Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » didactica pedagogie
Contributia educatiei nonformale la dezvoltarea personala si la dezvoltarea profesionala

Contributia educatiei nonformale la dezvoltarea personala si la dezvoltarea profesionala




Contributia educatiei nonformale la dezvoltarea personala si la dezvoltarea profesionala

Demersurile educationale si culturale care sustin o anumita evolutie a societatii romanesti:

cultivarea valorilor dialogului cultural si a dialogului civic: toleranta, responsabilitatea sociala, recunoasterea pluralismului si voluntariatul;.

implementarea obiectivelor strategiei Lisabona in privinta politicii sociale:



cresterea calitativa si cantitativa a locurilor de munca;

anticiparea si capitalizarea schimbarilor in campul muncii prin crearea unui nou echilibru intre flexibilitate si securitate;

lupta impotriva saraciei si a tuturor formelor de excludere sociala si de discriminare;

modernizarea serviciilor de securitate sociala;

promovarea egalitatii intre sexe;

sporirea importantei aspectelor politicii sociale a extinderii si a relatiilor externe ale UE.

1. Contextualizare si operationalizare pe termen scurt

Dezvoltarea dinamica locala multipolara se regaseste mai repede si mai direct la nivel individual si impulsioneaza dezvoltarea lenta globala de la nivel societal si european. Implementarea strategilor intervine pe masura ce reformele sectoriale redefinesc si in calcul raportul dintre institutia educationala, economie si societate. Acest raport vizeaza urmatoarele:

dezvoltarea descentralizarii si a autonomiei;

coordonarea diferitelor sisteme si subsisteme;

introducerea unor masuri de sprijin prin cresterea si prin diversificarea posibilitatilor de acces.

Armonizarea actiunilor, coeziunea actorilor si a initiativelor implicate din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii se realizeaza pe doua paliere:

adaptarea formatorilor activi existenti la obiectivele de proces educational;

integrarea tuturor actorilor sociali si a nivelurilor de gestiune ale ofertelor de educatie nonformala in procesul de dezvoltare a societatii invatarii: strategii, programe, conceptie, gestiune.

Pe de alta parte, sistemul educational formal este convergent in aceasta directie, fiind conceput ca instrument de dezvoltare economica si socioculturala prin strategiile de formare a resurselor umane.

Avand in vedere observatiile realizate in teren din perspectiva educatiei nonformale si informale, credem ca sunt realizabile, pe termen scurt, urmatoarele masuri la nivelul administratiei locale:

La nivel local

La nivelul scolii

Reabilitarea morala si fizica a infrastructurii de educatie pe tot parcursul
vietii si conectarea la reteaua nationala si europeana;

Formare de facilitatori si a administratiei locale pentru invatarea pe tot
parcursul vietii: pe reteaua de invatare la distanta si / sau in stagii de
formare;

Crearea / adoptarea de instrumente pentru sustinerea / gestiunea
parteneriatelor locale, a consortiilor de proiecte si a asocierii locale;

Sustinerea si dezvoltarea serviciilor au rolul de facilitare a accesului la
formare si de mobilitate intre sisteme pentru piata muncii si pentru
incluziune sociala:

Servicii de informare, de orientare, de evaluare a competentelor
profesionale;

Servicii sociale oferite de unele dintre confesiunile religioase sau de
organizatii filantropice;

Servicii culturale oferite de camine culturale si de centre culturale, de
biblioteci publice, de muzee, de teatre etc;

Servicii culturale si sportive, publice si ocazionale (de exemplu,
festivaluri, targuri), organizate sub auspiciile autoritatilor locale si a unor
ONG-uri sau a institutiilor specializate.

Crearea / adoptarea de instrumente de sustinere a voluntariatului local si a
democratizarii spatiului public

Nivel organizational

acordarea evolutiva a autonomiei scolare in corelatie cu introducerea de masuri de
control a calitatii;

crearea / dezvoltarea infrastructurilor nonformale structurale si logistice integrate in viata
scolii (de exemplu, sala de sport, sala de lectura, colt muzeistic, internet etc.);

flexibilitate administrativa si didactica a scolii;

dezvoltarea tehnologiilor didactice pe traseul formal in relatie cu cel nonformal si
informal;

formarea multipolara a personalului didactic (portofoliu de formare);

proiecte bazate pe strategii locale parteneriale ale scolii: familie, mass media, societatea
civila, agenti economici, autoritati locale;

proiecte de cooperare a scolilor cu intreprinderi - actori integrati;



crearea unui portofoliu de educatie nonformala si informala al scolii, viabil atat pe
parcursul anului scolar, cat si in vacante;

Continuturi scolare

sustinerea tranzitiei scoala / viata activa se realizeaza si prin gestiunea initiativelor
transversale de la diferite niveluri educationale;

portofoliu de proiecte pragmatice, ancorate in dezvoltarea vietii comunitare la nivelul
clasei si al scolii
(nu referate cu un continut metacognitiv, cum se practica in scoli);

diversificarea curriculum-ului la dispozitia scolii in invatamantul obligatoriu si secundar;

diversificarea si derularea practicii productive pe baza de proiect integrat pentru scoli (si
universitati);

extinderea voluntariatului in diferite circumstante, in special, locale, legat de activitati
culturale publice si civice;

oferta de stagii tematice de vara;

monitorizarea in parteneriat scoala / autoritati locale a participarii tinerilor, in regim de
stagiu de formare sau de curs, la activitatile din cadrul cluburilor, a palatelor copiilor, a
universitatilor populare, a caminelor culturale.

2. Contextualizare si operationalizare pe termen mediu si lung

Sub raportul participarii la spatiul european de educatie nonformala si informala, procedura combinata de soft si de hard - validarea legata de asigurarea evolutiva a calitatii voluntariatului si validarea invatarii nonformale si informale in relatie cu invatamantul secundar superior si cu formarea - ar conduce spre eliminarea disparitatilor teritoriale si sociale, ar reitera traditia referitoare la educatia nonformala si informala in societatea romaneasca, incepand cu perioada moderna.

Continuturi: deprinderi, competente si atitudini

Viziune, context si infrastructura:

infiintarea unei agentii nationale si dezvoltarea unui cadru national de referinta pentru educatia non formala si educatia informala, al carui program de actiune sa fie formulat din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii si pe baza indicatorilor de calitate;

specificarea domeniului educatiei nonformale din perspectiva nivelurilor de validare europene: in relatie cu educatia formala si formarea formatorilor, in relatie cu piata muncii, in relatie cu activitatea voluntara;

crearea , multiplicarea si diversificarea oportunitatilor de educatie nonformala, in scoala si in societate, in functie de beneficiari, tineri si adulti , cum ar fi: stagii la locul de munca, invatare la distanta, invatare la domiciliu, stagii de invatare pe vara etc.;

identificarea si cresterea potentialului de voluntariat si a surselor de finantare pentru educatia nonformala la nivel local, la nivel national, la nivel regional, la nivel european si la nivel international;

sustinerea financiara si locala pertinenta a infrastructurii actuale de educatie nonformala (cluburi si palateale copiilor, camine culturale, universitati populare);

largirea infrastructurii scolare de invatare TIC si deschiderea ofertei TIC de servicii de formare spre comunitatea locala;

identificarea si largirea retelelor si a parteneriatelor active, ca si implicarea factorilor educationali informali de conexiune sociala: familie, mass media;

educarea si cultivarea voluntariatului, asumarea oportunitatilor si a riscurilor consecutive derivate din proiecte atat in scoala, cat si in societate;

corelarea activitatii scolii cu actiunile ONG-urilor, cu serviciile sociale, filantropice sau religioase in sensul practicii europene actuale;

inregistrarea si transferarea bunelor practici si a exercitiului de participare asumata in experienta societala si in atitudine pozitiva;

Alfabetizare functionala de baza: citit - scris, numeratie, alfabetizare digitala si alte tipuri de alfabetizari functionale

utilizarea in sistemul de proiectare a educatiei a indicatorilor prospectivi din studiile internationale PISA, TIMSS, PIRLS, la nivelul expertizei europene;

identificarea grupurilor risc si a problemelor specifice acestora care se situeaza la nivelul indicatorului de nivel 1 sau inaintea acestuia, in relatie cu studiile amintite anterior, si crearea de oferte educationale reparatorii, atat in sistemul formal, cat si in cel nonformal;

diversificarea ofertei de educatie nonformala in vederea cresterii scorurilor adecvate alfabetizarii functionale de baza;

optimizarea relatiilor dintre calificarea profesionala, rata de participare a fortei de munca si nivelul de alfabetizare functionala de baza; dintre nivelul de alfabetizare functionala de baza si participarea voluntara la dezvoltarea locala; dintre alfabetizarea functionala de baza si domeniul de rezolvare a problemelor; dintre nivelul de alfabetizare economica si initiativa antreprenoriala in dezvoltarea locala;

oferta educationala de dezvoltare a abilitatilor de operare cu informatia numerica in viata cotidiana si in mediul profesional;

participarea scolii la dezvoltarea locala pe baza proiect integrat in proiectul local;
Noi tipuri de alfabetizari functionale si deprinderi adaptive

valorificarea indicatorilor de expertiza europeana: adecvarea si clarificarea conceptuala a noilor deprinderi adaptive, realizarea de instrumente comune pentru a putea fi folosite comparativ pe o scala larg europeana;



reconsiderarea culturii generale din perspectiva expertizei europene: cooperare europeana in domeniul definirii conceptului de cultura generala si a procedurilor de implementare;

dezvoltarea politicilor lingvistice in plan local: invatarea a doua limbi straine de la varsta mica; deschiderea ofertei scolii pentru invatarea limbilor straine de catre populatia locala adulta;

crearea, in plan local, a oportunitatilor de educatie antreprenoriala, incluzand cultivarea perseverentei, a traditiilor locale si nationale, manufacturiere, industriale, economice, ca si a loialitatii pentru locul de munca;

monitorizarea locala a informatizarii infrastructurilor educationale si a formarii deprinderilor TIC, ca si de folosire a tehnologiei media (alfabetizare digitala);
Abilitati de a invata sa inveti (gandirea instrumentala)

valorificarea expertizei / a indicatorilor de expertiza europeana: adecvarea conceptuala a abilitatilor de a invata sa inveti (metacognitive) si participarea la proiecte de cooperare internationala in domeniul de explorare a gandirii instrumentale, de metacognitie, de epistemologie sociala , de istoriografie de concepte si de memorie locala;

utilizarea informatiilor rezultate din diferentele obtinute din evaluarile iesirilor din sisteme si ale intrarilor in sisteme superioare, pe diferite segmente de invatare;

utilizarea datelor comisiei mixte de proiectare curriculara - evaluare pentru optimizarea invatarii nonformale si informale;

realizarea modulelor de formare pentru recorelarea oportuna a datelor evaluarii si ale proiectarii didactice;

realizarea modulelor de formare pentru operarea in proiecte cu date referitoare la nevoi, motivatii de invatare, aspiratii;

utilizarea modulelor de formare care opereaza cu metadeprinderi, prin care este reconstruit adaptiv un nou proces de invatare;

Deprinderi de cetatenie democratica activa si deprinderi sociale

Democratie, institutii democratice si educatie pentru cetatenie democratica (ECD):

reactualizarea continuturilor de cunoastere civica si a deprinderilor de interpretare;

oferta de oportunitati societale pentru exersarea activa sociala a deprinderilor de cetatenie democratica, destinate atat adultilor, cat si tinerilor;

marketing pertinent si campanii itinerante de sensibilizare, mai ales, pentru mediul rural, privind institutiile, mecanismele, proiectele din procesul de integrare europeana;

cooperare dintre institutiile academice (universitati, institute specializate) si reteaua de administratie locala pentru formare ECD in sinapse (formati care formeaza);

cooperare regionala, europeana si internationala in proiecte ECD de infratire;

Identitate nationala, relatii regionale si internationale

utilizarea pachetului de formare privind memoria scrisa si orala de la nivel local, national, regional si european si contributia la valorile universale;

reactualizarea continuturilor de cunoastere a diversitatii culturale si a abilitatilor de interpretare a faptelor cultural-istorice;

utilizarea pachetului de formare privind educatia cooperativa (forme de prevenire a dependentei, a violentei, a terorismului);

proiecte de infratire si de cooperare regionala, europeana si internationala privind memoria locala, scrisa si orala;

Coeziune sociala si diversitate;

reactualizarea continuturilor de cunoastere si de intelegere a a conditiei sociale si civice europene, a modului cum sunt pregatiti adultii si tinerii pentru participare voluntara si pentru parteneriat social;

rezolvarea in specificitate (nu in formula de "disparitate" prin care se induce ireductibilul si separarea) a problemelor precare din mediile urbane si din cele rurale, din mediile centrale si din cele periferice;

participare la proiecte de dezvoltare sociala locala in noile contexte geopolitice;

gestiunea locala a resurselor umane implicate in voluntariat (cu norma intreaga, in regim partial); a categoriilor sociale defavorizate si a subpopulatiilor de risc si a problemelor specifice; a relatiilor dintre generatiile participante;

Acces si participare

Viziune si context:

identificarea si potentarea elementelor de acces structurale si logistice in sistemul de educatie nonformala;

urmarirea procesului de complementaritate, de validare si de continuitate a iesirilor din sistemul formal si din cel informal si, respectiv, din cel non formal;

monitorizarea factorilor operationali de coerenta, de coeziune, de proprietate si de continuitate



inregistrarea faptelor financiare si culturale din educatia nonformala prin beneficii, deficite si riscuri; Acces

deconventionalizarea si multiplicarea mecanismelor de acces in sistemele de educatie nonformala, mai ales, dinspre sistemul formal spre societate;

multiplicarea mecanismelor si a modalitatilor de certificare, de acreditare si de recunoastere a stagiilor de invatare continua;

marirea cuantumului de teme de invatare nonformala si informala, ca si al acelora de formare pentru acest domeniu; Participare

identificarea nevoilor de invatare si a obstacolelor in participarea la invatarea nonformala / versus invatarea formala;

asigurarea evolutiva a calitatii educatiei pornind de la de politicile de prevenire si de combatere a somajului, ca si de la politicile de incluziune sociala;

monitorizarea locala a liniei critice pentru educatia nonformala care este data de raportul dintre ratele inalte de abandon scolar si nivelurile joase de participare a adultilor la continuarea educatiei;

reconsiderarea gestiunii timpului investit in invatare, in corelatie cu invatamantul obligatoriu si dinamica societatii;

multiplicarea formelor de participare la invatarea formala in complementaritate cu invatarea nonformala (conditionata de profilul institutiei, publice sau private, de forma de invatamant seral, de forma de invatamant cu frecventa redusa sau la distanta, de forma de invatare itineranta);

optimizarea relatiei dintre calitatea si natura motivatiei in invatarea timpurie si in cea initiala, atat in si prin familie, cat si in institutiile abilitate in acest sens;

implicarea agentilor economici si a parteneriatului social cu sindicatele in participarea la invatarea formala, non formala sau informala.

redimensionarea sociala a invatarii prin exercitiu civic si practic, ca si prin practica productiva.

Resurse pentru educatia nonformala

Viziune, context si infrastructura:

reconsiderarea si coerenta relatiei dintre viziunea politicilor educationale, alocarea de resurse si strategiile pe termen lung;

alocarea cantitativa si optimizarea calitatii resurselor umane si materiale destinate educatiei nonformale;

adecvarea, eficienta, distributia pe unitati temporale a resurselor alocate (planuri de dezvoltare pe segmente); Investitii

cresterea anuala in investitii per capita in resursele umane implicate atat in educatia formala, cat si in cea nonformala;

asocierea justa a invatarii continue si a investitiei in capitalul uman cu PIB-ul, precum si cu participarea civica, cu bunastarea si, versus, cu criminalitatea si cu terorismul;

relatii stranse dintre nivelul de investitie, distributia si timpul de investitie prin care se creeaza o evidenta a impactului in educatia nonformala;.

realizarea unor strategii de finantare publica si privata, cerute de practica sociala, strategii de participare financiara din partea cetatenilor, a organizatiilor, a participantilor cointeresati de invatarea nonformala si informala, ca si a altor subsidii publice;

parteneriat si cooperare dintre ONG-uri si autoritati locale in spiritul practicii europene - actiunea implicativa a puterii politice in dezvoltarea si in organizarea societatii civile;

transparenta puterii in societatea civila si in media;

incurajarea legalitatii si transparenta tipurilor de investitii: investitie publica, investitie din partea agentilor economici, investitie privata, fonduri internationale de dezvoltare, subsidii, mecenat;

Educatori si formare

flexibilitate si dinamism in formarea operatorilor / facilitatorilor de educatie nonformala, in functie de populatia tinta si de temele necesare;

capitalizarea informatiilor despre formare si despre formele de certificare a formarii;

stagii de formare in domeniul educatiei nonformale in corelatie cu unitatile de timp si cu numarul de profesori, de educatori si de facilitatori in raport cu numarul total al acestora;

capitalizarea datelor despre formatorii formati activi ("autoreferentiali") si realizarea de retele;







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Rezolvarea problemelor
Educatia prin teatru si pentru teatru
CURRICULUM SCOALA POSTLICEALA Agricultura - Tehnician activitati de agroturism montan
Influenta omului asupra habitatelor
PROIECT DE LECTIE Clasa: a II-a Educatie plastica - CULORI SI NONCULORI
Plantele ierboase
CONCEPTIA EDUCATIEI LINGVISTICE SI LITERARE
PROIECT DE LECTIE Clasa: a XII-a LIMBA SI LITERATURA ROMANA - Simbolismul - George Bacovia



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu