Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » didactica pedagogie
Integrarea elevilor cu cerinte educative speciale in scoala de masa

Integrarea elevilor cu cerinte educative speciale in scoala de masa


INTEGRAREA ELEVILOR CU CERINTE EDUCATIVE SPECIALE IN SCOALA DE MASA

Proiect de cercetare

Copilul rade:



Intelepciunea si iubirea mea e jocul

Tanarul canta:

Jocul si intelepciunea mea e iubirea

Batranul tace:

Iubirea si jocul meu e intelepciunea."

(Lucian Blaga)

Argument

Integrarea elevilor cu cerinte educative speciale presupune o calatorie ce nu ar trebui intrerupta niciodata, deoarece ocupa un loc esential in devenirea umana, uneste toate compartimentele educatiei, are un rol important in munca educativa si o puternica influenta asupra personalitatii aflate in formare. Asigurarea succesului in viata depinde in mare masura de achizitiile fundamentale dobandite in timpul anilor de studiu, deschizand elevilor o noua cale catre cunoastere.

Experienta dascalilor depoziteaza o serie de cerinte existentiale personale si colective, insumand adevaruri utile evolutiei noaste. De aceea spiritul uman trebuie cultivat, nu numai pentru faptul ca de-a lungul procesului invatarii si-a adus contributia la marile schimbari petrecute in lume, ci si pentru ca lectura se impune ca necesitate intelectuala.

Pe cat de importanta este lectura in modelarea personalitatii copilului, pe atat de multe alte tentatii ii stau in cale in timpul liberi: filmul, jocurile electronice, internetul etc. Fiind constienti de binefacerile deprinderii de a citi, elevii trebuie puternic motivati sa aleaga lectura ca o activitate relaxanta si placuta, fapt deloc usor in secolul nostru. În acest context profesorul trebuie sa ramana un etern creator si sa inventeze mereu metode prin care sa convinga elevii de utilitatea lecturii. Astfel ei vor putea observa cu timpul ca cititul poate deveni o placere, ca se exprima mai usor si ca devin mai siguri de sine, participand activ la propria formare in cadrul lectiilor.

În conditiile in care astazi "revolutia informatica" tinde sa reconfigureze domeniul vast al educatiei, determinand schimbarea paradigmei de generare si transmitere a cunoasterii, scoala trebuie sa asimileze flexibil noile tehnologii de informare si de comunicare, repere in functie de care vor fi stabilite prioritatile si resursele in acest domeniu. Cercetarea de fata isi propune sa abordeze conditia lecturii in societatea contemporana in incercarea de a oferi potentiale solutii pentru situatia de "criza a lecturii' ce se manifesta in mediul educational actual, criza ale carei cauze au suscitat un vizibil interes in ultima perioada.de timp.

Demersul stiintific

Ideea - Raspandirea pe o scara larga a sferei audio-vizualului are un anumit impact asupra lecturii elevilor. Urmeaza sa se verifice efectele acestuia in declansarea crizei lecturii si sa se obtina un feedback asupra parerilor anterioare.

Documentarea asupra fenomenului

Copilul de azi, fiind angajat intr-o viata agitata si zgomotoasa, se indeparteza de carte, de lectura, de ceea ce reprezinta ea; un dialog intim cu sine si cu altii in plan rational, afectiv, motivational si volitiv. Se remarca orizontul, tot mai rarefiat, in materie de cultura generala a elevilor si absolventilor datorita situatiei de criza a lecturii care se accentueaza sub impactul noilor tehnologii. Se simte nevoia acuta a reabordarii moderne a conceptului de lectura in societatea actuala, cand rolul cartii e substituit adesea de mass-media si televiziune, computerul ocupand un loc de frunte in topul preferintelor.

Limbajul iconic e mult mai direct decat cel scriptic, acesta din urma presupunand competente ce trebuie invatate. Accesibilitatea si aparenta lipsa de efort a receptarii, ii retine pe copii, si parinti in fata micului ecran. E incontestabil faptul ca mai toata lumea consuma azi un timp cu mult mai mare decat in trecut in fata ecranului, elevii si adolescentii, suportand impactul principal si indepartand lectura in favoarea audio-vizualului. Desi recunosc rolul multiformator al cartilor in devenirea lor ca personalitatii, muti elevi afirma ca nu au rabdare sa citeasca, fiind mult mai comod si mai usor sa privesti decat sa lecturezi. Analizand impactul asupra publicului putem afirma ca al patrulea mediu concret din viata copilului, dupa familie, scoala si anturaj devine audio-vizualul

Încadrarea accentuata a culturii scrise de catre cultura audio-vizuala se soldeaza, pe zi ce trece, cu indepartarea individului de lectura inteleasa ca mijloc de formare a personalitatii umane. În procurarea divertismentului rolul lecturii e deja sensibil diminuat. Desigur, oricare dintre "medii" e egal capabil, in limitele sale de performanta, sa ofere iesirea din cotidian, trairea prin procura a aventurii ori acele satisfactii compensatorii, cautate de marele public. Cartea, candva principala uzina de miraje, e in orice caz depasita azi de film, de jocurile pe calculator si de navigarea pe internet

Asistam azi la un fenomen paradoxal: in timp ce stiinta literaturii si diversitatea productiei de carte inregistreaza progrese remarcabile pe mai toate meridianele lumii, numarul cititorilor scade alarmant. Absenta unei lecturi insusite si interiorizate, in baza motivatiei intrinseci, o sesizam la tot pasul, in comportament, in modul de gandire si in violenta limbajului.

Cadrele didactice se confrunta cu o realitate care deseori ii descumpaneste. Elevii lor nu citesc, nu valorizeaza lectura, intr-un cuvant nu se simt motivati pentru acest efort intelectual. Elevii care nu citesc sunt prinsi intr-un cerc vicios: citesc cu greutate, nu le place sa citeasca, nu citesc mult, nu inteleg ceea ce citesc. Se remarca la acest nivel o situatie de criza a lecturii care se impune a fi solutionata de catre cei implicati in procesul educational. Permanenta agitatie mentala, incapacitatea de a starui in solutionarea problemelor, de a citi carti mai dificile sau de a realiza o munca intelectuala oarecare, perceputa ca plictisitoare reprezinta principala problema cu care invatamantul se confrunta momentan.

Orice demers care incearca reabilitarea lecturii intr-o civilizatie informationala, despre care se vorbeste deja de un deceniu, ar trebui sa trezeasca interesul, in contextul in care lectura trece printr-un declin sever in scoala romaneasca.

Analiza SWOT in consilierea si orientarea elevilor cu cerinte educative speciale

PUNCTE  TARI

PUNCTE SLABE

- Asigura participarea la educatie a tuturor copiilor, promovand diversitatea si egalitatea

- Promoveaza atitudini tolerante, deschise, de acceptare si intelegere fireasca a raporturilor dintre romani si rromi; dintre copii cu nevoi speciale si copii considerati "normali"

- Pune accentul pe cooperare,, invatare sociala si pe valorizarea fiecarui individ

- Uneori devine o simpla plasare a copiilor impreuna

- Slaba preocupare a unor educatori pentru informare si perfectionare

- Adesea diferentele sunt vazute intr-o maniera negativa, devenind sursa de conflict si justificare a discriminarii

- Formarea de grupe speciale separate

PUNCTE  TARI

PUNCTE SLABE

- Formeaza competente de comunicare, negociere si cooperare necesare in contxtul unui invatamant divers din punct de vedere etnic si cultural

- Accepta ideea ca orce copil poate invata

- Copiii si parintii sunt valorizati in mod egal

- Asigura invatarea individualizata si dezvolta abilitatile de lucru in echipa

- Dezvolta relatiile cu comunitatea locala pentru implicarea in activitati de educatie a parintilor

- Promoveaza strategii eficiente pentru diminuarea incercarilor de intimidare si abuz asupra copiilor si intre copii

- Personalul didactic promoveaza educatia interculturala

- Strategia curriculara tine seama de diversitatea copiilor,(lingvistica,culturala, sex si de deficiente)

- Sistemul de evaluare poate aprecia adecvat rezultatele tuturor copiilor

Copiii si parintii nu cunosc si nu sunt informati despre drepturile lor

- Strategiile nu corespunde intotdeauna nevoilor individuale de valorizare si potentare ale fiecarui copil

Integrarea copiilor se face fara a realiza conditii egale

- Dezarmarea subiectiva a conflictelor

OPORTUNITATI

AMENINTARI

- Copiii si parintii au posibilitatea sa-si cunoasca drepturile

- Reducerea riscului de marginalizare si excluziune sociala a copiilor prescolari cu diferite dizabilitati sau de diferite etnii.

Prejudecatile parintilor si ale educatorilor

- Activitatea cu parintii este de "suprafata" , nu de "fond"

- Spatiu insuficient, dotare inadecvata

OPORTUNITATI

AMENINTARI

- Dezvoltarea abilitatilor necesare pentru a face fata exigentelor instructiv - educative in vederea integrarii cu sanse egale alaturi de ceilalti copii in sistemul scolar primar

- Ofera fiecarui copil "diferit"posibilitatea de-a  invata si a se dezvolta deoarece interactioneaza cu ceilalti copii

- Entuziasmul unor copii si educatori

- Lipsa specialistilor in consilierea parintilor, copiilor si educatorilor in gradinite

- Atitudini si practici retrograde ale educatorilor

- Reticenta si lipsa de interes pentru copiii aflati in dificultate sau de alte etnii

- Saracia si marginalizarea unor familii

- Fonduri insuficiente alocate invatamantului

Precizarea clara a problemei, a obiectivelor ei esentiale:

Conturarea profilelor psihologice ale copiilor din grupurile tinta;

Acceptarea limitelor impuse de zestrea ereditara si factorii exogeni;

Recuperarea partiala a intarzierii mintale prin activitati ludice (puzzle, scrabble si lego);

Depasirea dificultatilor de invatare si inlaturarea tulburarilor de vorbire si limbaj;

Sensibilizarea comunitatii scolare pentru sustinerea afectiva si emotionala a copiilor

proveniti din cadrul familiilor dezorganizate;

Formarea abilitatilor cadrelor didactice ale scolii in identificarea elementelor specifice

fiecarei categorii de deficiente din perspectiva interventiei terapeutice si educationale;

-Consilierea psihopedagogica a familiilor din care provin copiii pentru realizarea unui

parteneriat activ scoala-familie-comunitate pentru realizarea scopului propus;

Sa sprijine includerea sociala, reducerea saraciei si integrarea efectiva pe piata muncii a

somerilor din randul parintilor;

Asigurarea mijloacelor materiale de subzistenta pentru familiile copiilor aflati in situatii

de risc social;

Ultimele cercetari in domeniu demonstreaza faptul ca vizionarea excesiva a TV si

utilizarea frecventa a calculatorului influenteaza negativ dezvoltarea creierului;

S-a constatat ca preferinta elevilor pentru internet, jocuri electronice si televizor are

consecinte asupra lecturii acestora;

Elevii care nu citesc prezinta dificultati de comunicare, de exprimare scrisa sau orala.

În consecinta se impune:

stabilirea factorilor obiectivi si subiectivi care au generat acest fenomen;

atitudinea elevilor fata de lectura in societatea moderna;

gasirea unor solutii care sa amelioreze criza lecturii.

Stabilirea esantionului

  • grupul uman mai larg care este vizat e reprezentat de populatia scolara: copii cu intelect liminar, copii cu deficienta mintala usoara, copii cu dificultati de invatare, copii cu tulburari de vorbire si limbaj, copii ce provin din familii cu deficiente de intretinere (persoane fara venituri), copii cu tulburari socio-afective si de comportament proveniti din familii dezorganizate, cadre didactice, familiile cu cerinte speciale.
  • Descrierea esantionului: - 25 cadre didactice, 50 parinti si 50 elevi.
  • esantionul a fost selectat aleator din cadrul elevilor Scolii cu cls. I-VIII Nr. 2, Baia-Sprie, ciclul primar.
  • Calendarul cercetarii: parcursul unui an scolar.

Instrumentele de investigatie

Metodele de interventie in functie de cauze ar fi: - ancheta pe esantion, observatia in cadrul cabinetului logopedic, valorificarea fondului documentar al Centrului de Documentare si Informare, statistica imprumutulul de carte, implicarea in activitatile desfasurate de scoala , interviul individual si in grup, chestionarul scris, studiul documentelor ( datele statistice referitoare la documentele consultate si utilizate ), analiza datelor;

Abordarea educationala presupune dezvoltarea abilitatilor si deprinderilor, precum si a experientei personale, deoarece oamenii tind sa-si foloseasca orice deprindere disponibila pentru a-si realiza trebuintele;

Abordarea psihologica presupune inlaturarea starilor psihice conflictuale, a sentimentelor de inferioritate, consolidarea trasaturilor pozitive de personalitate, dublata de crearea unei motivatii superioare pentru activitate la toate categoriile de copii;

Terapia comportamentala pune accent pe stimulii pozitivi, recompensele care intaresc comportamentul, nu pe stimulii negativi, pe sanctiuni care il reduc sau anihileaza;

Stingerea comportamentelor nedorite (educatorii, colegii si parintii vor aproba numai acele comportamente dezirabile, evitand sa dea atentie celor ostentative sau agresive.

Ancheta efectiva

Ancheta este o metoda cantitativa de culegere a informatiilor care foloseste chestionarul ca instrument de investigare, insa acesta poate fi combinat si cu alte metode ca cele amintite anterior.

In cercetarea de fata, in urma stabilirii esantionului a fost utilizata metoda observatiei. S-a verificat: frecventa imprumuturilor de carte a acestor elevi, tipurile de documente consultate ( carti, CD, DVD,etc ), implicarea in activitatile organizate la nivelul scolii, a lecturilor suplimentare si a celor prevazute in programa scolara.

Chestionarele scrise pentru cadre didactice, parinti si copii au avut scopul de a clarifica raspunsurile ramase neelucidate de-a lungul timpului.

Chestionarul a avut drept scop evidentierea factorilor determinanti ai esecului scolar pe un esantion de 50 de elevi. Cea mai mare parte din acesti elevi sunt constienti de necesitatea pregatirii scolare.

Un numar de intrebari a vizat dezvaluirea conditiilor socio-familiale ale elevilor. Raspunsurile au relevat, in cea mai mare parte, o atitudine corecta a familiei fata de activitatea scolara, existenta unor relatii de buna colaborare cu actul educational si de relatii normale intre frati.

Un alt grup de intrebari a urmarit sa reliefeze factorii pedagogici si cei psihologici ai esecului scolar.

În realizarea chestionarelor adresate profesorilor au fost antrenati un numar de 25 profesori ai scolii. În chestionar au fost formulate un numar de 19 de intrebari care au incercat sa descopere factorii determinanti ai reusitei scolare si solutii concrete privind preintampinarea si / sau diminuarea insuccesului scolar.

Analiza datelor si prelucrarea informatiilor

Prima etapa a implementarii proiectului a constituit-o identificarea grupurilor tinta clasificandu-le dupa trebuinte si am realizat baza de date necesara derularii proiectului. In acest scop au fost aplicate chestionare pentru cadrele didactice, parinti si copii si s-a realizat expertizarea copiilor aflati in situatia de risc social. Deoarece, familia trebuie sa devina un partener activ in inlaturarea dizabilitatilor identificate si, exista familii care reprezinta, datorita problemelor sociale, un grup tinta important al proiectului, am sondat trebuintele acestora si le-am clasificat.

In functie de problemele educative speciale identificate am stabilit necesarul de mijloace de invatamant absolut necesar derularii proiectului, urmand ca in timpul derularii proiectului acestea sa fie achizitionate.

Deoarece analiza datelor realizata mediului educational intern al unitatii noastre scolare am identificat nevoile prezente, am considerat necesara recompartimentarea cabinetului logopedic existent si reamenajarea acestuia in vederea atingerii obiectivelor proiectului. In acest scop am considerat necesara colaborarea mea cu profesorul documentarist din Centrul de Documentare si Informare din cadrul scolii pentru a insufla elevilor dorinta de lectura si pentru a evidentia aspectele pozitive ale utilizarii computerului.

Computerul reprezinta pentru majoritatea elevilor jucaria suprema. Copiii nu se tem de tehnologie. Pentru ei, ea face parte din natura si se cere explorata. Aplica stimulii si invata raspunsurile, exploreaza ghidati de curiozitate, nu le e teama de esecuri si sunt frecvent bombardanti cu informatii din care isi insusesc in mod eronat cunostintele. Fascinatia pe care o exer­cita miraculosul aparat pune in umbra orice vaga inclinatie spre experienta cartii. Dar mirajul calculatorului este asumat in dimensiunea ludica, lipsita de miza autentica, seductie gratui­ta care devora, in schimb, timpul studiului. Explicatia succesului este simpla. Oferta intruneste cumulativ trei conditii: este atractiva, spectaculoasa si nu cere un efort mental special. In fata acestuia, alternativa lecturii paleste.

Copilul este privat de experienta obisnuita a limbajului, de stimularea dialogica a gandirii si a reflexiei pe care parintii, bunicii sau mediul uman le ofera in general. Stimulii vizuali si auditivi perceputi in fata ecranului sunt mai agresivi si se succed cu rapiditate, depasind capacitatea creierului de a-i controla. Efectul este inhibarea unor procese mentale esentiale.

Asemenea tutunului, alcoolului sau drogurilor, televizorul si calculatorul pot provoca dependenta. Ele influenteaza evolutia scolarilor si dauneaza relatiilor sociale. Elevii nu se mai joaca, le lipseste abilitatea de a munci in echipa, rabdarea, creativitatea si sensibilitatea. Gandirea logica si analitica, exprimarea corecta a ideilor, cititul, scrierea, rationamentul matematic si stiintific, impreuna cu alte abilitati sunt estompate in societatea moderna, prin vizionarea excesiva a televizorului si utilizarea calculatorului.

În cazul computerului, analiza trebuie particularizata in functie de modul in care este utilizat. Exista o mare diferenta intre cei care il prefera pentru jocurile electronice si intre cei care il folosesc pentru a se informa, pentru a-si completa cunostintele generale.

Spre deosebire de computer, se pare ca, in ciuda vechimii, cartea ca obiect nu are inca rivali pentru cei care au invatat sa se ataseze de ea, insa numarul elevilor care obisnuiesc sa citeasca pentru propria placere este in scadere, inregistrandu-se si esecul scolar, tocmai din acest punct de vedere. Ei recunosc ca apeleaza tot mai frecvent la internet in cazul redactarii referatelor, a rezolvarii temelor pentru acasa sau a lecturilor obligatorii.

Calculatorul este unul dintre principalii factori pentru care copiii nu mai citesc, deoarece in lumea virtuala exista numeroase site-uri care facilitaeza accesul catre informatie, scutind scolarul de efort.

Televizorul este un mijloc de informare nelipsit in ritmul cotidian al vietii. Urmand exemplul parintilor care de mult nu si-au mai facut timp sa le citeasca o poveste, copiii stau uneori ore in sir in fata acestuia, urmarind emisiuni ce nu pun in lumina intelectul si nu formeaza competente, cultivand doar atitudinea pasiva a individului.

Un alt motiv il constituie faptul ca elevii nu stiu sa isi programeze timpul liber in mod constructiv, iar lipsa educatiei din cadrul familiei are consecinte grave asupra evolutiei personalitatii acestora.

Ultimele cercetari in domeniu demonstreaza faptul ca vizionarea excesiva a TV si utilizarea frecventa a calculatorului influenteaza negativ dezvoltarea creierului. Activitatea corticala e diferita atunci cand ne asezam in fata ecranului. Creierul raspunde in alt mod la provocarile lumii reale si proceseaza diferit informatiile. Mintea tinerilor devine dependenta de starea de pasivitate, iar emisfera stanga a creierului nu se dezvolta normal. În timp se remarca deficiente la nivelul gandirii logice si analitice, in vorbire, in construirea frazei, in scris si citit, procese mentale desfasurate in ariile acestei emisfere. Copilul este privat de experienta obisnuita a limbajului ,de stimularea dialogica a gandirii si reflexiei pe care parintii, bunicii sau mediul uman le ofera in general.

Integrarea elevilor cu cerinte educative speciale in scoala de masa reprezinta un fenomen, deopotriva social si psihologic, atingand categorii diverse ale populatiei, cu niveluri diferite de pregatire profesionala si de cultura. Prin studiul literaturii in scoala, elevii ar putea sa inteleaga mai bine lumea si sa se inteleaga in alta lumina pe ei insisi, ar putea sa-si formeze repere culturale si estetice si sa valorizeze arta ca pe o forma de comunicare si de cunoastere care-i ajuta sa-si dezvolte propria personalitate.

În determinarea preferintelor, optiunilor elevilor, un rol hotarator il au factorii pedagogici. Un lucru deosebit de semnificativ este faptul ca elevii inscriu pe lista preferintelor chiar si acele obiecte la care, de regula, obtin note mai putin bune. Eliminand unele optiuni subiective, se desprind chiar o serie de cauze ale esecului scolar.

Analiza de ansamblu a cauzelor esecului scolar situeaza pe primul plan factorii pedagogici (in proportie de 50% - nu inteleg explicatiile profesorului, nu le place sa invete), urmati de cei psihologici (in proportie de 35% - posibilitati intelectuale limitate, nu au vointa) si socio-familiali ( in proportie de 15% - se joaca prea mult, urmaresc multe emisiuni TV etc.) -Figurile 1, 2, 3.



Fig 1.

Fig.2.

Numar de elevi

Factori pedagogici

Factori psihologici

Factori socio - familiali

Fig.3.

Din toate cele aratate se desprinde o concluzie si anume: este nevoie, in primul rand, de o cunoastere cat mai reala a situatiilor din familiile de unde provin elevii. De asemenea, este nevoie ca scoala, prin toate potentele sale educative, sa gaseasca din timp cauzele care pot conduce la esec scolar pentru unii dintre elevi.

Chestionarul adresat parintilor ai caror copii inregistreaza o situatie de esec scolar evidentiaza in buna parte cauzele acestuia. O buna parte din parinti nu realizeaza semnificatia scolii pentru viitorul copilului. Astfel, 35% pun in prim plan factorii pedagogici, 20% factorii psihologici, 45% factorii socio-familiali.

În alte familii exista un climat social favorabil, raporturi normale cu copiii, de preocupare pentru indrumarea si controlul acestora. Cea mai mare parte a familiilor au o situatie materiala buna, ceea ce contribuie la dezvoltarea armonioasa a copiilor. Parintii sunt interesati de situatia scolara a copiilor si sunt interesati de viitorul lor, discuta frecvent cu dirigintii si cu ceilalti profesori.


Acesti parinti chestionati nu intampina greutati pe plan educativ iar putinii care o fac trebuie sa li se acorde o educatie atenta si sa fie antrenati mai mult in viata scolara (Figurile 4, 5, 6 ).

Fig. 4

Numarul parintilor

Factori pedagogici

Factori psihologici

Factori socio - familiali

Fig. 5

Motivatia afectiva a asumarii rolului de dascal s-a dovedit a fi majoritara. Din cele patru coordonate ale insuccesului scolar, atentia profesorilor se centreaza asupra ramanerii in urma la invatatura, acordand o mai mica atentie sau ignorand celelalte aspecte (abandonul scolar).


Fig. 6

Raspunsurile la cateva intrebari au reliefat faptul ca, pe primul loc al cauzelor insucesului scolar se situeaza factori pedagogici (in proportie de 40%) si nu cei socio-familiali (in proportie de 29%) sau cei psihologici ( in proportie de 31%). Urmatoarele raspunsuri au dezvaluit nereusitele factorilor pedagogici precum si relatia factori pedagogici - factori socio-familiali. Astfel, raportul profesor - elev este caracterizat de afectivitate in mica masura; mai putin de jumatate din cei chestionati considera ca nu este necesara unitatea colectivului de cadre didactice; o buna parte nu cunosc date despre activitatea extrascolara si etrafamiliala a elevului; multi profesori numesc "solutii" pentru preintampinarea esecului scolar, activitati care fac parte din apanajul muncii didactice de zi cu zi (Figurile 7, 8, 9 ).


Fig. 7


Fig. 8

Numar de profesori

Factori pedagogici

Factori psihologici

Factori socio - familiali

Fig. 9

Este imbucurator faptul ca profesorii nu remarca stari de anxietate la elev decat in cazuri rare (cauze familiale), ca ei cunosc efectele daunatoare ale unei aprecieri denaturate, ca folosesc mijloace de stimulare a elevilor si de disciplinare a clasei, ca cea mai mare parte considera ca unitatea colectivului este cheia succesului scolar, ca ei cunosc conditiile socio-familiale si de habitat interior, ca ei considera binevenite consultatiile pedagogice acordate parintilor.

Au fost formulate mai multe propuneri privind preintampinarea si / sau diminuare insuccesului scolar, dintre care semnalam: supravegherea atenta a elevului pentru depistarea precoce a conditiilor nefavorabile de climat familial sau de grup, metode moderne de predare, prezenta in scoala a consilierului, cresterea eficientei actiunilor de orientare scolara si profesionala, interdisciplinaritate etc.

Program de interventie

Consilierea grupurilor tinta si recuperarea dizabilitatilor copiilor aflati in situatia de risc social se poate realiza prin consilierea psihopedagogica individuala si colectiva a grupurilor tinta pentru acceptarea limitelor acestor copii impuse de factorii endogeni si exogeni si prin consilierea copiilor cu intelect liminar si deficienta mintala usoara

Recuperarea acestora este posibila prin:

Activitati care pornesc de la palierul senzorio-motoriu si perceptiv pentru a ajunge progresiv la palierele superioare -limbajul, gandirea, afectivitatea. Abilitatile copilului cu cerinte educative speciale pe plan motor, senzorial si perceptiv inlesnesc achizitia scolara

Activitati de instruire a familiei cu privire la satisfacerea nevoilor afective ale copiilor;

Oferirea unor suporturi/modele comportamentale/atitudinale membrilor familiei in conformitate cu programele de psihoterapie, logopedie, etc. la care participa copilul;

Consilierea este axata pe necesitatea cooperarii si mentinerii unitatii de actiune cu echipa de specialisti, modalitatile de organizare a vietii copilului pe segmente mici cu obiective concrete;

Consilierea cadrelor didactice se bazeaza pe instruirea acestora prin oferirea unor modele atitudinale si comportamentale pe care ar trebui sa le adopte in aducarea acestor copii.

Exercitii menite sa fixeze atentia, sa dezvolte observatia, sa antreneze memoria, rationamentul copilului. Scopul administrarii acestor exercitii este obtinerea unor randamente individuale ameliorate, in masura in care acestea permit antrenarea inteligentei senzorio-motorii

Exercitiile sunt structurate pe trei coordonate:

a)     Exercitii senzorio-motorii si perceptive pentru atentie, ca forma interna (pe date vizuale, verbale, auditive, tactile), dar si centrate in campul perceptiv (pe date vizuale si auditive). Exemple de activitati: joc de rol, vizionare de casete video, comentarea continuturilor, citirea unui sir de litere sau cifre cu schimbarea ordinii acestora, modificarea cifrelor sau literelor, jocuri lego, cuburi, puzzle etc.

b)     Exercitii senzorio-motorii si perceptive pentru memorie (memoria de recunoastere, memoria audio-vizuala, memoria vizuo-grafica). Exemple de activitati: diverse obiecte pentru recunoasterea si identificare a formei, culori, marimilor, desene pentru reproducerea imaginilor, filme de animatie pentru reproducerea continutului, carti ilustrate, etc.

c)     Exercitii senzorio-motorii si perceptive pentru reprezentarea mentala sub forma clasarilor, asociatiilor verbale, povestirilor prezentate in dezordine reversibilitate, etc.

d)     Exercitii/activitati de inlaturare a barajelor din gandirea copilului cu intelect liminar sau deficienta mintala usoara, activitati de analiza si sinteza, comparatie, abstractizare, clasificare cu continut semantic si simbolic;

e)     Exercitii de reconstructie a intregului pornind de la elemente componente utilizand jocuri lego, puzzle, imagini;

f)      Exercitii de orientare in spatiu si de sporire a capacitatii intuitive de a stabilii relatii intre obiectele din jur;

g)     Exercitii de stimulare a gandirii creative prin metoda brainstorming, scrabble, computer, etc.;

h)     Exercitii/activitati de dezvoltare a limbajului si a vorbirii si exercitii de inlaturare/corectare a tulburarilor de limbaj si vorbire (dislexii, disgrafii, disortografii specifice acestor copii);

Consilierea copiilor cu tulburari de limbaj si recuperarea acestora:

Deficientele de limbaj reprezinta rezultatul disfunctiilor intervenite in receptionarea, intelegerea, elaborarea si realizarea comunicarii srise/orale datorita unor afectiuni de natura organica, functionala, psihologica sau educationala care actioneaza asupra copilului mic in perioada aparitiei si dezvoltarii limbajului. Calitatea limbajului se reflecta in structurarea si desfasurarea proceselor cognitive, orice afectare a acestora ar putea avea efecte asupra calitatii gandirii, relatiilor cu ceilalti si structurii personalitatii copilului. Identificarea corecta a tulburarilor de limbaj reprezinta conditia fundamentala in stabilirea unui diagnostic deferential, absolut necesar conturarii programului terapeutic, precum si in prognosticul tulburarii fiecarui copil in parte;

Activitati de corectare/inlaturare a tulburarilor de pronuntie (dislalia, rinolalia, dizartria);

Activitati de corectare/inlaturare a tulburarilor de ritm si fluenta a vorbirii (balbaiala, tahilalia, bradilalia);

Activitati de corectare/inlaturare a tulburarilor de limbaj-scris/citit (dislexie-alexie, disgrafie-agrafie);

Activitati de inlaturare a starilor de disconfort, de nesiguranta in vorbire sau alte activitati, de surmenaj fizic si intelectual, inlaturarea complexelor de inferioritate, anxietate, izolare de cei din jur, a reactiilor nevrotice, inlaturarea starilor de excitatie psihomotorie manifestate prin agitatii permanente sau a tulburarilor afectiv-emotionale prin diverse activitati si tehnici de autocontrol;

Toate aceste activitati de corectare/inlaturare a tulburarilor de limbaj si vorbire se stabilesc de catre specialistul logoped

Consilierea familiei trebuie sa vizeze educarea parintilor pentru a inlatura starile de disconfort, de nesiguranta ale copiilor si a cultiva sentimente de incredere in fortele proprii, siguranta, stima de sine;

Parintii trebuie sa coopereze cu specialistul logoped, sa devina parteneri ai acestuia si ai educatorilor, sa inteleaga importanta interventiei specialistului logoped in corectarea/inlaturarea tulburarilor de limbaj si vorbire.

Dezvoltarea limbajului trebuie urmarita de toate celelalte persoane prin:

Folosirea pe scara larga a mijloacelor audio-vizuale, a filmului de animatie, a cartilor ilustrate, a instruirii pe calculator, adaptata la specificul activitatilor scolare;

Implicarea elevilor in sarcini de observare a fenomenelor din jur, de exemplu, observarea schimbarilor vremii si naturii, sesizarea unor evenimente neobisnuite, etc;

Imprimarea unui caracter atractiv, interesant tuturor activitatilor si corelarea acestora cu preocuparile, interesele elevilor.

Colaborarea cu familia si implicarea activa a familiei in educatia elevilor (parintii sau alti membri ai familiei pot sa-l ajute pe educator in organizarea/desfasurarea unor jocuri, in pregatirea si desfasurarea unor vizite, excursii, etc.).

Consilierea copiilor cu dificultati de invatare si recuperarea acestora

Identificarea concreta a dificultatilor de invatare - deficiente sau particularitati psihice - pentru a putea interveni prompt in corectarea sau inlaturarea:

Tulburarilor de perceptie, de senzatie si reprezentare;

Tulburari de atentie;

Tulburari de memorie;

Ritmul lent de invatare.

presupune:

tratarea diferentiata a elevilor in functie de deficientele sau particularitatile psihice identificate, prin realizarea unui curriculum personalizat;

perfectionarea permanenta a practicilor educative ale educatorilor;

modificarea perceptiei educatorilor asupra copiilor cu dificultati de invatare: acestia trebuie perceputi pozitiv, ca o sursa de feedback asupra clasei, oferind idei despre cum ar putea fi imbunatatita activitatea cu clasa;

sa promoveze invatarea bazata pe cooperare (in interiorul clasei elev-elev sau elev-elevi, acasa, parinte-copil, schemele de citire in doi constituie un stimulent foarte puternic pentru copii);

exercitii menite sa fixeze atentia, sa antreneze memoria, sa dezvolte observatia;

educatorul sa adapteze metodele si tehnicile de invatare la ritmul individual al copilului;

consilierea familiei are in vedere sprijinul acordat parintilor pentru a deveni mai sistematic si mai eficienti in actiunile lor educative realizate in mediul familial;

coordonare a actiunilor intre educator-parinti la nivelul obiectivelor de realizat, la nivelul metodelor, tehnicilor, formelor de activitate si a feedback-ului;

parintii si profesorii trebuie sa invete unii de la altii, sa discute si sa aleaga impreuna alternativele cele mai potrivite pentru copil.

Consilierea cadrelor didactice si a familiilor:

Se realizeaza prin:

Educarea parintilor pentru a oferi sprijin si suport emotional copiilor;

Realizarea parteneriatului educativ parinti-educatori pentru luarea celor mai bune decizii in legutura cu copiii acestora;

Consilierea parintilor si a educatorilor pentru a deveni mai sistematici si mai eficienti in actiunile educative;

Lectoratele de specialitate despre diferitele deficiente ale copiilor.

Activitatea de preintampinare a esecului scolar este extrem de complexa. În realizarea ei este necesara o coordonare eficienta a tuturor factorilor educationali in care, desigur, scoala si familia detin prioritatea. Pentru ca scoala sa-si indeplineasca menirea ei, trebuie sa fie slujita de oameni nu numai cu o temeinica pregatire stiintifica si psiho-pedagogica, ci si dornici sa aplice in practica cunostintele profesionale. În acest scop se propune:

Pentru elevi


Obiective:

Cresterea increderii in sine a copilului prin imbunatatirea imaginii de sine;

Stimularea motivatiei copilului pentru invatare.

Actiuni

Întalniri intre elevi de clase, niveluri diferite in vederea impartasirii din experienta privind modalitatile si conditiile de invatare in familie (trimestrial);

Realizarea unui program de consultanta cu elevii ce dovedesc lacune in cunoastere (saptamanal);

Dezbateri pe tema "Succesul scolar asigura reusita in viata?" (trimestrial)

Pentru parinti

Obiective:

Sensibilizarea familiei in privinta relatiei cu scoala;

Ridicarea standardului de civism al familiei din circumscriptia scolara.

Actiuni:

Initierea unui curs de educatie a parintilor cu copii-problema (trimestrial);

Oferirea unui plus de competenta psiho-pedagogica prin consiliere permanenta in cadrul Cabinetului interscolar de asistenta psiho-pedagogica (permanent);

Întalniri cu medici si psihiatri pe tema: "Modificari fizice si psihice in viata copilului" (trimestrial);

Dezbateri in colectivele de parinti pe clase cu tema "Familia - o institutie cu rol fundamental in viata copilului".

Pentru profesori

Obiective:

Cunoasterea psiho-comportamentala a preadolescentului;

Actiuni:

Modalitati de cunoastere psiho-pedagogica a puberului. Program de colaborare cu Casa Corpului Didactic Botosani (lunar);

Schimb de experienta intre cadrele didactice pe tema "Empatia si relatia profesor - elev";

Dezbateri pe marginea cercetarii privind cauzele favorizante ale esecului scolar;

Intensificarea vizitelor la domiciliul elevilor.

Evaluarea programului se va realiza in doua modalitati:

O evaluare informala, continua - ca parte integranta a actiunilor din program (discutii, aprecieri, sugestii);

O evaluare formala - chestionar aplicat celor trei categorii de subiecti (elevi, parinti, profesori) continand intrebari explicite privitoare la eficienta programului oferit. Aceasta evaluare are drept scop o eventuala reluare a programului pentru anul scolar urmator, in conditii imbunatatite.

Rezultate asteptate:

a)     Impactul estimat asupra grupurilor tinta:

Se vor inlatura sau corecta diferitele deficiente ale copiilor aflati in situatia de risc social;

Cadrele didactice isi vor perfectiona permanent activitatile lor adaptandu-le la cerintele impuse de cazuistica copiilor;

Parintii isi vor imbunatatii tehnicile si metodele de educare a copiilor, acceptand limitele impuse de dizabilitatile acestora.

b)     Rezultate:

La copiii cu intelect liminar si deficienta mintala usoara se dezvolta atentia, observatia, memoria, rationamentul, limbajul, vorbirea si se stimuleaza gandirea creativa, gandirea abstracta. Se corecteaza sau amelioreaza tulburarile de limbaj si vorbire, tulburarile comportamentale si se contureaza interesul pentru lectura.

La copiii cu tulburari de limbaj, pe de o parte se corecteaza/inlatura tulburarile de pronuntie, de ritm si fluenta a vorbirii, de limbaj scris/citit, pe de alta parte se inlatura starile de disconfort, de surmenaj fizic si intelectual si se cultiva sentimente de incredere in fortele proprii, stima de sine.

La copiii cu dificultati de invatare se inlatura tulburarile de pronuntie, de senzatie si reprezentare, tulburarile de atentie, tulburarile de memorie, etc.

La copiii cu tulburari de comportament se modifica comportamentele nedorite, se modeleaza comportamentul prin puterea exemplului, se realizeaza antrenamentul asertiv si se realizeaza metoda contractuala.

Cadrele didactice ale scolii isi vor forma abilitatile si deprinderile necesare interactionarii cu copiii aflati in situatie de risc social.

Profesorul trebuie sa fie in stare sa "improvizeze" la lectie, pentru ca solutiile educative sunt numeroase. O lectie la care majoritatea elevilor nu reusesc sa se integreze, cere schimbarea situatiei educative, repetarea invatarii sau chiar renuntarea la cele propuse.

Principalele surse de invatare in clasa sunt profesorul si elevii, de aceea folosirea eficienta a timpului lor este critica pentru invatare si predare.

Efectivitatea se determina ca o unitate intre predare-invatare si evaluare. Predarea este legata de folosirea timpului atat de catre profesor cat si de catre elev. Cand se folosesc strategii efective, timpul se imparte astfel incat redarea si invatarea sa mearga impreuna intr-un efort experiential iar evaluarea sa se realizeze permanent ca o componenta a produsului.

Se pune accentul pe importanta familiei in situatiile de risc pentru dezvoltarea copiilor responsabilizandu-i social.

2. Studii de caz

STUDIU DE CAZ

-I-

Date personale:

Z.P., 9 ani,clasa a II-a

Sex: M

Dezvoltare fizica normala;

Usoara intarziere in dezvoltarea psihica;

Prezinta dificultati in exprimarea orala si scrisa;

Prezinta dislalie;

Vocabular sarac, propozitii simple;

Perceptive auditiva si analiza fonematica normal;

Timiditate si emotivitate relative.

Date despre familie:

Provine dintr-o familie formata din: tata, mama si sora - din prima casatorie a tatalui;

Z.P. este al doilea copil;

Situatie materiala foarte buna;

Mama somera;

Tata lucreaza privat - firma de transport;

Familia colaboreaza in mod deosebit cu scoala.

Cauze care au determinat esecul:

Intarziere in dezvoltarea psihica (intelect la nivel de limita) - testare psihologica efectuata de psihologul scolii (Testul Raven MPS, Q.I. 79, testul arborelui, testul casutei);

Dificultati de limbaj, vocabular limitat, articulatie incorecta, dislalie simpla - sunetul "s";

Tulburari socio-afective (are o imagine foarte buna despre sine, este foarte alintat in familie, nu I se refuza nici o dorinta);

Clasa il accepta, dar il respinge in momentul in care nu reuseste sa tina pasul cu colegii;

Familia este foarte implicata in educatia lui, timpul alocat invatarii este foarte mare.

Plan de interventie:

Cunoasterea elevului prin colectarea datelor, intocmirea anamnezei;

Antrenarea in diverse activitati scolare si extrascolare - practica schi-fond pentru a-i stimula dezvoltarea personalitatii;

Selectarea unor activitati care sa asigure succesul in insusirea abilitatilor necesare scris-cititului si a operatiilor aritmetice (psihopedagogia succesului);

Se lucreaza asupra dezvoltarii vocabularului, perfectionarii verbalizarii, citirii si scrierii;

Exercitii pentru dezvoltarea auzului fonematic, atentiei pentru pronuntarea cuvantului, introducerea in vocabular a mai multor cuvinte noi;

Urmarirea respectarii continutului intr-o povestire, a corectiei in exprimare, constructia corecta a frazelor;

Asistenta logopedica;

Construirea unei imagini de sine pozitive

Actiune la nivelul clasei:

Cultivarea relatiilor de ajutorare si cooperare;

Antrenarea copilului in jocuri si sarcini pe care sa le indeplineasca;

Sa fie sprijinit de colegi si sustinut in procesul de invatare;

Instaurarea unor relatii calde, sincere, in vederea integrarii in mijlocul lor.

Actiune la nivelul familiei:

Prezentarea problemelor cu care se confrunta copilul si indrumarea parintilor spre a-I oferi copilului mai multa siguranta in fortele proprii;

Determinarea familiei de a trata copilul in functie de varsta pe care o are, lasand de o parte aspectele exagerate;

Asumarea unor responsabilitati pentru fiecare membru al familiei cu privire la achizitionarea unor materiale necesare unei optime evolutii a copilului.

STUDIU DE CAZ

-2-

Date personale:

B.A., 10 ani clasa a-II-a

Sex: F

Dezvoltare fizica normal;

Miopie (uita mereu ochelarii acasa);

Intarziere in dezvoltarea psihica;

Nu se implica in activitati;

Nu prezinta interes pentru invatare;

Dificultati in exprimare.

Date despre familie:

Provine dintr-o familie formata din cinci membrii: mama, tata, sora si bunica;

B.A. este al doilea copil;

Parintii sunt casatoriti legal;

Ambii parinti au locuri de munca;

Au locuinta proprie;

Sora invata foarte bine si este integrata in colectivitate.

Cauzele care au determinat esecul:

Intarziere in dezvoltarea psihica (intelect laminar) - testare psihologica efectuata de psihologul scolii (Testul Raven MPS, Q.I. 79, testul arborelui, testul casutei);

Probleme de relationare invatator-elev;

Lipsa de interes din partea familiei vis-à-vis de scoala si evolutia copilului;

Vocabular redus care implica o exprimare greoaie, deficitara;

Deficiente ale aparatului vizual;

Nivel socio-cultural scazut in familie;

Probleme de relationare cu ceilalti elevi ai clasei (nu este agreata de colegi datorita comportamentului agresiv, este izolata de grup).

Plan de interventie:

Cunoasterea elevului prin adunarea datelor care contureaza profilul personalitatii sale;

Cunoasterea si intelegerea intereselor clasei;

Discutii purtate cu ea pentru a o atrage in diverse activitati la nivelul clasei;

Infrangerea timiditatii, a rezervelor prin cultivarea increderii in sine evidentiind resursele de care dispune;

Construirea unei imagini pozitive;

Selectarea unor activitati pentru a-I stimuli dezvoltarea personalitatii;

Selectarea unor activitati care sa asigure succesul in insusirea cititului, scrisului si a operatiilor aritmetice (psihopedagogia succesului).

Actiune la nivelul clasei:

Prezentarea colegei si a problemei sale, explicandu-le diferentele firesti dintre oameni;

Cultivarea relatiilor de ajutorare si cooperare;

Antrenarea noului coleg in jocuri si roluri pe care sa le indeplineasca cu success;

Sa o ajute si sa o sustina in procesul de invatare;

Instaurarea unor relatii calde, sincere, in vederea integrarii in mijlocul lor.

Actiune la nivelul familiei:

Prezentarea problemelor cu care se confrunta copilul si acceptarea acestora de catre parinti;

Trezirea interesului din partea familiei vis-à-vis de scoala si evolutia copilului;

Asumarea unor responsabilitati pentru fiecare membru al familiei cu privire la achizitionarea unor material necesare unei optime evolutii a copilului.

Actiune la nivelul personalului didactic:

Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si intelegere a copilului;

Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului si aplicarea acestora;

Sa aiba capacitatea de a interveni subtil pentru buna integrare a copilului in cadrul colectivului;

Sa asigure o atmosfera optima pentru o buna invatare, necesara tuturor elevilor;

Conducerea diverselor situatii de invatare in acelasi timp si spatiu;

Sa se adapteze lucrului in echipa;

Sa se perfectioneze permanent;

Corelarea intre continuturile obligatorii si posibilitatile de invatare ale copilului;

Sa pastreze o stransa legatura cu familia;

Sa gaseasca strategii de evaluare diferite.

Rezultate obtinute:

(an scolar 2008-2009 si primul semestru al anului 2010)

Buna relationare elev-elevi si elev-invatator;

Ameliorarea deficientelor de vedere prin consultarea specialistului care a recomandat folosirea ochelarilor;

Ajutor acordat din partea familiei in efectuarea temelor;

Citeste corect in ritm propriu (lent), transcrie corect, iar dupa dictare scrie numai propozitii simple;

Raspunde corect la intrebari - oral;

Povesteste folosindu-se de intrebari ajutatoare;

Efectueaza corect adunari si scaderi si cu trecere peste ordin;

Rezolva corect probleme cu o singura operatie;

Obtine rezultate corecte la inmultiri, ajutandu-se in gand de adunarea repetata;

Manifesta interes pentru activitatile extracurriculare;

Rezultatele la invatatura pot fi mai bune daca timpul afectat rezolvarii sarcinilor ar fi mai mare (ritm lent de lucru).

STUDIU DE CAZ

-3-

Date personale:

V.S., 11 ani, clasa a-II-a

Sex: M;

Repeta clasa a-II-a (a doua oara);

Dezvoltare fizica normala;

Usoara intarziere in dezvoltarea psihica;

Prezinta dificultati in exprimarea orala si scrisa.

Date despre familie:

Provine dintr-o familie formata din tata, mama, un frate mai mare si o matusa care este unic intretinator al familiei;

Conditiile de locuit sunt precare: locuiesc intr-un apartament in cartier, fara curent electric, apa potabila si gaz;

Nici unul dintre parinti nu lucreaza;

Traiesc din salarul matusii si alocatiile celor doi copii;

Parintii nu colaboreaza cu scoala si nu se intereseaza de situatia copilului.

Cauze care au determinat esecul scolar:

Intarziere in dezvoltarea psihica (retardare mintala usoara) - testare psihologica efectuata de psihologul scolii: (Testul Raven MPS, Q.I. 69, Testul arborelui, Testul casutei), familia nu a fost consiliata pentru sprijinirea copilului in activitatea scolara;

In clasa a inregistrat esecuri repetate (vorbire, scriere, citire, calculul mathematic), ca urmare instalandu-se lipsa de comunicare si dezinteresul fata de invatatura

Plan de interventie:

A fost asezat in prima banca cu un elev bun la invatatura, pentru a fi ajutat in realizarea sarcinilor;

Lucreaza sarcini differentiate ca grad de dificultate;

Schimbarea scalei valorice de notare pentru cresterea motivatiei in implicarea in sarcini;

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citire/lectura) prin exercitii de citire constienta a unor texte date prin formulari de raspunsuri la intrebarile adresate;

Exercitii de relatare a intamplarilor prezentate intr-un text narativ, cu ajutorul invatatorului;

Exercitii de intonare corecta a propozitiilor enuntiative si interrogative (fara mentionarea terminologiei);

Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii;

Exercitii de reprezentare a numerelor punand in evidenta sistemul pozitional de scriere a cifrelor;

Lucru suplimentar cu consilierul scolar.

Actiune la nivelul clasei:

Prezentarea colegului si a problemelor sale, expicandu-le diferentele fieresti dintre oameni;

Cultivarea relatiilor de ajutorare si cooperare;

Antrenarea copilului in jocuri si roluri pe care sa le indeplineasca cu success;

Solicitarea noului coleg de banca sa-l ajute si sa-l sustina in procesul de invatare;

Instaurarea unor relatii calde, sincere, in vederea integrarii in mijlocul lor.

Actiune la nivelul clasei:

Prezentarea colegului si a problemelor sale, explicandu-le diferentele firesti dintre oameni;

Cultivarea relatiilor de ajutorare si cooperare;

Antrenarea copilului in jocuri si roluri pe care sa le indeplineasca cu success;

Solicitarea noului coleg de banca sa-l ajute si sa-l sustina in procesul de invatare;

Instaurarea unor relatii calde, sincere, in vederea integrarii in mijlocul lor.

Actiune la nivelul familiei:

Prezentarea problemelor cu care se confrunta copilul si acceptarea acestora de catre parinti;

Captarea interesului din partea familiei vis-à-vis de scoala si evolutia copilului;

Vizite la domiciliu in mod regulat pentru a fi la curent permanent cu situatia sociala a familiei;

Asumarea unor responsabilitati pentru fiecare membru al familiei cu privire la achizitionarea unor material necesare unei optime evolutii a copilului.

Rezultate obtinute:

(an scolar 2008-2009 si primul semestru al anului 2010)

Buna relationare elev-elevi si elev-invatator;

Datorita vizitelor regulate la domiciliu mediul in care traieste familia este mai curat;

Ajutor acordat de fratele mai mare in efectuarea temelor;

Citeste corect in ritm propriu (lent), dar sunt inca probleme la scriere;

Raspunde la intrebari ajutat de intrebari suplimentare;

Povesteste folosindu-se de intrebari ajutatoare;

Efectueaza corect adunari si scaderi si cu trecere peste ordin;

Rezolva corect probleme cu o singura operatie;

Manifesta interes pentru activitatile extracurriculare;

Rezultatele la invatatura pot fi mai bune daca timpul afectat rezolvarii sarcinilor ar fi mai mare (ritm lent de lucru).

STUDIU DE CAZ

-4-

Date personale:

C.G., 9 ani, clasa a-II-a;

Sex: M;

Dezvoltare fizica normal;

Usoara intarziere in dezvoltarea psihologica;

Prezinta dificultati in dezvoltarea calculului mathematic;

Agresivitate.

Date despre familie:

Provine dintr-o familie alacatuita din sase membrii: doi adulti si patru copii;

Este penultimul copil al familiei;

Tatal lucreaza, mama este casnica;

Conditii materiale bune;

Ambii parinti se implica in educatia copilului.

Cauzele care au determinat esecul:

Rasfatul exagerat din partea parintilor;

Slaba capacitate de concentrare;

Tulburarile de comportament agresive si violente atat asupra sa, cat si a altor persoane;

Colectivul clasei nu il agreaza datorita atitudinii lui agresive si distrugatoare.

Descrierea problemei:

Intarziere in dezvoltarea psihica (intelect laminar) - testare psihologica efectuata de psihologul scolii: (Testul Raven MPS, Q.I. 80, Testul arborelui, Testul casutei);

Putere slaba de concentrare pe tot parcursul lectiei;

Cauta sa se impuna in centrul atentiei prin atitudine indisciplinata, chiar perturbatoare in timpul lectiei;

De dovada de incapatanare fata de invatatura;

Scrie doar cand este sub observatia invatatorului, altfel invoca ca nu-I scrie stiloul;

Ritm lent de lucru si dezorganizat;

Desi cunoaste operatiile matematice greseste mereu din lipsa de concentrare

Plan de interventie:

Consiliere educationala cu consilierul scolar;

Implicarea copilului in diverse sarcini scolare impreuna cu ceilalti colegi ai sai;

Atribuirea a cat mai multor responsabilitati, pentru a-si asuma consecintele faptelor sale, in fiecare sarcina;

Exercitii de dezvoltare a abilitatilor de comunicare asertiva;

Respectarea drepturilor celorlalti;

Inscrierea copilului intr-un club sportiv (fotbal - sportul lui preferat), pentru a-si canalize energia intr-un mod constructive;

Exercitii de adunare si scadere cu numere natural in concentrul 0-1000 cu si fara trecere peste ordin;

Consilierea familiei pentru a gasi solutii optime in rezolvarea acestei situatii.

Actiune la nivelul clasei:

Colegilor li s-a prezentat situatia lui C.G. si au fost de acord sa nu raspunda actelor de agresiune pe care acesta le declanseaza in clasa;

Are acum responsabilitatea de a se implica in actiunile gospodaresti ale clasei.

Actiune la nivelul familiei:

Comunicarea cu familia a fost dificila la inceput dar parintii au inceput sa inteleaga si sa accepte problema copilului lor;

Implicarea parintilor atat in procesul de consiliere cat si in colaborarea cu invatatoarea.

Rezultate obtinute:

(an scolar 2008-2009 si primul semestru al anului 2010)

Se observa o reala ameliorare a comportamentului copilului intr-un interval relativ scurt de timp;

In special, s-a observant evolutia din momentul implicarii familiei in procesul de recuperare;

Si-a asumat si acasa responsabilitati gospodaresti;

Invatatoarea a inceput sa-l evidentieze in fata clasei si sa-l dea exemplu pozitiv;

Primul lucru pe care il face cum ajunge acasa este sa-si scrie tema pentru ca doamna invatatoare sa-l laude.

STUDIU DE CAZ

-5-

Date personale:

M.C., 11 ani, clasa aIV-a;

Sex: M;

Dezvoltare fizica normal;

Tulburari dislalice: balbism.

Date despre familie:

Familia este formata din patru membrii: doi adulti si doi copii;

M.C. este copilul cel mic al familiei;

Venitul este asigurat de ambii parinti;

Parintii sunt foarte apropiati de copii si interesati de situatia lor scolara

Cauze care au determinat esecul:

Tulburarile dislalice: balbismul ii afecteaza evolutia scolara: testare psihologica efectuata de psihologul scolii: (Testul Raven MPS, Q.I. 106, Testul arborelui, Testul casutei), testare logopedica;

Plan de interventie:

Consiliere educationala cu consilierul scolar;

Implicarea copilului in diverse sarcini scolare impreuna cu ceilalti colegi ai sai;

Exercitii de dezvoltare a abilitatilor de comunicare asertiva;

Terapie logopedica pentru corectarea tulburarii dislalice: balbism;

Actiune la nivelul clasei:

Prezentarea colegului si a problemelor sale, explicandu-le diferentele firesti dintre oameni;

Cultivarea relatiilor de ajutorare si cooperare;

Antrenarea copilului in jocuri si roluri pe care sa le indeplineasca cu success;

Sa-l ajute si sa-l sustina in procesul de invatare.

Rezultate obtinute:

(an scolar 2008-2009 si primul semestru al anului 2010)

Este foarte implicat in terapia logopedica de corectare si inlaturare a tulburarii dislalice;

In relatiile cu colegii este mai comunicativ, mai sociabil;

Urmeaza tratament medicamentos;

S-a atasat mult de profesorul logoped, vine cu placere la cabinet si face progrese considerabile;

Buna relationare elev-invatator.

STUDIU DE CAZ

-6-

Date personale:

Z.D., 9 ani, clasa a-II-a;

Sex: F;

Dezvoltare fizica normal;

Este institutionalizata de la nastere intr-un centru de plasament iar de la varsta de 7 ani face parte dintr-o familie - asistent maternal;

Tulburari afectiv-comportamentale.

Date despre familie:

Nu se cunoaste familia fiind institutionalizata in centru de la nastere;

Asistentul maternal este foarte implicat in cresterea si educarea copilului;

Conditiile material sunt foarte bune.

Descrierea problemei:

Z.D. este un copil foarte ambitios, cu rezultate bune la invatatura, ii place in mod special matematica;

Este foarte talentata la muzica si desen;

Este putin agresiva cu colegii;

Hiperactiva, se plictiseste repede daca nu este solicitata permanent.

Cauzele care au determinat esecul:

Tulburari afectiv-comportamentale: testare psihologica efectuata de psihologul scolii: (Testul Raven MPS, O.I. 112, Testul arborelui, Testul casutei);

Primii ani din centrul de plasament a pus amprenta negativ pe comportamentul copilului;

Lipsa dragostei materne a dus la interiorizarea starii afective a copilului.

Plan de interventie:

Inscrierea la un curs de dans, avand in vedere pasiunea pentru muzica si frumos;

Intre copil si invatatoare s-a creat o legatura foarte stransa, acest aspect este foarte benefic deoarece este printre persoanele care are influenta pozitiva asupra dezvoltarii sale;

Consiliere educationala cu consilierul scolii;

Terapie logopedica pentru corectarea si insusirea scris-cititului;

Exercitii de relaxare pentru canalizarea energiei in mod constructiv.

Actiune la nivelul clasei:

Colegii au acceptat sa o ajute pe Z.D. si sa nu raspunda actelor de agresiune pe care le initiaza aceasta;

Doamna invatatoare este atasata de fetita pentru a o ajuta sa se adapteze in colectiv.

Actiune la nivelul familiei:

Asistentul maternal este foarte apropiata de copil;

Colaborarea familiei cu scoala este benefica;

Se socializeaza foarte mult cu copilul.

Rezultate obtinute:

(an scolar 2008-2009 si primul semestru al anului 2010)

Este foarte implicata in activitatile extrascolare;

In relatiile cu colegii este mai comunicativa, mai responsabila, iar reactiile violente sunt diminuate;

S-a atasat foarte tare de colectivul clasei si de doamna invatatoare, care o ajuta mult, fapt pentru care o apreciaza foarte mult;

Este mai disciplinata si mai atenta la lectii.

STUDIU DE CAZ

-7-

Date personale:

E.H., 11 ani, clasa a-IV-a;

Sex: M;

Intarziere in dezvoltarea psihica;

Dificultati de invatare;

Slaba capacitate de concentrare;

Miopie;

Timiditate;

Stima de sine scazuta;

Dezvoltare fizica normal.

Date despre familie:

Familia este alcatuita din patru membrii: doi adulti si doi copii;

E.H. este copilul cel mic al familiei;

Familia este foarte preocupata de educatia lor;

Conditiile materiale sunt foarte bune.

Definirea problemei:

Intarziere in dezvoltarea psihica (retard mental usor) - testare psihologica efectuata de psihologul scolii: (Testul Raven MPS, Q.I. 76, Testul arborelui, Testul casutei, Testul Goodenaugh, Test de temperament);

Capacitate slaba de concentrare;

Dificultati de memorare;

Stima de sine scazuta, timiditate, emotivitate;

Slaba capacitate de a alcatui o povestire;

Vocabular sarac, exprimare superficial.

Cauzele care au determinat esecul:

In perioada graviditatii, mama a avut o sarcina dificila, fiind la trei luni in iminenta de avort;

Parintii au observat de timpuriu dificultatile de asimilare ale copilului si au urmat tratament medicamentos insotit de un program riguros de recuperare cu psihologul;

A intampinat dificultati in relatia cu colegii deoarece ritmul sau de receptionare a informatiei fiind foarte lent.

Plan de interventie:

Consiliere educationala cu consilierul scolar;

Implicarea copilului in diverse sarcini scolare impreuna cu ceilalti colegi ai sai;

Exercitii de dezvoltare a abilitatilor de comunicare asertiva;

Cunoasterea punctelor tari si slabe;

Aprecierea fiecarei reusite pentru cresterea stimei de sine;

Antrenarea in cat mai multe sarcini pentru diminuarea timiditatii;

Este un copil pasionat de cunoasterea mediului inconjurator si retine mai usor informatiile despre animale, plante si fenomene ale naturii;

Canalizarea energiei spre domeniul cunoasterii mediului inconjurator;

Exercitii de adunare, scadere, inmultire, impartire cu numere natural in concentrul 0-1000;

Exercitii de inmultire si impartire a numerelor natural in concentrul 0-1000 (table inmultirii si impartirii). Proba inmultirii si impartirii.

Actiune la nivelul clasei:

Este in acelasi colectiv de patru ani si s-a integrat foarte bine;

Colegii il ajuta foarte mult, in special colega de banca pe care o numeste "prietena mea";

Actiune la nivelul familiei:

Familia este foarte preocupata de evolutia copilului lor;

Periodic, la indicatiile medicului merg la control cu copilul.

Actiune la nivelul personalului didactic:

Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si intelegere a copilului;

Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului si aplicarea acestora;

Sa aiba capacitatea de a intervene subtil pentru buna integrare a copilului in cadrul colectivului;

Conducerea diverselor situatii de invatare in acelasi timp si spatiu;

Sa se adapteze lucrului in echipa;

Corelarea intre continuturile obligatorii si posibilitatile de invatare ale copilului;

Sa pastreze o stransa legatura cu familia;

Sa aplice strategii de evaluare diferite raportandu-se la diferentele individuale ale copilului.

Rezultate obtinute:

Scrie si citeste cursive, fara mari dificultati;

Rezolva exercitii matematice;

Este mai curajoasa, are initiative in casa (isi face singur curat in camera, fara a I se sugera acest lucru, ridica mana cand doamna invatatoare adreseaza intrebari clasei si stie raspunsul, iese la table la matematica atunci cand sties a rezolve exercitiile);

Citeste foarte mult, raspunde corect la intrebari;

Povesteste folosindu-se de intrebari ajutatoare.

STUDIU DE CAZ

-8-

Date personale:

S.A., 9 ani, clasa a-II-a;

Sex: M;

Tulburari ADHD.

Date despre familie:

Provine dintr-o familie formata din patru membrii: doi adulti si doi copii;

Ambii parinti lucreaza;

Conditii materiale bune;

Parintii se implica foarte activ in activitatile scolare ale copiilor.

Definirea problemei:

Tulburari ADHD;

Diagnostic psihologic: Q.I. peste limita, receptivitate de invatare peste medie, atentia este distributive, motivatia in procesul instructiv-educativ este extensive si reprezinta un comportament foarte agitat;

Putere slaba de concentrare;

Este foarte afectuos cu toata lumea.

Cauzele care au determinat esecul:

Este impulsive, neatent si hiperactiv;

Trece repede de la o stare la alta, nu are rabdare sa-si astepte randul, nu lasa nici pe cei din jur sa se concentreze;

Se misca continuu provocand accidente;

Nu are placere sa scrie si sa socoteasca;

Isi deranjeaza mereu colegii si vorbeste mereu.

Plan de interventie:

Consiliere educationala cu consilierul scolar;

Implicarea copilului in diverse activitati scolare impreuna cu ceilalti colegi ai sai;

Exercitii de adunare si scadere cu numere natural in concentrul 0-1000 cu si fara trecere peste ordin. Proba adunarii si scaderii.

Consilierea familiei in scopul ameliorarii acestei probleme.

Actiune la nivelul clasei:

Prezentarea colegului si a problemelor sale, explicandu-le diferentele firesti dintre oameni;

Cultivarea relatiilor de ajutorare si cooperare;

Antrenarea copilului in jocuri si roluri pe care sa le indeplineasca cu succes;

Solicitarea colegului de banca sa-l ajute si sa-l sustina in procesul de invatare;

Instaurarea unor relatii calde, sincere, in vederea integrarii in mijlocul lor.

Actiune la nivelul familiei:

Comunicarea cu familia este de intrajutorare reciproca;

Implicarea parintilor atat in actiunile scolare cat si extrascolare.

Actiune la nivelul personalului didactic:

Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si intelegere a copilului;

Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului si aplicarea acestora;

Sa aiba capacitatea de a intervene subtil pentru buna integrare a copilului in cadrul colectivului;

Conducerea diverselor situatii de invatare in acelasi timp si spatiu;

Sa se adapteze lucrului in echipa;

Sa pastreze o stransa legatura cu familia;

Sa aplice strategii de evaluare diferite raportandu-se la diferentele individuale ale copilului

Rezultate obtinute:

Atitudinea parintilor si a invatatoarei este constanta;

Nu se repeta comportamentul agresiv deoarece primeste sarcini (in plus) fata de colegii sai si nu se concentreaza pe violenta;

Se foloseste in mod repetat recompense - lauda care evidentiaza efortul si rezultatele pozitive.

STUDIU DE CAZ

-9-

Date personale:

T.C., 9 ani, clasa a-II-a;

Sex: F;

Dezvoltare fizica normal;

Anxietate;

Copil supradotat.

Date despre familie:

Provine dintr-o familie normal constituita;

Este singurul copil al familiei;

Situatie materiala foarte buna;

Parintii sunt preocupati de evolutia copilului lor.

Definirea problemei:

Inteligenta exceptionala - testare psihologica efectuata de psihologul scolii: (Testul Raven MPS, Q.I. 130, Testul arborelui, Testul casutei, test de temperament);

Perfectionismul ca trasatura negativa de accentuare a depresiilor si a altor perturbari de adaptare;

Sentimentul rusinii, depresia, vinovatia, inhibitia, frica de a ataca probleme mai complexe, mai dificile (cu o mare probabilitate de insucces);

Evitarea experimentarii noului, rusinea de greseala si esec.

Cauzele care au determinat esecul:

A obtinut rezultate foarte bune la concursul Cangurul si Euro Junior anul trecut iar anul acesta a inregistrat rezultate foarte slabe;

Parintii i-au reprosat ca esecul s-a datorat faptul ca nu se pregateste suficient.

Plan de interventie:

Consiliere educationala cu consilierul scolar;

Identificarea calitatilor si limitelor din portretul copiilor supradotati si constientizarea consecintelor comportamentului negativ;

Stabilirea unor preocupari considerate ca fiind potrivite/nepotrivite in cazul in care copilul ar fi avut un coefficient de inteligenta obisnuita;

Identificarea persoanelor care ofera sprijin moral;

Depasirea frustrarii ce apare frecvent pentru elevul supradotat, cand I se planifica din exterior timpul de abordare a sarcinilor, in special prin limitarea persistentei acestora pe un singur tip de sarcini.

Actiune la nivelul familiei:

Sprijinirea copilului in fixarea unor obiective realiste pentru ca, se stie ca, in caz de nereusita, se autoinvinovateste cu o asprime exagerata;

Sprijinirea copilului supradotat prin oferirea unui suport moral din partea familiei;

Asistarea profesorilor pentru intelegerea situatiilor speciale care apar datorita gradului sporit de implicare afectiva a acestor copii in activitatile pe care le fac.

Rezultate obtinute:

Copilul a inteles ca trebuie sa participe la diverse concursuri scolare sis a obtina rezultate maxime;

In urma sedintelor de consiliere parintii au inteles ca copilul are mare nevoie de suportul lor afectiv si nu de reprosuri;

De cate ori simte nevoia merge la consilierul scolar.

STUDIU DE CAZ

-10-

Date personale:

P.A., 11 ani, elev in clasa a-IV-a;

Constitutie robusta;

Provine dintr-o familie normal, care se implica in educarea lui, oferindu-I intregul confort pentru invatare;

Are rezultate scolare slabe si este epuizat psihic in urma efortului depus deoarece nu are un stil propriu de invatare;

Deficit de concentrare.

Descrierea problemei:

La sfarsitul semestrului al II-lea, traverseaza stari de tensiune psihica intense, deoarece crede ca nu se poate incadra in timp pentru a se pregati corespunzator;

Abordeaza furibund modul de invatare, este derutat, dezamagit deoarece efortul se dovedeste a fi zadarnic;

Apar din ce in ce mai des moment de tensiune extrema: plange zgomotos, rade in hohote in timpul unei conversatii telefonice cu prietenul sau;

In timpul orelor este obosit si absent.

Formularea si dezvoltarea problemei:

In fiecare an, P.A. a obtinut rezultate slabe la invatatura, cu exceptia educatiei fizice la care are cele mai bune note;

La inceputul clasei a IV-a, doamna invatatoare a clasei ii anunta pe elevi ca vor avea de sustinut un examen pentru care va trebui sa se mobilizeze din timp pentru a obtine rezultate bune;

P.A. cauta sa se pregateasca la toate disciplinele foarte bine, fapt care il epuizeaza;

Din acest moment el are tulburari de comunicare si de atentie

Factori de mentinere si de activare a problemei:

Dupa o discutie cu doamna invatatoare, tatal lui P.A. il intreaba ce se petrece cu el, deoarece exista o lipsa de participare la ore si moment frecvente de neatentie din partea lui;

El face imprudent de a-l ameninta cu privarea de a merge la mare in vacanta de vara, in cazul in care nu incearca sa isi revina.

Plan de interventie:

Obiective de lunga durata:

Insusirea unui stil de invatare potrivit cu trasaturile sale de personalitate;

Dezvoltarea abilitatilor de comunicare asertiva cu colegii si parintii;

Invatarea unor tehnici de relaxare.

Obiective specifice:

Cresterea stimei de sine;

Insusirea unor tehnici de invatare eficienta;

Dezvoltarea abilitatilor de comunicare asertiva;

Exercitii de relaxare pentru canalizarea energiei in mod constructive.

Strategii de interventie:

Cunoasterea de sine;

Acceptarea sentimentelor pozitive si negative;

Cunoasterea punctelor tari si slabe;

Respectarea drepturilor celorlalti;

Impartasirea opiniilor si experientelor cu ceilalti;

Exprimarea emotiilor si a gandurilor, astfel incat sa isi satisfaca dorintele, fara a-I deranja pe ceilalti;

Intocmirea schemei a lucrarii pentru a allege ideile principale si a nu repeta lucruri deja invatate;

Citirea materialului si inregistrarea pe banda magnetic a ideilor principale;

Reactualizarea materialului invatat dupa o scurta pauza pentru sedimentarea informatiei;

Monitorizarea nivelului actual de cunoaster si insistarea pe aspectele mai putin intelese;

Deprinderea luarii de notite de fiecare data cand ii apare o idée in minte, care are legatura cu aspectele studiate;

Intocmirea unui plan de lucru si gestionarea timpului destinat invatarii fiecarui capitol;

Sumarizarea diverselor parti ale materialului

Revizuirea capitolului si notarea intrebarilor recapitulative;

Autoevaluarea rezultatului final.

Activitati:

Discutia pozitiva cu sine, folosirea metaforelor, feedback personal, strategia SWOT;

Joc de rol, exercitiu pentru un bun management al timpului: contactul cu sine, exercitiu pentru formarea deprinderilor de invatare eficienta;

Initierea si mentinerea unei conversatii intr-un mod placut, folosirea empatiei prin joc de rol;

Evaluarea eficientei interventiei:

Fisa de autoevaluare (inainte, in timpul si dupa consiliere);

Chestionar pentru evaluarea consilierii.

CONCLUZII

Se spune ca ceea ce da sens vietii este modelul si regularitatea dar, fara schimbare, se ajunge la stagnare. De aceea schimbarea este un fenomen normal necesar pentru dezvoltare, un fenomen care nu trebuie stavilit, ci intampinat si utilizat eficient.

Lucrarea are ca punct de plecare o realitate de necontestat in societate, aceea a existentei copiilor cu dizabilitati si tendinta actuala de egalizare a sanselor prin integrarea lor in scoala de masa.

Prin intermediul acestei lucrari am incercat sa abordez principalele aspecte teoretice si practice privind consilierea si orientarea elevilor cu cerinte educative speciale in conditiile socio-economice actuale.

Partea teoretica cuprinde functia integratoare a scolii, principalele concepte utilizate, problematica consilierii si orientarii elevilor cu cerinte educative speciale in zonele defavorizate, activitati de integrare a elevilor cu cerinte educative speciale.

Pe intreg parcursul lucrarii am incercat sa arat nevoia majora de schimbare care trebuie sa reprezinte un proces de dezvoltare individuala si sociala. De aceea educatorii trebuie sa fie receptivi la schimbarile impuse de evolutia societatii si sa raspunda cu promptitudine si corectitudine la noile responsabilitati impuse de schimbarile ce intervin in situatiile de invatare.

Dar amplificarea gamei de cerinte, justificate sau nejustificate fata de profesiunea de educator si constatarea acestuia (desi manifesta receptivitate), ca nu poate rezolva o parte din aceste probleme din insuficiente conditii de solutionare, ii provoaca educatorului o stare permanenta de anxietate, simtindu-se mereu in restanta.

Avand in vedere aceasta situatie, se impune o regandire a cerintelor fata de profesia de educator - tocmai de aceea in lucrare am surprins aceste aspecte - pentru a-l "scuti" de activitati care nu apartin in mod indispensabil sferei sale de activitate. In consecinta, timpul si capacitatea de munca a educatorului vor fi consumate prioritar pentru cunoasterea si stapanirea psihologica a procesului de invatare, pentru cunoasterea obiectivelor educative, pentru innoirea practicii educative.

In ultimii ani au avut loc importante schimbari in procesul educational al copiilor cu cerinte educative speciale, schimbari instituite prin Legea Invatamantului, Statutul personalului didactic si a Regulamentelor de organizare si functionare a Invatamantului Special.

Potrivit noilor orientari, responsabilitatea revine educatorului de animator al actului de proiectare, implementare si evaluare a procesului psiho-socio-educational ce se desfasoara intr-o institutie scolara.

In calitatea lui de responsabil al actului pedagogic, educatorului ii revin cateva sarcini primordiale:

Cunoasterea blocajelor pe care le intampina elevul in procesul de invatare;

Stabilirea diagnosticului socio-psiho-pedagogic pe baza unui instrument adecvat;

Formularea de decizii in functie de contextul educational si potentialul de invatare care sa declanseze o veritabila schimbare in organizarea si desfasurarea procesului de educatie speciala;

Stapanirea cunostintelor teoretice si practice specifice tuturor programelor de recuperare pe tipuri si grade de deficiente.

Toate aceste responsabilitati trebuie inscrise in prevederile noilor acte legislative care reliefeaza trasaturi cu implicatii profunde in toate sectoarele de interventie educationala. Dintre acestea, cele mai importante sunt

Constitutia Romaniei sublineaza necesitatea de formulare a unor politici nationale referitoare la instruirea si integrarea scolara si sociala a persoanelor cu dizabilitati. Invatamantul special nu constituie un sistem inchis, izolat in ansamblul actului educational, ci este o parte integranta a sistemului national de invatamant. Prioritatile invatamantului special sunt comune cu cele ale invatamantului obisnuit si sunt appreciate ca prioritati nationale, ce intereseaza intreaga populatie a tarii si nu numai un sector anumit al socialului si totodata este dependent de reforma din alte sectoare ale societatii noastre.

O alta caracteristica - pe care am surprins-o in lucrarea de fata se refera la faptul ca accesul la invatamant este al tuturor copiilor. Potrivit Legii Invatamantului (art. 41), "Invatamantul special se organizeaza de Ministerul Invatamantului, pentru prescolarii si elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective si de comportament, sau cu deficiente associate, in scopul instruirii si educarii, al recuperarii si integrarii lor sociale". Se asigura accesul la educatie fie in structurile invatamantului special, fie in diversele forme de integrare (in grup sau individual), in scolile obisnuite. Accesul la educatie este valabil pentru toti copiii, indiferent de categoria de deficienta sau de gravitate a acestuia. Nu exista nici o retrictie, indiferent de gravitatea deficientei.

O alta caracteristica despre care am amintit in lucrare este legata de actele legislative ce rezida in diversificarea formelor de integrare scolara pentru a realize includerea copiilor cu cerinte educative speciale (cu deficiente de natura psihica, fizica, senzoriala, socioafectiva) si a celor cu dificultati de invatare in invatamantul obisnuit, fie in clasele speciale, fie in clase/grupe sau individual, in unitati obisnuite.

Aceasta orientare reprezinta o tendinta generala de apropiere a tuturor conditiilor de viata pentru persoanele cu dizabilitati de conditiile normale ale societatii, realizabila in perspectiva apropiata, tinand cont ca in Statutul personalului didactic sunt prevazute servicii sau structure de sprijin, respectiv functia de invatator/profesor itinerant, cu atributii specifice in sprijinirea si promovarea integrarii scolare a copiilor cu CES in scolile obisnuite.

In partea practica sunt incluse 10 studii de caz care acopera o intreaga gama de cerinte educative speciale cu care se confrunta scoala si analiza unor proiecte si programe privind integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale.

In urma analizei studiilor de caz pot fi formulate urmatoarele concluzii:

Sistemul scolar trebuie adaptat pentru a raspunde cerintelor tuturo participantilor la procesul instructiv-educativ. Pe plan legislative, privind protectia copilului, Romania s-a aliniat la cerintele organismelor international, dar aplicarea legilor este anevoioasa, intampinand piedici din cauze atat de ordin material, cat si de ordin uman, una dintre ele fiind mentalitatea omului. Diferentele individuale in invatare si motivatia de invatare sunt doar doua dintre elementele cu impact direct, evident si adesea foarte puternic asupra includerii sau excluderii scolare. Actorul central al actului educational scolar - profesorul - nu poate fi omis in fundamentarea psihopedagogica a educatiei pentru toti, prin prisma elementelor de personalitate si conduita favorizanta, a nevoilor si modalitatilor de formare. Cadrele didactice, invatatorii in acest caz trebuie sa fie bine informate cu privire la copiii cu cerinte speciale, sa cunoasca strategiile de interventie, sa le aplice, sa alcatuiasca programe de interventie personalizata, sa colaboreze cu familia si ceilalti copii. Elaborarea unei metodologii de evaluare a dezvoltarii intelectuale a scolarilor mici poate fi folosita ca baza pentru proiectarea si aplicarea planurilor de interventie individualizata. Potentialul de invatare la copiii cu deficient mintala usoara sau cu intelect de limita poate fi activizat prin intermediul programului de interventie individualizat.

Implicarea familiei in educarea copiilor este foarte importanta in situatia in care familia nu a fost preocupata de evolutia copilului, uneori considerand ca nu este nevoie de interventie speciala, recuperarea s-a realizat mult mai greu, iar programul de interventie a fost incomplete. In urma actiunilor de informare a membrilor familiilor, acestia au inteles mai bine nevoile speciale ale copiilor si i-au sprijinit in integrarea scolara si sociala.

Varsta copilului cu cerinte educative speciale si mai ales momentul in care se intervine este unul decisive. Daca interventia specializata se realizeaza de timpuriu, atunci sansele de integrare cresc.

Procesul de incluziune a copiilor cu CES depinde de mai multi factori: de cadrele didactice, de scoala in care invata copiii, de factori exterior scolii. Incluziunea presupune anumite schimbari la nivelul fiecarui factor. Incluziunea depinde in mare masura de cadrele didactice, de atitudinea si modul de raportare a acestora fata de copiii cu CES, precum si de strategiile didactice (metode de predare-invatare, mijloace didactice, forme de organizare a activitatilor). Toata activitatea cadrelor didactice trebuie sa se caracterizeze printr-un amplu demers de adaptare la nevoile si cerintele acestor copii: obiective adaptate, curriculum adaptat, strategii didactice adaptate si evaluare adaptata.

Pe langa pregatirea si activitatea cadrului didactic un rol foarte important in procesul incluziunii il au colegii din clasa si din scoala unde invata copilul cu CES. Participarea impreuna la lectii si la alte activitati contribuie la stabilirea unor relatii interpersonal necesare pentru dezvoltarea lor armonioasa

Scoala este aceea care valorifica toate resursele existente pentru a raspunde cerintelor si nevoilor tuturor copiilor. Pentru atingerea unui astfel de stadiu este necesar ca scoala sa fie deschisa colaborarii cu alte scoli de masa si speciale, sa fie deschisa schimbarilor continue care apar, sa respecte si sa valorifice potentialul fiecarui elev si, nu in ultimul rand, sa accepte si sa asigure diversitatea umana.

Prin consilierea si orientarea elevilor cu CES se urmareste inlaturarea tuturor formelor de segregare. Aceste aspecte sunt comune, iar scoala nu trebuie considerate ca un loc unde copiii cu dizabilitati sunt pregatiti pentru o integrare sociala ulterioara. Scoala este ea insasi o parte importanta a vietii sociale reale.

Procesul de integrare in comunitate a persoanelor cu cerinte educative speciale este unul complex iar realizarea lui depinde de cunoasterea si rezolvarea tuturor problemelor care apar. Astfel, asa cum am aratat de-a lungul lucrarii, acest process poate fi analizat din diverse perspective. Perspectiva psihologica presupune o abordare din punctual de vedere al psihologiei individului si una din punctual de vedere al psihologiei collective (de grup).

Daca privim problema din perspective psihologiei individului, atunci trebuie sa se urmareasca cunoasterea trasaturilor dominante ale personalitatii copilului, reactiile si comportamentele sale in diferite situatii, constientizarea de catre copil a propriilor nevoi, identificarea cailor de satisfacere a acestor nevoi. De asemenea, se va avea in vedere setul de interese si aspiratii ale copilului, care ii motiveaza orientarea selective si durabila spre anumite activitati, setul de atitudini care se manifesta in contextual relatiilor sociale si nivelul expectantelor copilului, care pot modifica reactiile si comportamentele sale.

Daca privim problema din perspective psihologiei de grup, trebuie sa urmarim stadiul intercunoasterii si aprecierii interpersonal dintre membrii grupului de elevi, stadiul coeziunii socio-afective care influenteaza dinamica grupului, maturizarea relatiilor si interiorizarea setului de reguli si norme existente in viata si activitatea grupului, in viata grupurilor sociale si scolare exista si momente de disfunctionalitate care pot fi prevenite sau inlaturate prin interventii focalizate pe schimbarea unor atitudini sau opinii necorespunzatoare, sensibilizarea membrilor grupului fata de anumite probleme, satisfacerea unor cerinte ale grupului sau exprimarea unor pareri cu privire la reorganizarea grupului.

Din perspective psihosociologica, orice demers in abordarea strategiilor de implementare a invatamantului integrat in sistemul de invatamant actual trebuie sa porneasca atat de la o analiza la nivel macrosocial, cat si de la o analiza la nivel microsocial a acestei problematici. Daca nu exista semnale favorabile la aceste niveluri de analiza, eficienta consilierii risca sa ramana in permanenta sub semnul intrebarii.

Bibliografie

Adler, A., Psihologia scolarului greu educabil, I.R.I., Bucuresti, 1995

Baban, A., (coord.), Consiliere educationala, Cluj Napoca, Imprimeria Ardealul, 2001

Benito,Y., Copiii supradotai, Ed. Polirom, Iasi, 2003

Burlea, G., Tulburarile limbajului scris-citit, Stiintele Educatiei, Polirom, 2007

Boici Gheorghina, Evaluarea elevilor cu CES in perspectiva integrarii, Timpul, Resita,1998

Boscaiu, E., Balbaiala, prevenire si tratament, Bucuresti, EDP, 1983

Brunner, J., Pentru o teorie a instruirii, EDP, Bucuresti, 1970

Calin, M., Procesul instructiv-educativ, EDP, Bucuresti, 1995

Cerghit,I., Metode de invatamant, EDP, Bucuresti, 1980

Ciofu, V., Interactiunea parinti-copii, editia a II-a, Editura Medicala Amaltea, Bucuresti, 1998

Colectii, Psihopedagogia speciala - Deficienta senzoriala, Pro Humanitate, Bucuresti,1997

Colin, V., Povestea scrisului, Editura Tineretului, Bucuresti, 1966

Coman, S., (coord.), Parteneriat in educatia integrate a copiilor cu cerinte educative speciale, Ed. Spiru Haret, Iasi, 2001

Cosmovici, A., Psihologia scolara, Polirom, Iasi, 1998

Cretu, C., Psihologia succesului, Polirom, Iasi, 1997

Cretu, C., Curriculum diferentiat si personalizat, Ed. Polirom, Iasi, 1996

Cretu, E., Probleme ale adaptarii scolare, Ed. ALL, Bucuresti, 1999

Cristea, S., Dictionar de termeni pedagogici, EDP, Bucuresti, 1998

Cristea, S., Fundamentele pedagogice ale reformei invatamantului, Bucuresti, EDP, 1994

Cucos, C., Pedagogie si axiologie, Ed. Polirom, Iasi, 1995

Cucu-Ciuhan, G., Psihoterapia copilului hiperactiv. O abordare experimentala, Bucuresti, 2001

Damaschin, D., Defectologie, Bucuresti, EDP,1973

Danaila, L., Golu, M., Tratat de neuropsihologie, vol.I, Editura Medicala, Bucuresti, 2002

Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001

Ghergut, A., Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale. Strategii de educatie integrate, Ed. Polirom, Iasi, 2001

Ghergut, A., Sinteze de psihopedagogie speciala, Polirom, Iasi, 2005

Iacob, L.M., Comunicarea didactica in psihopedagogie, Spiru Haret, Iasi, 1994

Incu, R., Pedagogie, Credis, Bucuresti, 2002

I. T. Radu, Evaluarea procesului de invatamant, Bucuresti, EDP, 2001

Ionescu, A., Motet, D., Corectarea deficientelor fizice la copii, EDP, Bucuresti, 1964

Ionescu, M., Didactica moderna, Ed. Dacia Cluj, 1995

Jinga, I., Negret, I., Invatarea eficienta, Andin, Bucuresti, 1999

Joita, E., Educatia cognitiva. Fundamente. Metodologie, Ed. Polirom, Iasi, 2002

Joita, E., Eficienta instruirii, EDP, Bucuresti, 1998

Kulcsar, T., Factorii psihologici ai reusitei scolare, Bucuresti, EDP, 1978

Landsheere, V.G., Definirea obiectivelor educatiei, EDP, Bucuresti, 1974

Lemeni, G., Miclea, M., (coord.), Consiliere si orientare. Ghid de educatie pentru cariera, Cluj Napoca, Editura ASCR, 2004

Mara, D., Strategii didactice in educatia incluziva, Ed. RRA, Bucuresti, 2004

Mara, D., Comunicare si limbaj, Revista de Psihologie, 1, 1985

Milici, R., Deficitul fonologic in dislexie. Interventii pentru dezvoltarea abilitatilor de procesare fonologica, Revista Medico-Chirurgicala a Societatii de Medici si Naturalisti, vol. 107, supliment, 2, Iasi, 2003

Mihaiescu, V., Psihoterapie si psihosomatica, Polirom, Iasi, 1996

Mitrofan, N., Testarea psihologica a copilului mic, Editura Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1997

Musu, I., Taflan A. (coord.), Terapia educationala integrata, Ed. Pro Humanitate, Bucuresti, 1997

Neagoe, M., Iordan, A., Psihopedagogia adaptarii si problematica anxietatii scolare, Ed. Fundatiei Humanitas, Bucuresti, 2002

Neamtu, C., Ghergut, A., Psihopedagogia speciala. Ghid practice pentru invatamantul deschis la distant, Polirom, Iasi, 1999

Paia, M., Dezvoltarea sectorului educational, Conferinta Internationala pentru Educatie

Paun, E., Bazele sociopedagogice ale educatiei integrate. In Verza, E., Paun, E., Educatia integrate a copiilor cu handicap, UNICEF/RENINCO, Bucuresti, 1998

Paunescu, C., Musu, I., Psihopedagogie speciala integrate, Ed. Pro Humanitas, Bucuresti, 1997

Radu, G., Integrarea scolara a copiilor cu handicap mintal.In Verza, E., Paun, E., Educatia integrate a copiilor cu handicap, UNICEF/RENINCO, Bucuresti, 1998

Reninco/Unicef, Ghid de predare-invatare pentru copiii cu cerinte educative speciale, Ed. Alternative, Bucuresti, 2000

Rusu, C., (coord.), Deficienta, incapacitate, handicap, Ed. Pro Humanitate, Bucuresti, 1997

Stanciulescu, E., Sociologia educatiei familial, Ed. Polirom, Iasi, 1998

Stanton, N., Comunicarea, Bucuresti, S.C. Stiintifica si Tehnica, 1995

Suteu, T., Ionescu, A., Dezbateri educative cu elevii, Bucuresti, EDP, 1994

Tomsa, Gh., Orientarea scolara si profesionala a elevilor. Structuri, strategii si performante in infafamant, (coord.) Jinga, I., Vlasceanu, L., Educatia Academica, Bucuresti

Tomsa, Gh., (coord.), Dictionar de consiliere si orientare, Universitatea din Bucuresti, Editura CREDIS, 2003

Tomsa, Gh., Consilierea si orientarea in scoala, Bucuresti, Casa de editura si presa Viata Romaneasca, 1999

Ungureanu, D., Copiii cu dificultati de invatare, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998

Ungureanu, D., Educatia integrata si scoala incluziva, Ed. De Vest, Timisoara, 2000

UNESCO, Sa intelegem si sa raspundem la cerintele speciale ale copiilor la clasa. Ghid pentru profesori, RENINCO/UNICEF, Bucuresti, 2003

Verza, E., Tratat de logopedie, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2003

Verza, E., Bazele psihologice ale educatiei integrate. In Verza, E., Paun, E., Educatia integrate a copiilor cu handicap, UNICEF/RENINCO, Bucuresti, 1998

Verza, E., Dislalia si terapia ei, EDP, Bucuresti, 1997

Verza, E., Disgrafia si terapia ei, EDP, Bucuresti, 1983

Verza, E., Probleme de defectologie, vol. XI, EDP, Bucuresti, 1983

Verza, E., Introducere in psihopedagogia speciala si asistenta sociala, Editura Fundatiei Humanitas, Bucuresti, 2002

Vrasmas, E., Vrasmas, T., Copii cu cerinte educative speciale, Revista de Educatie Speciala, 1, 1993

Vrasmas, T., Scoala si educatia pentru toti, Ed. Miniped, Bucuresti, 2004

Vrasmas, E., Stanica, C., Terapia tulburarilor de limbaj, EDP, Bucuresti, 1997

Vrasmas, E., Introducere in educatia cerintelor speciale, Editura Credis, Universitatea din Bucuresti, 2004

Vrasmas, T., Daunt, P., Musu, I., Integrarea in comunitate a copiilor cu cerinte educative speciale, Ed. Alternative, Bucuresti, 1996

Zlate, M., Introducere in psihologie, Ed. Polirom, Iasi, 2000





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.