HAINELE CELE NOI ALE IMPARATULUI de Hans Cristian Andersen Sceneta

HAINELE CELE NOI ALE IMPARATULUI

de Hans Cristian Andersen

PERSONAJE:

Povestitorul I

Povestitorul II

Povestitorul III

Povestitorul IV

Escrocul I

Escrocul II

Imparatul

Primul ministru

Valetul

Copilul

Curtenii+garzile palatului

COSTUME:

Baietii poarta costume de diferite culori(chiar si cel de la uniforma).Peste pantalon vor purta sosete albe pana la genunchi.Iar la maini,genunchi si gat mansete din hartie creponata alba.

Imparatul peste costum poarta o pelerina iar pe cap o coroana (slip sau pantalon scurt pe dedesubt)

Primul ministru are baston iar valetul ochelari.

Fetele de la curte poarta rochii lungi,palarii si evantaie.

RECUZITA:

Metru de croitorie,oglinda, materiale si gheme de diferite culori,razboi de tesut si/sau masina de cusut(de jucarie),saculet/cufar cu bani,tronul imparatului

DECORUL:

Scena sau sala de clasa unde se desfasoara sceneta este impartita in doua.O parte va fi sala mare a palatului unde se afla tronul imparatului iar cealalta parte va reprezenta atelierul de croitorie al escrocilor.

Povestitorul I:

A fost odata un mare imparat care iubea imbracamintea fina.Isi petrecea mai tot timpul si isi cheltuia banii pentru noile si splenditele produse vestimentare.

Imparatul nu era interesat de guvernarea tarii lui ci aparea in public doar pentru a-si etala noutatile vestimentare.

Povestitorul II:

Intr-o zi, doi escroci au sosit in orasul imparatului si s-au hotarat sa profite de pasiunea lui pentru imbracaminte.

Garzile palatului aveau ordin de a permite intrarea tuturor tesatorilorsi croitorilor,asa ca,curand cei doi straini au fost primiti de imparat.

Escrocul I:

Noi suntem tesatori dintr-o tara indepartata,unde se poarta cea mai minunata imbracaminte din lume.

Escrocul II:

Tesaturile noastre au modele si culori incredibil de frumoase.

Escrocul I:

Aceasta stofa fina este invizibila prostilor sau celor nepotriviti slujbelor lor.

Imparatul:

Ce mult mi-ar folosi!Voi putea sa deosebesc inteleptii de prostisi ,sa-mi dau seama cine nu e potrivit pentru slujba lui.

(catre primul ministru):

Sa dai acestor doi oameni bani,saci cu matase si fire de aur,ca ei sa poata incepe lucrul.

Povestitorul III:

Cei doi escroci nu au pierdut niciun moment.Ei au inchiriat un atelier mare si un razboi de tesut si s-au instalat confortabil.De cate ori cineva intra la ei, se prefaceau ca lucreaza din greu.

Povestitorul IV:

Desigur,ei nu teseau nimic. In fiecare zi,ei doar ascundeau cate un pic de matase pretioasa si fir de aur,iar in rest isi petrecea timpul mancand si band.

Imparatul:

As fi curios sa stiu cum acei tesatori progreseaza cu lucrul lor.

Povestitorul I:

Ezita insa un pic daca sa se duca sa vada cu ochii lui,dar,cum stofa aceea avea calitati deosebitenu trebuia sa-si faca griji pentru asta!

Imparatul:

Stiu!O sa-l trimit pe primul ministru!El nu e prost si cu siguranta e potrivit postului sau,deci,stofa tesuta nu va fi invizibila pentru el.

(catre primul ministru):

Sa-mi faci un raport detaliat asupra stofelor noi tesute!

Povestitorul II:

Vestea despre tesatorii care faceau minunata stofa s-a intins cu repeziciune in intrega imparatie.Primul ministru,care era intr-adevar inteligent,a decis sa viziteze tesatorii de unul singur.

Primul ministru:

Bine inteles,stiu ca sunt potrivit pentru postul meu,si nici prost nu sunt, dar e bines sa fiu in siguranta.

Povestitorul III:

Escrocii erau pregatiti pentru intampinarea lui.Miscandu-si bratele cu grandoare,descriau minunatia culorilor si a imprimeurilor.Unul tinea tesatura deja terminata,iar celalalt ii arata tesatura din razboi.Dar saracul prim ministru nu putea vedea nimic!

Primul ministru(in soapta):

E posibil sa fiu cu adevarat prost?!

Povestitorul IV:

Primul ministru se intoarse abatut la palat gandindu-se la ce-i va spune imparatului.

Primul ministru(catre imparat):

Majestate,nu am vazut niciodata ceva asemanator!

Imparatul(nerabdator):

Ei,bine,cum arata?

Primul ministru:

Ah,Majestateculorile sunt excelente, ca un minunat apus de soare-albastru, mov, roz si auriu.Iar imprimeurile sunt complicate- ca o gradina cu flori delicate, cu pomi gratiosi si parauri repezi.Nu pot sa cred ce iscusiti sunt acesti tesatori!

Povestitorul I:

Dupa un timp,escrocii au cerut primului ministru mai multi bani.Batranul om a simtit ca ceva nu e in regula,dar ii era teama sa spuna ca nu a putut vedea stofa.In ziua urmatoare,a fost de accord sa le trimita bani si mai multe fire.

Povestitorul II:

A doua zi,servitorii imparatului s-au dus la atelier,purtand mai multi saci plini cu fir de aur ,

matase si un cufar umplut cu monede de aur.Escrocii erau incantati.

Imparatul(catre valet):

Du-te la atelierul acelor tesatori priceputi si

sa-mi spui cum progreseaza.

Valetul:

Prea bine, Majestate!

Povestitorul III:

Valetul a fost socat vazand un atelier gol.

Valetul( in soapta):

Ce sunt prost?!

Povestitorul III:

Si-a ridicat ochelarii si s-a prefacut ca studiaza stofa.Valetul s-a intors la palat si ca sa nu para prost in ochii celorlalti a descris si el imparatului frumusetea stofei.

Povestitorul IV:

Pana la urma,imparatul a decis sa vada el insasi tesatura.Escrocii s-au aplecat adac,in timp ce-i aratau stofa si ii descriau minunatia.Imparatului

nu-i venea sa creada.Tesatura ii parea invizibila.

Escrocul I:

Incercati aici, Majestatea Voastra!

Escrocul II:

Stofa aceasta e usoara ca un fulg!

Imparatul:

Hmm.a.da,da-foarte usoara.Un lucru magnific,absolut magnific!

Povestitorul I:

Curand, dupa aceea tesatorii au mers la palat pentru proba.Imparatul statea rabdator in chiloti, in timp ce ei pretindeau ca iau masuri si potrivesc stofa.

Curtenii:

Ohh!

Ahh!

Minunat!

De necrezut!

Majestate la procesiunea de maine,trebuie sa aratati poporului noua imbracaminte!

Povestitorul II:

Ziua urmatoare,escrocii l-au ajutat pe imparat sa se imbrace.I-au dat cu grija imbracamintea si in acelasi fel,straduindu-se, a imbracat-o.

(Imparatul ramane numai in pantalonul scurt sau slip

Imparatul(uitandu-se in oglinda):

E totul perfect?

Escrocii:

O, da, Majestatea Voastra!

Povestitorul III:

Imparatul a defilat prin oras.Toti ovationau si exclamau cat de fine sunt noile haine,pentru ca le era teama sa nu se creada ca sunt prosti.Deodata insa un copilas a strigat:

Copilul:

Dar imparatul este dezbracat!

Curtenii:

Ha, ha,ha,imparatul este dezbracat!Imparatul este dezbracat!Ha,ha,ha!

Imparatul(in soapta):

Au dreptate!

Povestitorul IV:

Dar tinandu-si capul mai semet ca niciodata,nu si-a recunoscut prostia.In ce priveste desteptii escroci,ei au disparut fara urma,luand cu ei o avere in aur si fir pretios.

adaptarea: