Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » didactica pedagogie
Invatarea la adult

Invatarea la adult



Invatarea la adult

Conceptul de “andragogie” ca teorie a invatarii la adult[1], a devenit popular in urma publicarii de catre Knowels in anii ‘80 a cartii intitulate “The modern practice of adult education: from pedagogy to andragogy”1. Termenul “andragogie” este preluat din literatura germana de la inceputul secolului, in care andragogia este definita ca efort de desavarsire a adultului prin invatare, bazat pe autocunoastere, responsabilitate si posibilitatea de a lua decizii existentiale. Knowels  isi construieste teoria referitoare la modul de invatare la adult pornind de la urmatoarele supozitii :

-  Pe masura maturizarii indivizii devin progresiv independenti, autonomi si autodirectionati in invatare.


-  Adultii isi pot identifica lipsurile in cunostinte si nevoile de invatare.

-  Adultii au o experienta personala considerabila, care constituie o resursa importanta pentru invatare.

-  Adultii prefera situatiile in care invatarea face apel la cunostinte asimilate anterior.

-  Adultii isi orienteaza invatarea spre notiuni cu aplicabiliate, din nevoia de a face fata unor situatii curente si de a rezolva probleme concrete.

Pe baza unui studiu al literaturii referitoare la modul de invatare al adultilor, James (cit.2) reia aceasi tema, cu o serie de completari:

-  Capacitatea de a invata se mentine pe parcursul intregii vieti, (cu o trecere progresiva de la o inteligenta “fluida” la una “cristalizata” –intelepciune3).

-  Performanta psiho-senzoriala se reduce progresiv o data cu inaintarea in varsta.

-  Adultii reprezinta un grup extrem de divers si heterogen de in ceea ce priveste educatia, experienta profesionala, nevoile si preferintele de invatare.

-  Motivatia efortului de invatare al adultilor este extrem de diversa.

-  Prin modul activ de implicare in invatare, adultii au un rol important in definirea continutului si modalitatilor de desfasurare a programelor educative in care sunt angajati.

Invatarea eficienta este dependenta de flexibilitatea programelor educative si adaptarea acestora la nevoile de invatare extrem de diverse ale adultilor.




Credeti ca exista un mod distinct de invatare al adultului, diferit de al copilului? Daca da, care considerati ca este cea mai importanta diferenta intre adult si copil in ceea ce priveste invatarea?

Teoriei referitoare la existenta unui mod distinct de invatare al adultului, diferit de al copliului, i s-au adus numeroase critici4.  Deasemenea, ramane neclar cand se realizeaza transferul copil-adult in ceea ce privese invatarea. Dupa Piaget desvoltarea cognitiva este completa in adolescenta, prin capacitatea de a efectua operatii formale, astfel incat din punctul de vedere al abilitatilor cognitive studentii dn scolile medicale trebuie priviti ca adulti.

Un aspect controversat este cel al autonomiei si independentei invatarii la adult, pornind de la principiul ca adultii sunt capabili sa isi identifice lipsurile si nevoile educationale. S-a dovedit ca autoevaluarile facute de studentii in medicina, au o validitae si acuratete scazuta5. In plus, desi ar fi de dorit sa isi compleze golurile in educatie printr-un efort directionat spre domeniile in care au lipsuri, majoritatea studentilor prefera sa studieze probleme cu care sunt familiarizati sau pe care le cunosc deja6. Altfel spus, muncii grele, pe un teren arid, ii este preferata calea batatorita si recompensa imediata.

Deciziile privitoare la continutul invatarii trebuie facute pornind de standardele profesionale si modalitatile de examinare si atestare a nivelului de competenta si performanta profesionala.

 

Profesorii trebuie sa colaboreze cu studentii in identificarea continutuli si modalitatilor de invatare. La fel cum, inainte de a initia un tratament, medicul trebuie sa discute cu pacientul sau diferitele optiuni terapeutice, tot asa profesorul trebuie sa desvolte programul educativ pornind de la nivelul de experienta al studentilor si tinand cont de preferintele acestora.

Calitatea si eficienta asimilarii de cunostinte noi este crucial conditionata de modul in care studentul se raporteaza la invatare7. Invatarea eficienta presupune efortul individululi de a intelege ideile, conceptele si principiile si de a le integra intr-un mod functional in scheme cognitive proprii. Invatarea este fcilitata cand:

-  Motivatia studentilor este intreinseca si derva din nevoia acestora de cunoastere si devenire.

-  Studenii se implica activ in invatare.

-  Mediul de invatare este stimulant si interactiv.

-  Notiunile noi sunt asimilate intr-un mod integrat si in relatie cu cunostinte anterioare.

Teoria referitoare la modalitatile de invatare la adult sta la baza unor metode educative larg utilizate in prezent in numeroase univeristati din intreaga lume. Invatarea activa (“active learning”)se refera la implicarea activa a studentului in invatare si va constitui subiectul acestui capitol in continuare.

Conceptul de “invatare activa” (“active learning”)

Invatarea presupune implicarea mentala activa a individului si exercitiul sau, altfel spus, “studentul face si gnadeste la ceea  ce face” 8 9. Numeroase studii au aratat ca, pe termen lung,  gradul in care un anumit subiect este retinut de elevi sau studenti difera dupa  modalitatea in care s-a facut invatarea:

-  audierea unui curs 5%

-  citire 10%

-  metode audiovizuale 20%

-  demonstratie 30%

-  discutie 50%

-  executie practica 75%

-  predare 90%.

Parafrazandu-l pe Confucius (“ce aud, uit; ce vad, imi amintesc:ce fac, inteleg.”), credoul predarii in care studentul are un rol activ ar fi10:

-  ce aud, uit

-  ce aud si vad imi amintesc intr-o oarecare masura

-  ce aud, vad, intreb si discut cu altii incep sa inteleg

-  ce aud, vad, discut si fac inteleg si stiu sa fac

-  ce invat pe altii stiu cu adevarat (sunt maestru).

In discutia care uremeaza, pentru simplificare, vom folosi denumirea de “invatare activa” atat pentu a desemna rolul activ al studentilor in invatare cat si acele activitati didactice in care acest rol este stimulat, char daca:

-  Formula nu este cea mai fericita, intrucat s-ar putea obiecta, pe buna dreptate, ca invatarea  presupune a priori implicarea activa individuala in asimilarea informatiilor intr-o schema cognitive personala

-  Pentru acelasi tip de predare, gradul in care studentii participa activ poate fi extrem de variabil, asa incat desemnarea ca “active” a anumitor activitati didactice se refera evident doar la contextual concret in care predarea/invatarea are loc si prin comparatie cu alte metode in uz.

 

Diferitele formate in care invatarea are loc difera considerabil in gradul in care studentul este activ implicat in proces, potential sau actual, astfel incat denumirea unor activitati didactice ca forme de “invatare activa” este acceptabila si utila.

 

Principalele critici care au fost aduse metodelor de invatare activa ar putea fi sintetizate dupa cum urmeaza9:

-  Intr-un anumit interval de timp pot fi predate mai putine cunostinte.

-  Modalitatile de invatare activa necesita un timp mai mare de pregatire a sedintei.

-  Este dificila utilizarea unor modalitati active de invatare cu grupuri mari de studenti.

-  Documentatia si experienta cu privire la tehnicile de invatare activa lipseste.

-  Implementarea unor modalitati de invatare activa este riscanta, existind pericolul ca schimbarile aduse formelor traditionale  de predare, existente si acceptate in cultura universitatii, sa fie negativ percepute de studenti, colegi si conducerea institutiei de invatamant.


Nivelul la care participarea activa a studentilor este posibila depinde in primul rand de marimea  grupului in care se desfasoara activitatea.

In adoptarea unor strategii educationale care sa creasca participarea activa a sutdentilor trebuie sa se tina cont de cel putin patru considerente principale:

-  Studentii carora le este adresat programul educativ

-  Scopurile si obiectivele cursului

-  Personalitatea si preferintele profesorului

-  Conditiile institutionale (resurse umane si materiale, organizare) si culturale in care se desfasoara activiatea educativa.

Cine sunt studentii carora le este adreat programul edcativ?

Diferentele considerabile intre studenti in ceea ce priveste modul de invatare preferat, personalitate, motivatie, inteligenta, experienta personala, etc fac sa existe diferente individuale considerabile in ceea ce priveste modul de predare preferat si cu eficenta maxima in atingerea obiectivelor.



Nici un mod de predare nu este optim pentru toti studentii11.

Conform chestionarului Hay/McBer12, stilul de invatare preferat este apreciat dupa modul in care indivizii percep realitatea si  in care se raporteaza la acesta:

-  Realitatea poate fi perceputa prin:

o      Experienta concreta, in care individul invata din experiente specifice, relationand cu altii si fiind receptiv la opiniile si sentimentele acestora;

o      Conceptualizare abstracta, in care individul analizeaza logic ideile si intelege situatiile prin gandire.

-  Individul se poate raporta la realitate prin

o      Observare si reflectie, in care individul observa si analizeaza realitatea cu atentie si din perspective variate inainte de a emite judecati de valoare, incercand sa identifice intelesul lucrurilor;

o      Experiment si aplicare, in care individul abordeaza  situatiile activ, asumandu-si riscuri si influentand oamenii si situatiile prin actiune.

Prin combinarea modului preponderent de pecepere a realitatii, concret sau abstract si a modului preponderent de raportare la aceasta, reflexiv sau activ, pot fi identificate patru tipuri preferate de invatare:


-  Divergent (perceptie concreta si raportare prin reflectie).

o      Analizeaza situatiile din perspective variate si formuleaza solutii multiple si deseori neconventionale.

o      Interese culturale largi, dornici de a asimila cat mai multe informatii.

o      Eficienti in cariere artistice, de prestari de servicii sau divertisment.

o      Ca modalitati de invatare divergentii prefera activitatile desfasurate in grupuri, in care sunt expusi la informatii si pareri diverse si pot primi feedbackul colegilor.

-  Constructiv (perceptie abstracta si raportare prin reflectie).

o      Include experientele de invatare in structuri conceptuale largi si asimileaza  ideile in modele si teorii.

o      Mai putin interesati de contactele umane.

o      Sunt in primul rand interesati de consistenta logica a teoriilor si in mai mica masura de aplicabilitatea practica a acestora.

o      Eficienti in special in informatica si cercetare.

o      Ca modalitati de invatare constructivii prefera cursurile, lecturile si explorarea unor modele analitice si au nevoie de timp destinat gandirii profunde problemelor.

-  Convergent (perceptie abstracta si raportare activa). 

o      Identifica problemele si informatiile relevante si formuleaza solutii corecte.

o      Preocupati de aplicabilitatea practica a ideilor si teoriilor.

o      Prefera sarcinile adresate unor aspecte tehnice celor care solicita relatii sociale sau contacte interpersonale.

o      Eficienti in profesiuni aplicative ale stiintei si tehnologiei.

o      Ca modaltiati de invatare prefera experimentele de aplicare a unor idei noi, simularile, laboratoarele si activitatile practice.

-  Adaptativ (perceptie concreta si raportare activa).

o      Pune in practica ideile si conceptele pentru a se adapta la schimbari.

o      Cauta situatii noi si experiente.

o      Actionaneaza pe baza instinctului sau a informatiilor culese de la altii si in mai mica masura prin analiza logica a datelor problemelor.

o      Eficenti in marketing sau comert.

o      Ca modalitati de invatare prefera activitatile in grup in care se stabilesc obiective, se rezolva teme si pot fi testate diferite modlatiati de a indeplini un proiect.

Care credeti ca este tipul de invatare mai apropiat de preferintele D-voastra? Ganditi-va la persoanele cu care colaborati strans si faceti supozitii cu privire la tipurile de invatare pe care acestia le-ar prefera. Cu care din persoanele la care v-ati gandit inainte va face placere sa relationati? Cu care colaborati mai eficient? De ce?
Ata
sati documentele elaborate si observatiile dumneavoastra la ghidul de studiu.

Pentru a beneficia in mai mare masura de situatiile educationale la care suntem expusi, au fost sugerate cateva strategii:

-  Colaborarea in invatare si munca cu persoane cu un stil de invatare diferit de al nostru. Chiar daca, cel putin initial, este mai usor sa lucrezi cu indivizi cu abilitati de invatare similare, experienta educationala si capacitatea de a rezolva sarcini dificile creste in echipe formate de indivizi diferiti.

-  Adaptarea modului preferat de invatare la situatiile educationale la care suntem expusi.

-  Imbunatatirea abilitatilor de invatare:

o      divergent: fii atent la sentimentle, opiniile si valorile altora, fii receptiv, cauta informatii, imagineaza-ti implicatiile unor situatii neasteptate sau ambigue;

o      constructiv: organizeaza informatiile, tine cont de aspectul cantitativ al datelor, analizeaza critic teoriile si ideile, construieste modele conceptuale si experimentale;

o      convergent: genereaza noi modalitati de a gandi sau a face, experimenteaza noile idei cautand solutia optima, precizeaza obiective si ia decizii;



o      adaptativ: persevereaza in realizarea obiectivelor, cauta situatii si conjuncturi noi, influenteaza si dirijeaza pe altii, implica-te personal si intretine relatiile inerpersonale.

Nici una din modaltatile de predare nu poate fi ideala pentru toti. O solutie care apare imediat ar fi de a oferi studentilor situatii educative cat mai diverse si in care interactiunea indivizilor cu stil de invatare diferit sa fie facilitata.


Pentru a avea succes in cursul aplicarii metodelor de invatare activa studentii trebuie incurajati sa-si asume responsabilitatea unor sarcini de complexitate crescanda, intr-o activitate coordonata si directionata in indeplinirea obiectivelor cursului. Controlul si feedbackul permanent  le vor da studentilor sentimentul ca merg pe un teren sigur si intr-o directie buna, iar atmosfera de incredere curajul de asi asuma responsabilitati si riscuri.

Scopurile si obiectivele cursului

1. Ce cunostinte teoretice trebuie sa asimileze studentii mei?


In 1956 Benjamin Bloom & coll au publicat “Taxonomy of educational objectives”
13, o carte cu un mare impact asupra educatiei prin contributia adusa la identificarea nivelelor de aptitudini cognitive. Bloom descrie sase nivele de gandire: memorare, intelegere, aplicare, analiza, sinteza si evaluare.

-  Memorare: abilitatea de a retine si putea reproduce informatii (fapte, terminologii, conventii, criterii, metodologii, principii si teorii).

-  Intelegere: abilitatea de a intelege sensul literar al unei informatii.  Bloom identifica trei tipuri de intelegere:

o      Translatia: preluarea informatiei primite si reformularea ei (alte cuvinte, grafice, etc.

o      Interpretarea: reordonarea ideilor intr-o noua configuratie.

o      Exrapolarea: efectuarea unor estimari sau previziuni pe baza unor informatii.

-  Aplicare: preluarea unui principiu sau proces invatat anterior si aplicarea acestuia intr-o situatie noua, fara ca acest lucru sa-i fie cerut studentului intr-un mod explicit. De exemplu, aplicarea unui principiu de tehnica chirurgicala la o situatie concreta.

-  Analiza: impartirea materialului studiat in parti componente si intelegerea interrelatiilor dintre acestea si a modului de organizare a intregului. De exemplu, intelegerea relatiilor cauzale, recunoasterea unor principii, etc.

-  Sinteza: reasamblarea partilor componente intr-un nou format. De exemplu, formularea unor teorii aplicabile intr-un anumit domeniu al practicii medicale, scrierea unei monografii, etc.

-  Evaluarea: efectuarea  unor judecati de valoare cu privire la idei, solutii, metode. Judecatile pot fi cantitative sau calitative, dar trebuie sa se bazeze pe criterii si standarde. De exemplu, aprecierea eficientei unei noi metode terpeutice, pe baza standardelor disciplinei.

Exemplificati succint, pentru una dintre temele D-voastra preferate, cele 6 nivele ale aptitudinilor cognitive.
Ata
sati documentele elaborate si observatiile dumneavoastra la ghidul de studiu.

 

Cu toate ca majoritatea profesorilor ar dori ca studentii lor sa aiba abilitati cognitive de nivel superior, cei mai multi isi concentreaza predarea pe transmiterea unor cunostinte.

Prin urmare se presupune ca studentii detin deja aptitudinile cognitive de ordin superior sau le vor asimila intr-un fel oarecare prin efortul individual de invatare a cursurilor, rezolvarea unor probleme, seminarii, practica clinica, etc. Cu toate acestea, performantele profesionale slabe obtinute de unii absolventi, datorita lipsei unor aptitudini de gandire critica, au convins pe majoritatae profesorilor ca predarea si evaluarea explicita a acestora este imperioasa. 

Memorarea si  intelgerea materialului pot fi lasate in seama studentului si efortul de predare orientat spre nivele cognitive superioare. Aplicarea cunostintelor, analiza, sinteza si evaluarea sunt favorizate de activtatile educative in care studentii participa activ.

2. Ce abilitati psihomotorii doresc sa desvolt la studentii mei?

Domeniului abilitatilor psihomotorii si se descriu doua subdomenii distincte:

-  Al  competentei, ceea ce individul stie sa faca.

-  Al performantei, ceea ce indvidul este capabil sa faca in situatii concrete.

Daca in domeniul cognitiv importanta unei atitudini active a studentilor in asimilarea cunostintelor este mai putin evidenta, cel putin pentru cei care considera rolul invatarii ca fiind de memorare a unor notiuni, in domeniul abilitatilor psihomotorii aceasta este evidenta.

Asimilarea abilitatiolor psihomotorii presupune

-  demonstratia si observatia

-  efectuarea activitatii

-  feedbackul si reflectia asupra activitatii

-  repetita pana la atingerea nivelului de performanta in concordanta cu obiectivele institutionale si standardele profesionale. 

Reflectati asupra modului in care ati asimilat una dintre abilitatile psihomotorii
(comunicarea cu pacientul, examenul clinic, injec
tiile i.v., sutura plagilor etc.) care tin
 de practica profesional
a curenta. Descrieti succint procesul. Cum ati proceda daca „ati putea sa o luati de la inceput”?
Ata
sati documentele elaborate si observatiile dumneavoastra la ghidul de studiu.

3. Cum as dori sa fie studentii mei sub aspect afectiv/emotional?

In ceea ce priveste domeniul afectiv al invatarii, dezvoltarea unor atitudini conforme cu standardele universitare, ale unei profesiuni sau culturi, pare la prima vedere putin legata direct de procesul de invatamant. Si asta in ciuda faptului ca implicatiile afecive ale profesiei de medic (sentimente, emotii, atitudini, valori, credinte, opinii,etc.) sunt de o importanta majora si cu totii am dori sa transmitem studentilor nostrii acele calitati sufletesti, de comunicare si raportare emotionala, absolut necesare profesiunii de medic.

Activitatea profesionala intr-un context real permite asimilarea operanta a sistemului de valori al culturii si profesiei si desvoltarea aptitudinilor emotionale.

Procesul  educativ in sine este dependent de modul in care este perceput  afectiv. In foarte multe institutii de invatamant lipsa motivatiei pentru o activitate serioasa si responsabila a studentilor constituie una din problemele cele mai dificile cu care se confrunta corpul profesoral.

Fiecaruia dintre noi i-ar place ca studentii pe care ii pregateste sa fie entuziasmati de identificarea implicatiilor disciplinei pe care o preda, sau sa guste satisfactia intelectuala si emotionala a rezolvarii unor probleme pe baza cunostintelor si abilitatilor cognitive asimilate. Se pare ca si din aceasta perspectiva, invatarea activa, centrata pe discutii si activitati, este de natura sa motiveze in mai mare masura studentii decit cursurile.

Stilul personal al profesorului.

Este un element determinant in alegerea modalitatilor de predare. Gradul de interactiune cu studentii va depinde de:

-  Tipul de personalitate a profesorului

-  Preferinta pentru un anumit mod de predare

-  Nivelul de control asupra sedintei cu care se simte confortabil

-  Curajul de a isi asuma riscuri

-  Perceptia pe care o are asupra rolului de profesor.

Ce tip predare preferati? Cum va explicati preferinta?

Atasati documentele elaborate si observatiile dumneavoastra la ghidul de studiu.



Exista numeroase moduri de a descrie tipurile de personalitate. Unul este cel elaborat de Myers-Briggs14, bazat pe tipurile psihologice ale lui Carl Jung.

-  in functie de modul de perceptie indivizii pot fi senzoriali (S -sensing) sau intuitivi (N -intuition);

-  indivizii reflecta universul inconjurator predominant prin gandire (T -thinking sau prin afectiune(F -feeling);

-  dupa modul in care interactioneaza cu lumea inconjuratoare indivizii sunt introvertiti (I -introverted) sau extravertiti (E -extraverted);

-  dupa stilul de viata preferat indivizii sunt indivizii sunt rigizi (J –judging) sau flexibili (P-perceiving)

Prin combinarea celor patru tipuri de domenii ale personalitatii se pot obtine diverse tipuri de personalitate, de exemplu,  ENFJ -extravertit, intuitiv, afectiv si rigid. La un anumit individ, una din caracteristicele de personalitate, de exemplu, afectivitatea, poate fi dominanta.

Ce fel de personalitate sunteti? Incercati sa descrieti tipul de personalitate al prefesorului dumneavoastra preferat.

Atasati documentele elaborate si observatiile dumneavoastra la ghidul de studiu.

Este usor de inteles cum un anumit tip de personalitate poate influenta modul preferat de predare:

-  Un individ extravertit va alege activitati cu un grd crescut de interactiune cu studentii.

-  Un tip rigid va prefera sa controleze activitatile din clasa si va lasa o libertate mai redusa studentilor.

Nici un tip de personalitate nu este mai favorabil decat altul pentru a fi bun profesor, sau pentru a utiliza modalitati  active de predare si invatare. Tipul de personalitate va influenta insa tipul de predare si invatare activa pe care profesorul il va alege.

Prin urmare:

-  Nu este de asteptat (si nici nu este necesar) ca profesorii sa-si schimbe preferintele educative.

-  Daca solicitam studentii sa faca efortul de a-si adapta modul de invatare la experientele educationale la care sunt expusi, ar trebui sa formulam aceleasi cerinte pentru profesori, studenti neobositi pe intregul carierei profesionale.

-  Chiar schimbari mici in modul de predare (de exemplu, tehnica pauzelor care intrerup un curs, etc.) pot aduce schimbari notabile in modul de receptie si perceptie al cursului.

Nivelul de control asupra lectiei si grupului de studenti este un considerent important. Multi profesori nu se simt in largul lor in situatii care necesita un inalt grad de spontantitate sau in situatii in care discutia este nestructurata si sare de la un subiect la altul.

In ceea ce preveste modul in care este perceput rolul profesorului, pentru cei care se considera sursa exhaustiva (si din nefericire, uneori exclusiva) de informatii pentru studenti, cresterea rapida volumului de cunostinte cu care se confrunta fiecare desciplina constituie o grea inceracare. Tentativa de a comprima un volum mare de notiuni intr-un interval de timp limitat exclude posibilitatea de a acorda timp pentru activitatile de invatare activa. Alti profesori fac o distinctie clara intre informatiile care trebuie sa le transmita studentilor prin predare si cele pe care acestia trebuie sa le asimileze  prin studiu individual. Timpul destinat contactului cu studentii este utilizat pentru explicarea acelor probleme care in experienta lor sunt mai greu de inteles sau pe care studentii le identifica mai dificile.

Factori institutionali si culturali

Majoritatea modalitatilor de predare activa presupun activitatea cu grupuri mici de studenti, un numar mare de cadre didactice si prin urmare costuri crescute. Pentru solutionarea acestor probleme au fost imaginate mai multe solutii:

-  Implicarea in predare a unor studenti sau rezidenti

-  Desvoltarea unor modalitati de invatare cooperativa si individuala

-  Desvoltarea modalitatilor de predare si invatare prin utilizarea tehnicii de calcul.

In domeniul medical, activitatea practica efectiva in care studentii si rezidentii sunt inclusi in echipa medicala, cu sarcini si responsabilitati corespunzatoare nivelului lor de pregatire, reprezinta solutia ideala pentru desvoltarea profesionala si umana, intr-un context real.

Vi s-a solicitat ajutorul in organizarea sau desfasurarea anumitor activitati didactice? Daca da, cum ati caracteriza experienta?

Atasati documentele elaborate si observatiile dumneavoastra la ghidul de studiu.

Dotarea materiala si disponibilitatile financiare destinate activitatii didactice au un impact considerabil asupra modaltatilor de predare si invatare15. Dotarea laboratoarelor, existenta unor simulatoare, bibliotecile si fondul de carti si reviste a acestora, tehnica de calcul disponibila si accesul  simplu la aceasta, accesul la unitati clinice, cazuistica disponibila, etc., sunt tot atatia factori cu un rol determinant in alegerea tipului de activitati didactice si a experienteleor educative la care studentii sunt expusi.

Nu de putine ori, preferinta pentru un anumit mod de predare deriva din tradita scolii medicale. Formati intr-o universitate in care profesorii predau cursuri si asistentii participa la seminarii si lucrari practice, este de asteptat ca atunci cind devenim la rindul nostru profesori sa ne imitam maestrii. Pana atunci insa, unii dintre noi, cu cunostinte si experienta limitate cu privire la modalitatile de interactiune cu grupuri mici de studenti, transformam seminariile, laboartoarele sau stagiile clinice pe care le conducem in microcursuri.

Dar cea mai mare bariera in introducerea unor modalitati de predare noi, in care participarea activa a sutdentilor sa fie crescuta, o reprezinta teama profesorilor de a-si asuma riscul dezaprobarii studentilor, colegilor sau a conducerii facultatii.  Feedbacul solicitat frecvent si discutiile cu studentii ii vor permite profesorului sa:

-  Aprecieze modul in care predarea este perceputa 

-  Faca adaptarile necesare “din mers”

-  Raspunda nedumeririlor sau temerilor studentilor

-  Explice care sunt argumentele care il fac sa continue predarea in modul ales.

Studentii apreciaza de cele mai multe ori pozitiv modalitatile de predare alternative atunci cand ratiunile acestora li se explica si participarea lor activa la desvoltarea metodei este solicitata.

Este responsabilitatea Universitatii sa defineasca ceea ce constituie predare eficienta si sa incurajeze implementarea inovatiilor educative prin:

-  Crearea unui climat de incredere si de incurajare a inovatiilor in predare

-  Identificarea caracteristicilor predarii de calitate

-  Recunoasterea importantei angajarii active a studentilor in activitatile educative

-  Discutii  colegiale, pe baza unor activitati urmarite, materiale de curs, documente de examen, etc…, care sa permita o mai buna intelegere a metodelor de predare alternative si a ratiunilor utilzarii acestora16

-  Evaluari facute de colegi si administrative bazate pe ceea ce in universitate se considera a fi “predare eficienta”17

-  Alegerea si implementarea larga a metodelor educative care sunt in concordanta cu obiectivele institutionale si doar dupa ce si-au dovedit efcienta.

Dupa cum s-a aratat inainte in acest capitol, incepatorul are nevoie de indrumare:

-  Ghidul de studiu ofera structura si inteles, directionand efortul individual si activ de asimilare a cunostintelor.

-  Mentoringul poate oferi modelul de care tinerii au atata nevoie, suportul afectiv, structura si indrumarea necesara desvltarii umane si profesionale.

-  Planurile individuale de studiu si portofoliile de invatare, desvoltate de studenti sub indrumarea unor mentori, reprezinta concretizari ale acestui proces. 



[1] In discutia care urmeaza,  vom desemna adultul care invata ca “student” (in limba engleza “adult learner”).









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




PROIECT DE LECTIE MATEMATICA CLASA I Compararea numarului de elemente a doua multimi
PROIECT DIDACTIC CLASA:a II-a Limba si literatura romana - Textele narative:,,Cele patru piersici”,dupa o poveste populara
MODELE DE INSTRUIRE LOGOCENTRIC VS. EMPIRIOCENTRIC
Ce ar trebui sa stii despre zona in care traiesti ?
Educarea si sensibilizarea copiilor de varsta scolara mica prin lectiile de muzica
Standarde ocupationale, profiluri ocupationale si standarde de pregatire profesionala pentru meseria ZIDAR PIETRAR
Influenta sociala si mizele ei in mediul scolar
PROIECT DE LECTIE Clasa: a II-a Educatie plastica - CULORI SI NONCULORI


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu