si de la agentul economic.

2.  Sugestii metodologice cu privire la procesul de predare/invatare

              Curriculum-ul scolar pentru modulul „ Realizarea productiei culinare ” se studiaza in anul II intr-un numar total de 120 ore reprezentand instruire teoretica si instuire practica.

Proiectarea curriculum-ului  scolar pentru nivelul trei avansat s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competenta „ Realizarea productiei culinare” cuantificata cu 2 credite .

La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile tehnice specializate creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

De aceea abilitatea tehnica specializata „ Realizarea productiei culinare” trebuie formata si aprofundata fiind importanta pentru asigurarea flexibilitatii, adaptabilitatii si mobilitatii pe piata muncii.

Pentru aplicarea curriculum-ului de anul II scoala postliceala, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat si de calificarea tehnician  activitatii de agroturism montan.

Pentru dobandirea competentelor  cheie si tehnice specializate se impune cu stringenta implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa la permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste procesul de invatare.

De aceea  prestatia didactica depusa de profesorul de specialitate trebuie sa fie focalizata spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea „tehnician activitatii de agroturism montan”. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice, prin folosirea unor metode si mijloace de invatamant care sa corespunda stilurilor de invatare specifice nivelului trei avansat, care sa ofere elevilor posibilitatea de optiune pentru un procedeu sau altul, de reflectare asupra lucrurilor nou invatate si care sa dea sentimentul realizarii si succesului.

Folosirea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev permit formarea competentelor formulate si dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, imaginatia si creativitatea.

Metode ca: problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz, sinectica, asaltul de idei, exercitiul problematizat, expunerea problematizata, demonstratia stiintifica si studiul individual asigura eficientizarea procesului de predare-invatare.

               Pentru eficientizarea procesului de predare/invatare profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, probe de evaluare si autoevaluare.  Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele tehnice specializate si de competentele cheie definite.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice  specializate din Standardul de Pregatire Profesionala. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Procesul de evaluare consta in generarea si colectarea probelor care atesta performanta unui elev si in evaluarea acestor probe in comparatie cu criteriile definite.

Pentru modulul ,, Realizarea productiei culinare” sunt recomandate in special probele practice, proiectele portofoliile.

Evaluarea prin probe practice implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Prin observarea elevului in timpul laboratorului profesorul colecteaza probe prin care sa estimeze competenta elevului. Dupa ce activitatea a fost incheiata evaluatorul analizeaza ce a facut sau produs elevul.

Autoevaluarea este tot mai des folosita, intrucat elevii isi pot exprima opinii proprii, isi pot sustine si motiva propunerile.

Evaluarea formativa este esentiala pentru invatarea si predarea eficienta. Elevii si profesorii au nevoie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor invatarii. Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala. Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala, pentru unitatea de competenta definita.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si probele de evaluare formulate in Standardul de Pregatire Profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire profesionala pentru calificarea ,, Tehnician  activitati de agroturism montan”.


Modulul. III.  TEHNICA SERVIRII PREPARATELOR SI BAUTURILOR

I. Modulul ,, Tehnica servirii preparatelor si bauturiloreste integrat in  cultura de specialitate, anul II, scoala postliceala,   pentru calificarea ,, Tehnician activitati de agroturism montan”, nivelul trei avansat.

Modulul se studiaza in 90 ore, din care 60 de ore instruire practica.  Orele de instruire practica sunt efectuate de profesorul de specialitate.

            Modulul ,, Tehnica servirii preparatelor si bauturilor” se studiaza in paralel cu celelalte module din anul II, nefiind conditionat de parcurgerea altor module.

            In programa scolara, fiecarei unitati de competenta ii corespund competentele individuale formulate in Standardul de Pregatire Profesionala.

 Programa scolara se citeste linear datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi.

            Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate in programa in vederea realizarii continuturilor sau isi poate alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa.

 Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

   Unitati de competenta tehnice specializate

Tehnica servirii preparatelor si bauturilor

II. Tabel de corelare a competentelor si continuturilor

 Unitatea de competenta: Tehnica servirii preparatelor si bauturilor

                Competente

                  Continuturi tematice

1.Coordoneaza atributiile personalului de servire

Atributiile personalului de servire

- Calitatile personalului de servire : prezenta fizica placuta, eleganta, suplete, indemanare si dexteritate, sobrietate, prestanta, modestie, cinste, spirit de echipa, imaginatie, memorie si memorie vizuala dezvoltata;

- Atributiile personalului de servire: punctualitate,  efectuarea mese-en place-ului, continutul listelor de preparate si bauturi, servirea clientilor cu respectarea regulilor si tehnicilor cunoscute;

- Tinuta personalului de servire:       personala si la locul de munca;

- Comunicarea:  bunele maniere, gestica, pozitia corpului, tactul personal, salutul, exprimarea,convorbirea, tetefonica.

2.Coordoneaza aranjarea spatiilor de servire

Aranjarea spatiilor de servire

- Obiecte de inventar: farfurii, tacamuri, pahare, servetele, sarea, piperul, numerele de masa, scrumiere, vazele cu flori, flacoane de condimente, suporturi pentru scobitori ;

- Mese-en-place-ul:

            -tipuri de mese-en-place: mic dejun,( complet, englezesc), la brunch, dejun si cina;

          - lucrari de efectuare a mese-en-place-ului:alinierea si fixarea meselor, intinderea fetelor de masa, marcarea locului, aranjarea paharelor, aranjarea menajului si a celorlalte obiecte de inventar, aranjarea servetului, aranjarea scaunelor;

- decorarea spatiilor de servire: decoratiuni pentru mese obisnuite, pentru mese festive, pentru banchete, pentru ocazii diverse (dineul de gala, receptii).

3.Controleaza preluarea si distribuirea preparatelor si serviciilor in saloane

Servirea preparatelor

- Manipulare si transport:     deprinderi de manipulare, de transport a inventarului utilizat;

- Reguli de debarasare:          tehnici de lucru specifice pe categorii de obiecte de inventar;

- Sisteme de servire: servirea la farfurie, serviciul englezesc, serviciul frantuzesc;

- Etape de servire: primirea si conducerea clientilor la masa, luarea comenzii si transmiterea acestora pe sectii, preluarea de la sectii a preparatelor si bauturilor comandate, efectuarea propriu –zisa a serviciilor si a debarasarii, intocmirea notei de plata, conducerea clientilor, ordonarea locului de munca;

- Norme igienico – sanitare in servirea preparatelor:      igiena personala, igiena veselei, igiena la servirea bauturilor, reguli de servire a clientilor.

4.Coordoneaza activitatea de servire a bauturilor

Servirea bauturilor

- Sortimente de bauturi:        bauturi nealcoolice, bauturi alcoolice

- Pahare utilizate:      tip ,forma,aspect ( curate, neciobite) culoare (incolore, decor colorat)

- Tehnici de servire: respectarea comenzii, prezentarea bauturilor, asigurarea temperaturii optime, tehnica de lucru pentru transport, debrasonare  si servire

- Reguli de comert si igiena: reguli de servire a clientilor, igiena personala, igiena paharelor,                         igiena salilor de servire

III.Sugestii metodologice

         1.Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi:

Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin toate tipurile de instruire. Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru toate tipurile de instruire.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta suportul planificarii calendaristice:

Nr.crt.

       Continuturi tematice

Nr. ore instruire teoretica

 Nr. ore instruire practica

1.

Calitatile personalului de servire

     4

     2

2.

Atributiile personalului de servire

     4

     2

3.

Tinuta personalului de servire

     3

     2

4.

Comunicarea: bunele maniere, gestica, pozitia corpului, tactul personal, salutul, exprimarea,convorbirea, tetefonica



     4

     6   

5.

Obiecte de inventar specifice spatiilor de servire

    3

     6

6.

Mese-en-place-ul

    2

     4

7.

Decorarea spatiilor de servire

    -

     2

8.

Manipularea si transportul preparatelor

   -

     4

9.

Reguli de debarasare

     -

     4

10.

Sisteme de servire; Etape de servire

     2

     8

11.

Norme igienico – sanitare in servirea preparatelor

     2

     2

12.

Sortimente de bauturi

     2

     4

13

Pahare utilizate la servirea bauturilor

     2

     4

14

Tehnici de servire a bauturilor

    -

     6

15.

Reguli de comert si igiena la servirea bauturilor

     2

     2

TOTAL ORE

    30

    60

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara si de la agentul economic.

2.  Sugestii metodologice cu privire la procesul de predare/invatare

              Curriculum-ul scolar pentru modulul „ Tehnica servirii preparatelor si bauturilor” se studiaza in anul II intr-un numar total de 90 ore reprezentand instruire teoretica si instuire practica.

Proiectarea curriculum-ului  scolar pentru nivelul trei avansat s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competenta „ Tehnica servirii preparatelor si bauturilor” . Unitatea de competenta are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare.

La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile tehnice specializate creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

De aceea abilitatea tehnica specilizata „ Tehnica servirii preparatelor si bauturilor” trebuie formata si aprofundata fiind importanta pentru asigurarea flexibilitatii, adaptabilitatii si mobilitatii pe piata muncii.

Pentru aplicarea curriculum-ului de anul II scoala postliceala, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat si de calificarea tehnician coordonator al activitatii de agroturism.

Folosirea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt:

-metode activ-participative propriu-zise: ce urmaresc dezvoltarea inteligentei (problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz) si dezvoltarea creativitatii (sinectica si asaltul de idei);

-metode clasice cu valente participative (observatia stiintifica, experimentul stiintific, conversatia euristica, exercitiul problematizat, expunerea problematizata, demonstratia stiintifica si studiul individual);

-metode active de verificare-evaluare (chestionarea problematizata, dezbaterea de probleme, lucrari problematizate, teste pe obiective, probe si teste, expuneri proprii, lucrari de cercetare, lucrari de creatie, controlul reciproc si autoevaluarea) asigura eficientizarea procesului de predare-invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor.

Procesul de predare/invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune cu stringenta implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa la permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste procesul de invatare.

De aceea  prestatia didactica depusa de profesorul de specialitate trebuie sa fie focalizata spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea „tehnician activitati de agroturism montan”. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice, prin folosirea unor metode si mijloace de invatamant care sa corespunda stilurilor de invatare specifice nivelului trei avansat, care sa ofere elevilor posibilitatea de optiune pentru un procedeu sau altul, de reflectare asupra lucrurilor nou invatate si care sa dea sentimentul realizarii si succesului.

            Pentru eficientizarea procesului de predare/invatare profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, materiale video interactive, prezentari de materiale informative, a echipamentelor necesare spatiului de lucru . Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele tehnice specializate si de competentele cheie definite.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice  specializate din Standardul de Pregatire Profesionala. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Procesul de evaluare consta in generarea si colectarea probelor care atesta performanta unui elev si in evaluarea acestor probe in comparatie cu criteriile definite.

Evaluarea pentru probele practice implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Prin observarea elevului in timpul instruirii practice profesorul colecteaza probe prin care sa estimeze competenta elevului. Dupa ce activitatea a fost incheiata evaluatorul analizeaza ce a facut sau produs elevul. Chestionarea care inseamna punerea de intrebari elevului si primirea de raspunsuri verbale sau scrise reprezinta un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunostintele de baza si despre nivelul de intelegere a proceselor, fenomenelor, lucrarilor de catre elev.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii folosind metode clasice, dar mai ales alternative ca: observarea sistematica a  elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului.

Autoevaluarea este tot mai des folosita, intrucat elevii isi pot exprima opinii proprii, isi pot sustine si motiva propunerile.

Evaluarea formativa este esentiala pentru invatarea si predarea eficienta. Elevii si profesorii au nevoie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor invatarii, sa realizeze activitati care sa demonstreze competente legate de servirea preparatelor si bauturilor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea implica mai ales probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala, pentru unitatea de competenta definita. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Ca metode de evaluare pot fi folosite: observarea proceselor de evolutie a elevilor, evaluarea produselor finale, autoevaluarea de catre elev

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si probele de evaluare formulate in Standardul de Pregatire Profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire profesionala pentru calificarea tehnician  activitati de agroturism montan.

 


MODULUL IV : MARKETING IN AGROTURISM

 

I. Modulul Marketing in agroturism se studiaza in anul II scoala postliceala, nivelul 3 avansat intr-un numar de 120 de ore.

Modulul Marketing in agroturism reprezinta unitatea de competente Marketing in agroturism .

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta: Marketing in agroturism

Competente individuale

Continuturi tematice

Definirea marketingului agroturistic

·  Marketing agroturistic: -concept,

-premisele marketingului agroturistic: natura cererii de produse turistice, natura ofertei, natura produsului turistic si a preturilor aferente, particularitatile distributiei

-functiile marketingukui:premisa, mijloc, obiectiv        

Caracterizeaza pieta agroturistica

·  Elementele pietei agroturistice: produsul agroturistic, purtatorii cererii si ai ofertei, spatiul economico-geografic, intervalul de timp

·  Cererea si oferta agroturistica: concept, particularitati, elasticitate, tendinte inregistrate

·  Segmentarea pietei agroturistice:

-criterii de segmentare: economic, geografic, comportamental, psiho-social, demografic

-solutii pentru finalizarea operatiilor de segmentare a pietei: acoperirea globala a pietei, pe un segment, pe un produs, pe un segment si un produs, selectiva

Aplica mixul de marketing intr-o unitate agroturistica

·  Mixul de marketing: concept

-politica de produs: elemente componente ale produsului agroturisic, clasificarea produselor agroturistice, strategii privind produsele agroturistice

-politica de pret: forme de prezentare a pretului, particularitatile preturilor si tarifelor, indicele preturilor, strategii de preturi in agroturism

-politica de distributie: cai de acces la produsele turistice, canale de distributie( tipuri, caracteristici), srategii de distributie

- politica de promovare: publicitatea turistica(obiective, rol, functii, etapele unei companii publicitare, buget), promovarea vanzarilor(obiective, tipuri de promovare)

Analizeaza mediul de afaceri a unei unitati agroturistice

·                 Mediul de afaceri: concept, componente(micromediu, macromediu)

-micromediul unitatii agroturistice: furnizori, clienti, concurenta, intermediari de distributie, alti actori

-macromediul unitatii agroturistice: mediul economic, demografic, natural, tenologic, cultural

Planifica strategia de marketing a unitatii agroturistice

·                 Strategia de marketing: concept

-componentele strategiei de marketing turistic: scopuri si obiective propuse, imaginea si pozitia pe piata, strategii si programe, controlul periodic si sistematic

-planul strategic de marketing: concept, componente( cuprins, obiective, caracteristicile pietei si produsului, analiza SWOT, analiza de marketing, strategii, previziunea vanzarilor si rezultatelor, programul de marketing, aspecte operationale anexe)

- concurenta unitatii agroturistice: niveluri ale concurentei, obiectivele concurentilor, strategii concurentiale

Aplica instrumente de masurare a atitudinii turistilor fata de un anumit produs turistic

·                 Instrumente ale cercetarii de marketing in domeniul serviciilor:

-conceptul de masurare, scala, scalare

-modalitati de masurare: simbolica, numerica, nenumerica

-tipuri de scale: nemetrice(nominala, ordinala), metrice(interval, proportionala).Caracteristici.

-metode de scalare:diferentiala semantica, ordonarea rangurilor

III. Sugestii metodologice

1.Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi:

Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin toate tipurile de instruire. Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru toate tipurile de instruire.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta suportul planificarii calendaristice:

Nr crt

Tema

Nr. de ore alocat

Instruire teoretica

Laborator tehnologic

·  Marketing agroturistic: -concept,

·  -premisele marketingului agroturistic: natura cererii de produse turistice, natura ofertei, natura produsului turistic si a preturilor aferente, particularitatile distributiei Marketing agroturistic: -concept,

-premisele marketingului agroturistic: natura cererii de produse turistice, natura ofertei, natura produsului turistic si a preturilor aferente, particularitatile distributiei

-functiile marketingukui:premisa, mijloc, obiectiv        

        

10

·  Elementele pietei agroturistice:

produsul agroturistic, purtatorii cererii si ai ofertei, spatiul economico-geografic, intervalul de timp

·  Cererea si oferta agroturistica: concept, particularitati, elasticitate, tendinte inregistrate

·  Segmentarea pietei agroturistice:

-criterii de segmentare: economic, geografic, comportamental, psiho-social, demografic

-solutii pentru finalizarea operatiilor de segmentare a pietei: acoperirea globala a pietei, pe un segment, pe un produs, pe un segment si un produs, selectiva

15

5

·  Mixul de marketing: concept

-politica de produs: elemente componente ale produsului agroturisic, clasificarea produselor agroturistice, strategii privind produsele agroturistice

-politica de pret: forme de prezentare a pretului, particularitatile preturilor si tarifelor, indicele preturilor, strategii de preturi in agroturism

-politica de distributie: cai de acces la produsele turistice, canale de distributie( tipuri, caracteristici), srategii de distributie

- politica de promovare: publicitatea turistica(obiective, rol, functii, etapele unei companii publicitare, buget), promovarea vanzarilor(obiective, tipuri de promovare

30

10

·                 Mediul de afaceri: concept, componente(micromediu, macromediu)

-micromediul unitatii agroturistice: furnizori, clienti, concurenta, intermediari de distributie, alti actori

-macromediul unitatii agroturistice: mediul economic, demografic, natural, tenologic, cultural

10

5

·                 Strategia de marketing: concept

-componentele strategiei de marketing turistic: scopuri si obiective propuse, imaginea si pozitia pe piata, strategii si programe, controlul periodic si sistematic

-planul strategic de marketing: concept, componente( cuprins, obiective, caracteristicile pietei si produsului, analiza SWOT, analiza de marketing, strategii, previziunea vanzarilor si rezultatelor, programul de marketing, aspecte operationale anexe)

- concurenta unitatii agroturistice: niveluri ale concurentei, obiectivele concurentilor, strategii concurentiale

15

5

·                 Instrumente ale cercetarii de marketing in domeniul serviciilor:

-conceptul de masurare, scala, scalare

-modalitati de masurare: simbolica, numerica, nenumerica

-tipuri de scale: nemetrice(nominala, ordinala), metrice(interval, proportionala).Caracteristici.

-metode de scalare:diferentiala semantica, ordonarea rangurilor

10

5

TOTAL ORE

90

30

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara si de la agentul economic.

2.  Sugestii metodologice cu privire la procesul de predare/invatare

Curriculum-ul scolar pentru modulul „Marketing in agroturism” se studiaza in anul II intr-un numar total de 120 ore reprezentand instruire teoretica si laboratorul tehnologic.

Proiectarea curriculum-ului  scolar pentru nivelul trei avansat s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competenta „Marketing in agroturism” cuantificata cu 2 credite. Unitatea de competenta are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare.

La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

Pentru aplicarea curriculum-ului de anul II scoala postliceala, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat si de calificarea tehnician coordonator al activitatii de agroturism.

Folosirea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt:

-metode activ-participative propriu-zise: ce urmaresc dezvoltarea inteligentei (problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz) si dezvoltarea creativitatii (sinectica si asaltul de idei);

-metode clasice cu valente participative (observatia stiintifica, experimentul stiintific, conversatia euristica, exercitiul problematizat, expunerea problematizata, demonstratia stiintifica si studiul individual);

-metode active de verificare-evaluare (chestionarea problematizata, dezbaterea de probleme, lucrari problematizate, teste pe obiective, probe si teste, expuneri proprii, lucrari de cercetare, lucrari de creatie, controlul reciproc si autoevaluarea) asigura eficientizarea procesului de predare-invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor.

Procesul de predare/invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune cu stringenta implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa la permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste procesul de invatare.

De aceea  prestatia didactica depusa de profesorul de specialitate trebuie sa fie focalizata spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea „tehnician coordonator al activitatii de agroturism”. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice, prin folosirea unor metode si mijloace de invatamant care sa corespunda stilurilor de invatare specifice nivelului trei avansat, care sa ofere elevilor posibilitatea de optiune pentru un procedeu sau altul, de reflectare asupra lucrurilor nou invatate si care sa dea sentimentul realizarii si succesului.

            Pentru eficientizarea procesului de predare/invatare profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, probe de evaluare si autoevaluare. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele tehnice specializate si de competentele cheie definite.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice  si specializate din Standardul de Pregatire Profesionala. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Procesul de evaluare consta in generarea si colectarea probelor care atesta performanta unui elev si in evaluarea acestor probe in comparatie cu criteriile definite.

Evaluarea pentru probele practice implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Prin observarea elevului in timpul laboratorului profesorul colecteaza probe prin care sa estimeze competenta elevului. Dupa ce activitatea a fost incheiata evaluatorul analizeaza ce a facut sau produs elevul. Chestionarea care inseamna punerea de intrebari elevului si primirea de raspunsuri verbale sau scrise reprezinta un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunostintele de baza si despre nivelul de intelegere a proceselor, fenomenelor, lucrarilor de catre elev.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii folosind metode clasice, dar mai ales alternative ca: observarea sistematica a  elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.

Autoevaluarea este tot mai des folosita, intrucat elevii isi pot exprima opinii proprii, isi pot sustine si motiva propunerile.

Evaluarea formativa este esentiala pentru invatarea si predarea eficienta. Elevii si profesorii au nevoie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor invatarii, sa realizeze activitati care sa demonstreze competente legate de cultura digitala.

Sigur ca si evaluarea sumativa are importanta ei deloc de neglijat. Ea asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea implica mai ales probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala, pentru unitatea de competenta definita. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte. Ca metode de evaluare pot fi folosite:

-observarea proceselor de evolutie a elevilor

-evaluarea produselor finale

-autoevaluarea de catre elev

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si probele de evaluare formulate in Standardul de Pregatire Profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire profesionala pentru calificarea tehnician coordonator al activitatii de agroturism.


MODULUL V: MANAGEMENTUL ACTIVITATII DE AGROTURISM

I. Modulul Managementul activitatii de agroturism se studiaza in anul II scoala postliceala, nivelul 3 avansat intr-un numar de 120 de ore.

Modulul Managementul activitatii de agroturism reprezinta unitatea de competente Managementul activitatii de agroturism .

II.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta: Managementul activitatii de agroturism

Competente individuale

Continuturi tematice

Analizeaza conditiile de infiintare a unei unitati agroturistice

·     Mediul de afaceri al unitatii agroturistice:micromediu, macromediu

·     Tipuri de unitati turistice: societate pe actiuni, cu raspundere limitata, in comandita pe actiuni, in comandita simpla, asociatii familiare.Comparatii intre acestea(avantaje, dezavantaje)

·     Cadrul legislativ de infiintare a unei unitati agroturistice( reglementari legislative in vigoare)

·     Etapele de infiintare a unei unitati agroturistice: decizia de creare a unitatii, alegerea tipului de societate, elaborarea actului constitutiv al societatii, obtinerea autorizatiei, inregistrarea la organele fiscale

·     Planul de afaceri: stuctura, organizare, clienti, furnizori, resurse umane si financiare

Proiecteaza structura organizatorica si procesuala a unei unitati agroturistice

·     Structura procesuala a unitatii agroturistice:concept,

-functiunile unitatii agroturistice: cercetare-dezvoltare, productie, comerciala, de marketing, financiar-contabila, de personal, de protectie a mediului inconjurator.

·     Structura organizatorica:

-criterii de succes a organizarii

-trasaturile proprii ale initatii agroturistice

-elemente specifice ale structurii organizatorice(postul, functia, compartimentul, nivelul ierarhic, ponderea ierarhica)

-instrumente specifice structurii organizatorice: organigrama, fisa postului, regulamentul de organizare si functionare

Planifica resursele umane pentru o unitate agroturistica

·     Profesiile din domeniul agroturistic.Caracteristici:consum superior de munca vie, marea mobilitate a fortei de munca, munca in contratimp, program de munca prelungit, oboseala fizicasi nervoasa, constrangeri psihologice, nivel relativ ridicat de pregatire, raspundere materiala si morala ridicata

·     Necesarul de personal intr-o unitate agroturistica.Criterii de stabilire a necesarului de personal: nr. de personal necesar, stuctura angajatilor, pregatirea profesionala, cunostinte generale, moralitate, interdependente profesionale

·     Evaluarea personalului dintr-o unitate agroturistica: metode si tehnici de evaluare a personalului, fise de evaluare si autoevaluare

Coordoneaza serviciile oferite de o unitate agroturistica

·     Serviciile turistice

-caracteristici: imateriale, simultaneitatea productiei si consumului, inseparabilitatea de persoana prestatorului, pondera mare a cheltuielilor cu munca vie, fluctuatie, complexitate, personalizare, dinamism, intangibilitate, substituibilitate

-clasificarea serviciilor turistice dupa criteriile:etapele principale din desfasurarea voiajului, importanta si motivatia cererii, forma de manifestare a cererii, natura relatiilor financiare angajate, categoria de turisti carora se adreseaza serviciul

-Serviciile turistice specifice: de baza(transport, cazare, alimentatie, agrement), suplimentare( informare, intermediere, sportiv-recreative, cultural-artistice, financiare, cu caracter special, diverse

-Servicii turistice nespecifice: transport in comun, telecomunicatii, asistenta medicala, igiena, cultural-artistice, distribuirea apei, energiei electrice si termice

Efientizeaza activitatea de agrotirism

·  Eficienta activitatii de agroturism.

-concept, tipuri de eficienta: economica, sociala

-tipuri de relatii intre rezultate si resurse: efect-efort, efort-efect, efect-efect, efort-efort

-indicatori de eficienta economica in activitatea de agroturism pe tipuri de activitati(cazare, alimentatie, transport), pe tipuri de resurse(umane, materiale, financiare),

-indicatori de eficienta sociala

-modalitati de optimizare a proceselor economice din cadrul unei unitati agroturistice: maximizarea profitului, minimizarea cheltuielilor

Incheie contracte civile si comerciale utilizate in activitatea de agroturism

·     Actele si faptele de comert

-fapte de comert:acte obiective, subiective, unilaterale

-acte juridice:unilaterale( oferta de contract, optiunea, statutul ca act constitutiv al unui SRL,emiterea de cambii, bilete la ordin, CEC),bilaterale(contracte comerciale)

-caracteristicile contractelor comerciale: bilaterale, sinalagmatice, cu titlu oneros, consensuale, de executare instantanee sau succesiva

-contracte civile:contract individual de munca, de colaborare

-contracte comerciale:de vanzare-cumparare, locatiune, carausie, imprumut de consumatie, intermedierea comerciala

III. Sugestii metodologice

1.Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi:

Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin toate tipurile de instruire. Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru toate tipurile de instruire.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta suportul planificarii calendaristice:

Nr crt

Tema

Nr. de ore alocat

Instruire teoretica

Laborator tehnologic

·     Mediul de afaceri al unitatii agroturistice:micromediu, macromediu

·     Tipuri de unitati turistice: societate pe actiuni, cu raspundere limitata, in comandita pe actiuni, in comandita simpla, asociatii familiare.Comparatii intre acestea(avantaje, dezavantaje)

·     Cadrul legislativ de infiintare a unei unitati agroturistice( reglementari legislative in vigoare)

·     Etapele de infiintare a unei unitati agroturistice: decizia de creare a unitatii, alegerea tipului de societate, elaborarea actului constitutiv al societatii, obtinerea autorizatiei, inregistrarea la organele fiscale

·     Planul de afaceri: stuctura, organizare, clienti, furnizori, resurse umane si financiare

15

5

·     Structura procesuala a unitatii agroturistice:concept,

-functiunile unitatii agroturistice: cercetare-dezvoltare, productie, comerciala, de marketing, financiar-contabila, de personal, de protectie a mediului inconjurator.

·     Structura organizatorica:

-criterii de succes a organizarii

-trasaturile proprii ale initatii agroturistice

-elemente specifice ale structurii organizatorice(postul, functia, compartimentul, nivelul ierarhic, ponderea ierarhica)

-instrumente specifice structurii organizatorice: organigrama, fisa postului, regulamentul de organizare si functionare

15

5

·     Profesiile din domeniul agroturistic.Caracteristici:consum superior de munca vie, marea mobilitate a fortei de munca, munca in contratimp, program de munca prelungit, oboseala fizicasi nervoasa, constrangeri psihologice, nivel relativ ridicat de pregatire, raspundere materiala si morala ridicata

·     Necesarul de personal intr-o unitate agroturistica.Criterii de stabilire a necesarului de personal: nr. de personal necesar, stuctura angajatilor, pregatirea profesionala, cunostinte generale, moralitate, interdependente profesionale

Evaluarea personalului dintr-o unitate agroturistica: metode si tehnici de evaluare a personalului, fise de evaluare si autoevaluare

15

5

·     Serviciile turistice

-caracteristici: imateriale, simultaneitatea productiei si consumului, inseparabilitatea de persoana prestatorului, pondera mare a cheltuielilor cu munca vie, fluctuatie, complexitate, personalizare, dinamism, intangibilitate, substituibilitate

-clasificarea serviciilor turistice dupa criteriile:etapele principale din desfasurarea voiajului, importanta si motivatia cererii, forma de manifestare a cererii, natura relatiilor financiare angajate, categoria de turisti carora se adreseaza serviciul

-Serviciile turistice specifice: de baza(transport, cazare, alimentatie, agrement), suplimentare( informare, intermediere, sportiv-recreative, cultural-artistice, financiare, cu caracter special, diverse

-Servicii turistice nespecifice: transport in comun, telecomunicatii, asistenta medicala, igiena, cultural-artistice, distribuirea apei, energiei electrice si termice

15

5

·  Eficienta activitatii de agroturism.

-concept, tipuri de eficienta: economica, sociala

-tipuri de relatii intre rezultate si resurse: efect-efort, efort-efect, efect-efect, efort-efort

-indicatori de eficienta economica in activitatea de agroturism pe tipuri de activitati(cazare, alimentatie, transport), pe tipuri de resurse(umane, materiale, financiare),

-indicatori de eficienta sociala

-modalitati de optimizare a proceselor economice din cadrul unei unitati agroturistice: maximizarea profitului, minimizarea cheltuielilor

15

5

·     Actele si faptele de comert

-fapte de comert:acte obiective, subiective, unilaterale

-acte juridice:unilaterale( oferta de contract, optiunea, statutul ca act constitutiv al unui SRL,emiterea de cambii, bilete la ordin, CEC),bilaterale(contracte comerciale)

-caracteristicile contractelor comerciale: bilaterale, sinalagmatice, cu titlu oneros, consensuale, de executare instantanee sau succesiva

-contracte civile:contract individual de munca, de colaborare

-contracte comerciale:de vanzare-cumparare, locatiune, carausie, imprumut de consumatie, intermedierea comerciala

15

5

TOTAL ORE

90

30

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara si de la agentul economic.

2.  Sugestii metodologice cu privire la procesul de predare/invatare

Curriculum-ul scolar pentru modulul „Managementul activitatii de agroturism” se studiaza in anul II intr-un numar total de 120 ore din care30 ore  laboratorul tehnologic.

Proiectarea curriculum-ului  scolar pentru nivelul trei avansat s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competenta „Managementul activitatii de agroturism” cuantificata cu 2 credite. Unitatea de competenta are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare.

La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

De aceea abilitatea cheie„Managementul activitatii de agroturism” trebuie formata si aprofundata fiind importanta pentru asigurarea flexibilitatii, adaptabilitatii si mobilitatii pe piata muncii.

Pentru aplicarea curriculum-ului de anul II scoala postliceala, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat si de calificarea tehnician coordonator al activitatii de agroturism.

Folosirea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt:

-metode activ-participative propriu-zise: ce urmaresc dezvoltarea inteligentei (problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz) si dezvoltarea creativitatii (sinectica si asaltul de idei);

-metode clasice cu valente participative (observatia stiintifica, experimentul stiintific, conversatia euristica, exercitiul problematizat, expunerea problematizata, demonstratia stiintifica si studiul individual);

-metode active de verificare-evaluare (chestionarea problematizata, dezbaterea de probleme, lucrari problematizate, teste pe obiective, probe si teste, expuneri proprii, lucrari de cercetare, lucrari de creatie, controlul reciproc si autoevaluarea) asigura eficientizarea procesului de predare-invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor.

Procesul de predare/invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune cu stringenta implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa la permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste procesul de invatare.

De aceea  prestatia didactica depusa de profesorul de specialitate trebuie sa fie focalizata spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea „tehnician coordonator al activitatii de agroturism”. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice, prin folosirea unor metode si mijloace de invatamant care sa corespunda stilurilor de invatare specifice nivelului trei avansat, care sa ofere elevilor posibilitatea de optiune pentru un procedeu sau altul, de reflectare asupra lucrurilor nou invatate si care sa dea sentimentul realizarii si succesului.

            Pentru eficientizarea procesului de predare/invatare profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, probe de evaluare si autoevaluare. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele tehnice specializate si de competentele cheie definite.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice  si specializate din Standardul de Pregatire Profesionala. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Procesul de evaluare consta in generarea si colectarea probelor care atesta performanta unui elev si in evaluarea acestor probe in comparatie cu criteriile definite.

Evaluarea pentru probele practice implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Prin observarea elevului in timpul laboratorului profesorul colecteaza probe prin care sa estimeze competenta elevului. Dupa ce activitatea a fost incheiata evaluatorul analizeaza ce a facut sau produs elevul. Chestionarea care inseamna punerea de intrebari elevului si primirea de raspunsuri verbale sau scrise reprezinta un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunostintele de baza si despre nivelul de intelegere a proceselor, fenomenelor, lucrarilor de catre elev.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii folosind metode clasice, dar mai ales alternative ca: observarea sistematica a  elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.

Autoevaluarea este tot mai des folosita, intrucat elevii isi pot exprima opinii proprii, isi pot sustine si motiva propunerile.

Evaluarea formativa este esentiala pentru invatarea si predarea eficienta. Elevii si profesorii au nevoie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor invatarii, sa realizeze activitati care sa demonstreze competente legate de cultura digitala.

Sigur ca si evaluarea sumativa are importanta ei deloc de neglijat. Ea asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala, pentru unitatea de competenta definita. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte. Ca metode de evaluare pot fi folosite:

-observarea proceselor de evolutie a elevilor

-evaluarea produselor finale

-autoevaluarea de catre elev

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si probele de evaluare formulate in Standardul de Pregatire Profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire profesionala pentru calificarea tehnician coordonator al activitatii de agroturism.


Modulul VI:   Evidenta primara in unitatea agroturistica

I.  Modulul Evidenta primara in unitatea agroturistica se studiaza in anul II        scoala postliceala, nivelul 3 avansat intr-un numar de 120 de ore.

Modulul Evidenta primara in unitatea agroturistica reprezinta unitatea de competente     Evidenta primara in unitatea agroturistica.

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta: Evidenta primara in unitatea agroturistica

Competente individuale

Continuturi tematice

Prezinta situatia patrimoniala a unitatii agroturistice si a rezultatelor obtinute

·     Patrimoniulunitatiiagroturistice:stucturi de activ(active imobilizate, circulante, deregularizare) , structuri de pasiv( capital propriu, datorii)

·     Veniturile si cheltuielile unitatii agroturistice: de exploatare, financiare, extraordinare

·     Rezultatul exercitiului financiar:profit, pierdere

·     Situatiile financiare anuale: bilantul contabil, contul de profit sau pierdere

Completeaza documente de evidenta contabila specifice activitatii de agroturism

· Documente de evidenta specifice intrarilor si iesirilor de marfuri: factura fiscala, nota de intrare-receptie, borderou de achizitii, nota de predare-restituire, bon de consum

· Documente specifice activitatii de cazare si servicii:comanda de rezervare, registrul de evidenta a comenzilor, diagrama locurilor de cazare, situatia prestarilor si decontarilor, raportul de gestiune, bonuri de servicii, nota de plata, borderoul notelor de plata, borderoul de incasari-restituiri, comanda catre prestatorii de servicii

· Elaborarea documente pe calculator

· Verificarea documentelor de evidenta:de fond, de forma

Intocmeste instrumente de decontare pentru incasari si plati

·     Instrumente de decontare: cu numerar, fara numerar

·     Instrumente  de decontare cu numerar:chitanta, monetar, foaie de varsamant, registru de casa, bon fiscal, dispozitie de plata/incasare

·     Instrumente de decontare fara numerar:ordin de plata, CEC, bilet la ordin ,card

·       Elaborarea instrumentelor de decontare pe calculator

Calculeaza impozite,taxe, contributii salariale datorate de unitatea agroturistica

·       Impozitul pe profit/venit:venit impozabil, cheltuieli deductibile si nedeductibile fiscal, baza de calcul, facilitati acordate

·      Impozitul pe salarii: statul de plata, venitul impozabil, baza de calcul, contributiile angajatului si angajatorului

·      Taxa pe valoare adaugata(TVA): tipuri de TVA(deductibila, colectata, neexigibila, de plata, de recuperat), regularizarea TVA, decontul de TVA

·      Alte taxe si impozite datorate: impozit pe cladiri, teren, mijloace auto, alte taxe si impozite

Analizeaza preturile si tarifele practicate an agroturism

·  Structuri de preturi si tarife:

-de cumparare: costul de achizitie, repartizarea cheltuielilor de tranport-aprovizionare

- de vanzare: pretul angrosistilor, al detailistilor

· Marja bruta: caracteristici, modalitati de calcul. Marja bruta redusa

· Reduceri de preturi:

-comerciale: bonificatii, remize, risturnuri

- financiare: sconturi

-implicatiile contabile la furnizor si client

Calculeaza costurile an activitatea de agroturism

·      Elementele componente ale costului de productie:

-cheltuieli cu capitalul fix-amortizare

-cheltuieli cu capitalul circulant-cheltuili cu materialele si alte obiecte de munca

-cheltuili cu munca: cheltuieli cu salariile

· Activitatile unitatii agroturistice: de baza, auxiliare, anexe

·              Clasificarea cheltuielilor de productie dupa criterii date: importanta cheltuielilor in procesul de productie, repartizarea si includerea in costul obiectelor de calculatie, comportamentul fata de volumul fizic al productiei, natira lor, destinatia

·              Calcularea costurilor intr-o unitate agroturistica:

-pe capitole de costuri(bucatarie, cazare)

-pe purtatori de costuri(mancaruri, preparate, bauturi, cazare)


III. Sugestii metodologice

1.Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi:

Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin toate tipurile de instruire. Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru toate tipurile de instruire.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta suportul planificarii calendaristice:

Nr crt

Tema

Nr. de ore alocat

Instruire teoretica

Laborator tehnologic

1.

·     Patrimoniulunitatiiagroturistice:stucturi de activ(active imobilizate, circulante, deregularizare) , structuri de pasiv( capital propriu, datorii)

·     Veniturile si cheltuielile unitatii agroturistice: de exploatare, financiare, extraordinare

·     Rezultatul exercitiului financiar:profit, pierdere

·     Situatiile financiare anuale: bilantul contabil, contul de profit sau pierdere

10

10

2.

· Documente de evidenta specifice intrarilor si iesirilor de marfuri: factura fiscala, nota de intrare-receptie, borderou de achizitii, nota de predare-restituire, bon de consum

· Documente specifice activitatii de cazare si servicii:comanda de rezervare, registrul de evidenta a comenzilor, diagrama locurilor de cazare, situatia prestarilor si decontarilor, raportul de gestiune, bonuri de servicii, nota de plata, borderoul notelor de plata, borderoul de incasari-restituiri, comanda catre prestatorii de servicii

· Elaborarea documente pe calculator

Verificarea documentelor de evidenta:de fond, de forma

10

10

3.

·     Instrumente de decontare: cu numerar, fara numerar

·     Instrumente  de decontare cu numerar:chitanta, monetar, foaie de varsamant, registru de casa, bon fiscal, dispozitie de plata/incasare

·     Instrumente de decontare fara numerar:ordin de plata, CEC, bilet la ordin ,card

Elaborarea instrumentelor de decontare pe calculator

10



10

4.

·      Impozitul pe profit/venit:venit impozabil, cheltuieli deductibile si nedeductibile fiscal, baza de calcul, facilitati acordate

·      Impozitul pe salarii: statul de plata, venitul impozabil, baza de calcul, contributiile angajatului si angajatorului

·      Taxa pe valoare adaugata(TVA): tipuri de TVA(deductibila, colectata, neexigibila, de plata, de recuperat), regularizarea TVA, decontul de TVA

Alte taxe si impozite datorate: impozit pe cladiri, teren, mijloace auto, alte taxe si impozite

10

10

5.

· Structuri de preturi si tarife:

-de cumparare: costul de achizitie, repartizarea cheltuielilor de tranport-aprovizionare

- de vanzare: pretul angrosistilor, al detailistilor

· Marja bruta: caracteristici, modalitati de calcul. Marja bruta redusa

· Reduceri de preturi:

-comerciale: bonificatii, remize, risturnuri

- financiare: sconturi

·      -implicatiile contabile la furnizor si client

10

10

6.

·      Elementele componente ale costului de productie:

-cheltuieli cu capitalul fix-amortizare

-cheltuieli cu capitalul circulant-cheltuili cu materialele si alte obiecte de munca

-cheltuili cu munca: cheltuieli cu salariile

· Activitatile unitatii agroturistice: de baza, auxiliare, anexe

·              Clasificarea cheltuielilor de productie dupa criterii date: importanta cheltuielilor in procesul de productie, repartizarea si includerea in costul obiectelor de calculatie, comportamentul fata de volumul fizic al productiei, natira lor, destinatia

·              Calcularea costurilor intr-o unitate agroturistica:

-pe capitole de costuri(bucatarie, cazare)

-pe purtatori de costuri(mancaruri, preparate, bauturi, cazare)

10

10

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara si de la agentul economic.

2.  Sugestii metodologice cu privire la procesul de predare/invatare

Curriculum-ul scolar pentru modulul „Evidenta primara in unitatea agroturistica” se studiaza in anul II intr-un numar total de 120 ore reprezentand instruire teoretica si laboratorul tehnologic.

Proiectarea curriculum-ului  scolar pentru nivelul trei avansat s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie si competente tehnice specializate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competenta „Tehnologia informatiei si utilizarea calculatorului” cuantificata cu 2 credite. Unitatea de competenta are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare.

La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

De aceea abilitatea cheie„Evidenta primara in unitatea agroturistica” trebuie formata si aprofundata fiind importanta pentru asigurarea flexibilitatii, adaptabilitatii si mobilitatii pe piata muncii.

Pentru aplicarea curriculum-ului de anul II scoala postliceala, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat si de calificarea tehnician coordonator al activitatii de agroturism.

Folosirea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt:

-metode activ-participative propriu-zise: ce urmaresc dezvoltarea inteligentei (problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz) si dezvoltarea creativitatii (sinectica si asaltul de idei);

-metode clasice cu valente participative (observatia stiintifica, experimentul stiintific, conversatia euristica, exercitiul problematizat, expunerea problematizata, demonstratia stiintifica si studiul individual);

-metode active de verificare-evaluare (chestionarea problematizata, dezbaterea de probleme, lucrari problematizate, teste pe obiective, probe si teste, expuneri proprii, lucrari de cercetare, lucrari de creatie, controlul reciproc si autoevaluarea) asigura eficientizarea procesului de predare-invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor.

Procesul de predare/invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune cu stringenta implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa la permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste procesul de invatare.

De aceea  prestatia didactica depusa de profesorul de specialitate trebuie sa fie focalizata spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea „tehnician coordonator al activitatii de agroturism”. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice, prin folosirea unor metode si mijloace de invatamant care sa corespunda stilurilor de invatare specifice nivelului trei avansat, care sa ofere elevilor posibilitatea de optiune pentru un procedeu sau altul, de reflectare asupra lucrurilor nou invatate si care sa dea sentimentul realizarii si succesului.

            Pentru eficientizarea procesului de predare/invatare profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, probe de evaluare si autoevaluare,

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice  si specializate din Standardul de Pregatire Profesionala. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Procesul de evaluare consta in generarea si colectarea probelor care atesta performanta unui elev si in evaluarea acestor probe in comparatie cu criteriile definite.

Evaluarea pentru probele practice implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Prin observarea elevului in timpul laboratorului profesorul colecteaza probe prin care sa estimeze competenta elevului. Dupa ce activitatea a fost incheiata evaluatorul analizeaza ce a facut sau produs elevul. Chestionarea care inseamna punerea de intrebari elevului si primirea de raspunsuri verbale sau scrise reprezinta un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunostintele de baza si despre nivelul de intelegere a proceselor, fenomenelor, lucrarilor de catre elev.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii folosind metode clasice, dar mai ales alternative ca: observarea sistematica a  elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.

Autoevaluarea este tot mai des folosita, intrucat elevii isi pot exprima opinii proprii, isi pot sustine si motiva propunerile.

Evaluarea formativa este esentiala pentru invatarea si predarea eficienta. Elevii si profesorii au nevoie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor invatarii, sa realizeze activitati care sa demonstreze competente legate de cultura digitala.

Sigur ca si evaluarea sumativa are importanta ei deloc de neglijat. Ea asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala, pentru unitatea de competenta definita. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte. Ca metode de evaluare pot fi folosite:

-observarea proceselor de evolutie a elevilor

-evaluarea produselor finale

-autoevaluarea de catre elev

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si probele de evaluare formulate in Standardul de Pregatire Profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire profesionala pentru calificarea tehnician coordonator al activitatii de agroturism.


MODULUL VII : COMPORTAMENT SI ETICA IN AGROTURISM

I. Modulul ,, Comportament si etica in agroturismeste integrat in  cultura de specialitate, anul II, scoala postliceala,   pentru calificarea ,, Tehnician activitati de agroturism montan”, nivelul trei avansat.

             Modulul se studiaza in 120 ore, din care 60 de ore instruire practica.

            Orele de instruire practica sunt efectuate de profesorul de specialitate.

             Modulul ,, Comportament si etica in agroturism” se studiaza in paralel cu celelalte module din anul II, nefiind conditionat de parcurgerea altor module.

            In programa scolara, fiecarei unitati de competenta ii corespund competentele individuale formulate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Programa scolara se citeste linear datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi.

Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate in programa in vederea realizarii continuturilor sau isi poate alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa.

 Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

   Unitati de competenta tehnice specializate

Comportament si etica in agroturism

II. Tabel de corelare a competentelor si continuturilor

 Unitatea de competenta: Comportament si etica in agroturism

               Competente

                               Continuturi tematice

1.Identifica tipologia de functii ale coordonatorului activitatii de agroturism montan

Definirea comportamentului agroturistic.

Tipuri de functii ale coordonatorului activitatii de agroturism montan:   agent de agroturism, administrator al pensiunii agroturistice, insotitor grup turistic, ghid montan, ghid montan ecvestru.

2.Indeplineste servicii de agroturism in calitate de agent de agroturism

Servicii de agroturism efectuate de agentul de agroturism:

-Selectarea unitatilor agroturistice:  in functie de amplasare, clasa de confort, servicii oferite;

-Servicii la dispozitia turistilor: prezentare de oferta turistica, asigurare de rezervari, primire, informarea             turistilor;

- Supravegherea modului de pregatire si servire a hranei turistilor: pregatire, preparare, servire, respectarea retetelor, respectarea normelor igienico – sanitare;

- Organizarea petrecerii timpului liber a turistilor: solutii alternative, program,  excursii, vizite la obiective istorice, participare la manifestari                            folclorice, intreceri sportive, antrenare in activitati zilnice ale fermei montane,                            jocuri de societate.

3.Organizeaza servicii la dispozitia turistilor in calitate de administrator al pensiunii agroturistice

Servicii de agroturism efectuate de administratorul al pensiunii agroturistice:

- Primirea si cazarea turistilor: urari de bun venit, repartizarea turistilor in camere, transportul bagajelor,             inmanarea cheii, prezentarea serviciilor oferite;

-  Prepararea si servirea  hranei turistilor:decid asuprea meniului in urma consultarii cu turistul, mod de preparare, respectarea retetarului, mod de servire a preparatelor, tehnica, servicii;

- Informarea turistilor despre: cai de acces, forma de relief, clima, atitudine, obiective de interes, activitati de agrement;

- Organizarea unui stand cu produse artizanale specifice zonei;

- Servicii complementare:     expediat corespondenta, promovat ziare si reviste, spalat, calcat, asigurarea securitatii bunurilor de valoare, supravegherea copiilor;

- Instruirea turistilor :instructaj de protectie individuala si colectiva, instructaj PSI, indicarea locurilor periculoase.

4.Realizeaza servicii la dispozitia turistilor in calitate de insotitor de grup turistic si ghid montan

Serviciile insotitorului de grup turistic si ghidului montan:

- Intocmirea programului de activitate : traseu, obiective, timp alocat, fonduri, mijloace de deplasare, pauze, vizite,     solutii alternative;

- Insotirea grupului de turisti: echipamente turistice, reguli de mers;

- Conducerea  grupului de turisti pe trasee montane: instruire, indrumare, ajutor, supraveghere, harti, busole, marcaje turistice;

- Asigurarea sigurantei si a securitatii turistilor: instructaje, avertizare asupra pericolelor.

5.Efectueaza servicii la dispozitia turistilor in calitate de ghid montan ecvestru

Serviciile  ghidului montan ecvestru:

-        Insotirea si orientarea turistilor pe trasee montane:traseu, durata, deplasari, durata si locul popasurilor;

-        Hranirea si igienizarea corporala a cailor;

-        Aplicarea tehnicii bivuacului:    tabere turistice in conditii optime de igiena si siguranta pentru turisti,meniuri specifice;

-        Asigurarea sigurantei si securitatii turistilor: echipament de munte, echipament de prim ajutor, mijloace de avertizare.

6. Intretine relatii amiabile cu turistii

Comunicarea cu turistii:

-        Forme de comunicare: comunicarea verbala, comunicarea scrisa, comunicarea nonverbala, comunicarea prin telefon;

-        Comunicarea cu turistul pe perioada sejurului: orientarea spre dorintele clientului, rezolvarea conflictelor, rezolvarea   reclamatiilor, intretinerea comunicarii cu turistul, politete, capacitate de intelegere, disponibilitate, amabilitate, discretie.     

III. Sugestii metodologice

     1.Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi:

           Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin toate tipurile de instruire. Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant.

           Pentru modulul ,, Comportament si etica in agroturism sunt acordate 120 ore/an din care instruire practica 60 ore.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta suportul planificarii calendaristice:

Nr.crt.

       Continuturi tematice

Nr. ore instruire teoretica

 Nr. ore instruire practica

1.

Definirea comportamentului agroturistic

      1

     -

2.

Tipuri de functii ale coordonatorului activitatii de agroturism montan

      4

     -

3.

Servicii de agroturism efectuate de agentul de agroturism: selectarea unitatilor agroturistice, servicii la dispozitia turistilor, supravegherea modului de pregatire si servire a hranei turistilor

    

     4

     

     4

4.

Organizarea petrecerii timpului liber a turistilor

     6

     6   

5.

Primirea si cazarea turistilor

     4

     8

6.

  Prepararea si servirea  hranei turistilor

      6

     10

7.

Informarea turistilor despre: cai de acces, forma de relief, clima, atitudine, obiective de interes, activitati de agrement.

     8

      4

8.

Organizarea unui stand cu produse artizanale specifice zonei

     5

      4

9.

Servicii complementare

     2

      4

10.

Instruirea turistilor

     2

      2

11.

Serviciile insotitorului de grup turistic si ghidului montan: intocmirea programului de activitate,insotirea grupului de turisti, conducerea  grupului de turisti pe trasee montane, asigurarea sigurantei si a securitatii turistilor

     

     4

   

     4

12.

Serviciile  ghidului montan ecvestru: insotirea si orientarea turistilor pe trasee montane, hranirea si igienizarea corporala a cailor, aplicarea tehnicii bivuacului:

      4

     4

13

Asigurarea sigurantei si securitatii turistilor

      2

     2

14.

Comunicarea cu turistii- Forme de comunicare

     6

     4

15.

Comunicarea cu turistul pe perioada sejurului

     4

     4

TOTAL ORE

    60

      60

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara si de la agentul economic.

  1. Sugestii metodologice cu privire la procesul de predare/invatare

             Curriculum pentru modulul „ Comportament si etica in agroturism”, se studiaza in anul II intr-un numar total

de 120 ore reprezentand instruire teoretica si instuire practica.Proiectarea curriculum-ului  scolar pentru nivelul trei

 avansat s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie si competente tehnice specializate.

La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile tehnice specializate creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii sau sa le permita sa continue pregatirea la nivel superior.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competenta „ Comportament si etica in agroturism” cuantificata cu 2 credite .

Pentru aplicarea curriculum-ului de anul II scoala postliceala, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat si de calificarea tehnician  activitatii de agroturism montan.

Pentru dobandirea competentelor  cheie si tehnice specializate se impune cu stringenta implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa la permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste procesul de invatare.

De aceea  prestatia didactica depusa de profesorul de specialitate trebuie sa fie focalizata spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea „tehnician activitatii de agroturism montan”. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice, prin folosirea unor metode si mijloace de invatamant care sa corespunda stilurilor de invatare specifice nivelului trei avansat, care sa ofere elevilor posibilitatea de optiune pentru un procedeu sau altul, de reflectare asupra lucrurilor nou invatate si care sa dea sentimentul realizarii si succesului.

Folosirea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev permit formarea competentelor formulate si dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, imaginatia si creativitatea.

Metode ca: problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz, sinectica, asaltul de idei, exercitiul problematizat, expunerea problematizata, demonstratia stiintifica si studiul individual asigura eficientizarea procesului de predare-invatare.

Activitatile la lectii vor fi variate, astfel incat, indiferent de stilul de invatare caracteristic, toti elevii sa dobandeasca competentele necesare.

Se recomanda de asemenea organizarea predarii-invatarii utilizand activitati diferentiate pe grupuri de elevi care faciliteaza procesul de invatare. Aceasta metoda se poate aplica pentru verificarea intre colegi (verificari si evaluari ale lucrarilor intre colegi), joc de rol (elevii se ajuta reciproc, iar profesorul ii indruma pentru o invatare eficienta).

               Pentru eficientizarea procesului de predare/invatare profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, probe de evaluare si autoevaluare.  Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele tehnice specializate si de competentele cheie definite.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice  specializate din Standardul de Pregatire Profesionala. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Procesul de evaluare consta in generarea si colectarea probelor care atesta performanta unui elev si in evaluarea acestor probe in comparatie cu criteriile definite.

Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun in vederea reglarii procesului de invatare-predare.

Evaluarea formativa este esentiala pentru invatarea si predarea eficienta. Elevii si profesorii au nevoie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor invatarii. Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Evaluarea prin probe practice implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Prin observarea elevului in timpul instruirii practice, profesorul colecteaza probe prin care sa estimeze competenta elevului. Dupa ce activitatea a fost incheiata evaluatorul analizeaza ce a facut sau produs elevul.

Autoevaluarea este tot mai des folosita, intrucat elevii isi pot exprima opinii proprii, isi pot sustine si motiva propunerile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala. Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala, pentru unitatea de competenta definita.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si probele de evaluare formulate in Standardul de Pregatire Profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire profesionala pentru calificarea ,, Tehnician  activitati de agroturism montan”.

In scopul de a se asigura intr-o masura cat mai mare validitatea si credibilitatea evaluarii, probele de evaluare se vor administra, in masura in care este posibil, in situatii de activitate profesionala reala ( practica  la agentul economic). Daca acest lucru nu este posibil, conditiile de administrare a probelor vor fi cat mai apropiate de situatiile reale si instructiunile vor oferi mai multe detalii privind contextul in care se produce comunicarea.


MODULUL VIII. CONFIGURAREA GOSPODARIEI AGROTURISTICE

I. Modulul ,, Configurarea gospodariei agroturistice ” este integrat in  cultura de specialitate, anul II, scoala postliceala,   pentru calificarea ,, Tehnician activitati de agroturism montan”, nivelul trei avansat.

     Modulul se studiaza in 90 ore, din care 30 de ore instruire practica.

     Orele de instruire practica sunt efectuate de profesorul de specialitate.

     Modulul ,, Configurarea gospodariei agroturistice” se studiaza in paralel cu celelalte module din anul II, nefiind conditionat de parcurgerea altor module.

      In programa scolara, fiecarei unitati de competenta ii corespund competentele individuale formulate in Standardul de Pregatire Profesionala.

 Programa scolara se citeste linear datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi.

 Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate in programa in vederea realizarii continuturilor sau isi poate alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa.

 Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

   Unitati de competenta tehnice specializate

     Configurarea gospodariei agroturistice

II. Tabel de corelare a competentelor si continuturilor

 Unitatea de competenta: Configurarea gospodariei agroturistice

             Competente

                              Continuturi tematice

1.Amenajeaza spatiul verde din incinta gospodariei montane

Amenajarea spatiului  verde din incinta gospodariei montane:

-        Schita de amenajare;

-        Stabilirea materialelor si uneltelor necesare amenajarii;

-        Lucrari de amenajare:     masurare, marcare, delimitare, plantare, semanat, dalare, constructii, rocarii

Intretinerea spatiilor amenajate: taiat, fasonat, prasit, tratamente chimice, varuit, vopsit, udat.

2.Asigura ambianta si ambientul in locuinta

Ambianta si ambientul  locuintei:

- Principii in configurarea locuintei: mediul potrivit locuintei, curajul notei personale, respect fata de cladirile vechi si specificul lor, planificarea spatiului, idei si gusturi la alegerea elementelor        ambiente;

-Elemente specifice realizarii  ambientului:                            culoare, lumina, linii, suprafete, materiale;

- Materiale utilizate la amenajare:   lemn pentru mobila, tapiterii, draperii, perdele, covoare, imitatii, aplice, plafoniere, lustre, lampadare

3.Coordoneaza efectuarea aranjamentelor decorative

Aranjamente decorative :

-        Tipuri de aranjamente;

-        Materiale pentru realizarea aranjamentelor: flori proaspete si uscate, crengute, vase decorative, frunze uscate, scoarta de      copac, pene, puf, oua, polistiren, materiale textile, cosulete, globuri, boluri, muschi, sfoara, sarma, rafie, sipci, lemn, pietre, nisip, scoici, melci, fructe, lut;

-        Tehnici de realizare a aranjamentelor;

-        Amplasarea aranjamentelor decorative in locuinta;

-        Norme de igiena si securitatea muncii specifice lucrarilor de amenajare

4.Coordoneaza decorarea festiva a locuintei pentru ocazii speciale

Decorarea  locuintei pentru ocazii festive:

-     Tipuri de decoratiuni: pentru spatii, pentru masa;

-        Decorarea locuintei pentru: aniversari, onomastice, sarbatori religioase, evenimente speciale, sarbatori de iarna, nunti, botezuri;

Norme de igiena si securitatea muncii la decorarea locuintei.

III.Sugestii metodologice

         1.Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi:

Competentele pentru abilitatile cheie si competentele tehnice specializate se formeaza prin toate tipurile de instruire. Continuturile corespunzatoare competentelor se coreleaza cu numarul de credite acordate pentru unitatile de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru toate tipurile de instruire.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta suportul planificarii calendaristice:

Nr.crt.

       Continuturi tematice

Nr. ore instruire teoretica

 Nr. ore instruire practica

1.

Amenajarea spatiului  verde din incinta gospodariei montane: schita de amenajare, stabilirea materialelor si uneltelor necesare amenajarii

     8

     2

2.

Lucrari de amenajare a spatiului  verde

     8

     4

3.

Intretinerea spatiilor amenajate

     4

     3

4.

Ambianta si ambientul  locuintei

     6

     2

5.

Principii in configurarea locuintei

    6

     1

6.

Elemente specifice realizarii  ambientului

    4

     1

7.

 Materiale utilizate la amenajare

    2

     2

8.

Aranjamente decorative ; tipuri de aranjamente

     4

     2

9.

Materiale pentru realizarea aranjamentelor

     2

     2

10.

Tehnici de realizare a aranjamentelor

     4

     4

11.

Amplasarea aranjamentelor decorative in locuinta;

     2

     1

12.

Norme de igiena si securitatea muncii specifice lucrarilor de amenajare

     2

     1

13

Decorarea  locuintei pentru ocazii festive; Tipuri de decoratiuni

     4

     2

14

Decorarea locuintei pentru diferite ocazii

     2

     2

15.

Norme de igiena si securitatea muncii la decorarea locuintei

     2

     1

TOTAL ORE

    6o

    30

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara si de la agentul economic.

2.  Sugestii metodologice cu privire la procesul de predare/invatare

            Curriculum-ul scolar pentru modulul „ Configurarea gospodariei agroturistice” se studiaza in anul II intr-un numar

total de 90 ore reprezentand instruire teoretica si instuire practica.

            Proiectarea curriculum-ului  scolar pentru nivelul trei avansat s-a facut dupa un model nou centrat pe competente cheie si competente tehnice specializate.

            La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competenta „ Configurarea gospodariei agroturistice” cuantificata cu 1,5 credite. Unitatea de competenta are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare.

            La nivelul trei avansat complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile tehnice specializate creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii.

            De aceea abilitatea tehnica specilizata „ Configurarea gospodariei agroturistice” trebuie formata si aprofundata fiind importanta pentru asigurarea flexibilitatii, adaptabilitatii si mobilitatii pe piata muncii.

            Pentru aplicarea curriculum-ului de anul II scoala postliceala, procesul de predare invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat si de calificarea tehnician coordonator al activitatii de agroturism.

            Folosirea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt:

-metode activ-participative propriu-zise: ce urmaresc dezvoltarea inteligentei (problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz) si dezvoltarea creativitatii (sinectica si asaltul de idei);

-metode clasice cu valente participative (observatia stiintifica, experimentul stiintific, conversatia euristica, exercitiul problematizat, expunerea problematizata, demonstratia stiintifica si studiul individual);

-metode active de verificare-evaluare (chestionarea problematizata, dezbaterea de probleme, lucrari problematizate, teste pe obiective, probe si teste, expuneri proprii, lucrari de cercetare, lucrari de creatie, controlul reciproc si autoevaluarea) asigura eficientizarea procesului de predare-invatare.

            Procesul de predare/invatare este centrat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice specializate. Pentru dobandirea competentelor individuale cheie si tehnice specializate se impune cu stringenta implicarea responsabila atat a profesorilor cat si a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate in desfasurarea orelor care sa capteze atentia elevilor si sa la permita acestora un grad de independenta si oportunitati de a lua anumite decizii in ceea ce priveste procesul de invatare.

De aceea  prestatia didactica depusa de profesorul de specialitate trebuie sa fie focalizata spre atingerea acestor competente individuale cerute de calificarea „tehnician activitati de agroturism montan”. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice, prin folosirea unor metode si mijloace de invatamant care sa corespunda stilurilor de invatare specifice nivelului trei avansat, care sa ofere elevilor posibilitatea de optiune pentru un procedeu sau altul, de reflectare asupra lucrurilor nou invatate si care sa dea sentimentul realizarii si succesului.

            Pentru eficientizarea procesului de predare/invatare profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, materiale video interactive, prezentari de materiale informative, a echipamentelor necesare desfasurarii activitatii practice Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot sa dobandeasca cunostintele si abilitatile cerute de competentele tehnice specializate si de competentele cheie definite.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice  specializate din Standardul de Pregatire Profesionala. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Procesul de evaluare consta in generarea si colectarea probelor care atesta performanta unui elev si in evaluarea acestor probe in comparatie cu criteriile definite.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii folosind met ode clasice, dar mai ales alternative ca: observarea sistematica a  elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului.

             Evaluarea pentru probele practice implica observarea, evaluarea produsului si chestionarea. Prin observarea elevului in timpul instruirii practice profesorul colecteaza probe prin care sa estimeze competenta elevului. Dupa ce activitatea a fost incheiata evaluatorul analizeaza ce a facut sau produs elevul. Chestionarea care inseamna punerea de intrebari elevului si primirea de raspunsuri verbale sau scrise reprezinta un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunostintele de baza si despre nivelul de intelegere a proceselor, fenomenelor, lucrarilor de catre elev.

Autoevaluarea este tot mai des folosita, intrucat elevii isi pot exprima opinii proprii, isi pot sustine si motiva propunerile.

Evaluarea formativa este esentiala pentru invatarea si predarea eficienta. Elevii si profesorii au nevoie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor invatarii, sa realizeze activitati care sa demonstreze competente legate de configurarea gospodariei agroturistice.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale, despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Metodele de evaluare utilizate beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea competentelor modulului ,,Configurarea gospodariei agroturistice” implica mai ales probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala, pentru unitatea de competenta definita. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Ca metode de evaluare mai pot fi folosite: observarea proceselor de evolutie a elevilor, evaluarea produselor finale, autoevaluarea de catre elev.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si probele de evaluare formulate in Standardul de Pregatire Profesionala si de conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire profesionala pentru calificarea ,, Tehnician  activitati de agroturism montan”.

 


ORGANIZAREA MODULELOR

Saptamana

Pregatire de specialitate

Stagii de pregatire practica

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

S10

S11

S12

S13

S14

S15

S16

S17

S18

S19

S20

S21

S22

S23

S24

S25

S26

S27

S28

S29

S30

M1

M2

M3

M4

M5

M6

M7

M8


120 ore


120 ore


90 ore


120 ore


120 ore


120 ore


120 ore


90 ore

S31

S32

S33

35 ore/sapt x 3 sapt = 105 ore









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Abordari socio-cognitive ale carierei
COMPONENTELE PRINCIPALE ALE PROCESULUI DE INVATAMANT - SPORT
COMUNICAREA IN RELATIA PROFESOR – ELEV
A fi profesor
Factori de natura interna care determina educatia
Educatia noua
Programa scolara
CONCEPTIA EDUCATIEI LINGVISTICE SI LITERARE


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu