Invatamantul special

Conform Art. 41. (1): "Invatamantul special se organizeaza de catre Ministerul Educatiei Nationale, pentru prescolarii si elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective si de comportament, sau cu deficiente asociate, in scopul instruirii si educarii, al recuperarii si integrarii lor sociale."; alineat (2): "Integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale se realizeaza prin unitati de invatamant special, in grupe si clase speciale din unitati prescolare si scolare obisnuite, sau in unitati de invatamant obisnuite, inclusiv in unitati cu predare in limbile minoritatilor nationale."

Invatamantul special este organizat ca invatamant de zi si poate beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala, al altor organizatii de stat si particulare, al societatilor de binefacere si al persoanelor fizice sau juridice din tara si din strainatate.

In acest tip de institutii speciale sunt primiti copiii examinati de comisiile de expertiza, in vederea stabilirii tipului si gradului de handicap. In functie de aceasta, copilul poate beneficia de o educatie speciala, realizata pe baza unor programe analitice, manuale si metodologii didactice elaborate special de catre Ministerul Educatiei.

Perioada optima pentru depistarea nevoilor speciale ale copilului este cea din invatamantul prescolar si primar. Astfel, se pot identifica deficientele si se poate actiona in vederea recuperarii lor.

Accesul timpuriu la o educatie corespunzatoare nevoilor specifice copilului, permite ca, in functie de evolutia copilului, sa se poata efectua o reorientare dinspre scoala speciala spre cea de masa. Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza si de catre psihologul scolar, iar hotararea se ia de catre comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatorului legal.

Copiii ce n-au putut fi reorientati spre invatamantul de masa, continua procesul de educatie in unitati ale invatamantului special. Integrarea acestor tineri in viata activa, pe piata fortei de munca, intra in atributia diverselor organisme guvernamentale si nonguvernamentale, precum si a Ministerului Muncii.