Sfaturi pentru proiectarea unei lectii reusite

SFATURI PENTRU PROIECTAREA UNEI LECTII REUSITE

1.Asigurati diversitatea

2.Gradati cu atentie

3.Fixati-va un scop

4.Nu supraestimati cunostintele anterioare

5.Tineti cont de incarcatura conceptuala

6.Redactati procedeele la persoana a treia

7.Nu uitati sa demonstrati elevilor cum se executa o deprindere

inainte sa-i puneti sa o exerseze sau sa o aplice

1 PROIECTAREA LECTIILOR LA DISCIPLINELE TEHNICE

In mod obisnuit, proiectele de lectii contin urmatoarele elemente :

o       Obiective de instruire

o       Materiale didactice

o       Timpul necesar instruirii (estimativ) si

o       Procedee didactice specifice

Pentru un profesor este foarte important sa poata elabora proiecte de lectii

detaliate.

Proiectarea temeinica a lectiilor prezinta urmatoarele avantaje:

o       Contribuie la clarificarea unor probleme de continut si de strategie didactica.

o       Profesorii vor fi mai bine pregatiti pentru lectie.

o       Asigura mijloacele de evaluare.

o       Da profesorilor posibilitatea unei mai mari flexibilitati in timpul lectiilor.

Stabilirea unor obiective adecvate

Obiectivele lectiei sunt importante pentru ca directioneaza si focalizeaza invatarea. Insa, nu de putine ori, apar dificultati in stabilirea acestor obiective. Specialistii au pareri impartite in legatura cu gradul de precizie cu care se cuvine a fi descris, la nivelul unui obiectiv, ceea ce vor fi capabili elevii sa faca.

De exemplu, unii pedagogi sustin ca obiectivele trebuie sa descrie in termeni observabili conditiile invatarii si, totodata, criteriile de evaluare a performantei minime acceptabile.

Cei mai multi sunt de acord ca stabilirea obiectivelor lectiei implica o proiectare temeinica, ghideaza procesul instructiv si este utila pentru evaluare.

Un obiectiv de instruire trebuie sa aiba, totusi, anumite caracteristici minimale:

1.Sa precizeze cine este subiectul vizat. In mod obisnuit persoana vizata este elevul.

2.Sa precizeze strategiile de invatare. Exemple de asemenea strategii de invatare sunt: conversatia frontala, demonstratia, lectura, activitatile in grup,activitati individulale sau simularea.

3.Sa precizeze conceptele sau principiile care urmeaza a fi explicate sau reluate.

4.Sa precizeze operatiile intelectuale implicate in atingerea obiectivelor. Verbe care exprima asemenea operatii sunt: a defini, a recunoaste, a enumera, a preciza, a identifica, a compara, a explica, a discuta, a evidentia, etc.

Identificarea materialelor didactice

In mod obisnuit, un proiect de lectie trebuie sa contina si referiri la materialele didactice ce vor fi folosite.

Asemenea materiale pot fi:

manuale;

colectii de STAS-uri

colectii de soft-uri educationale

fise de lucru;

planse (proiectii sau alte mijloace vizuale).

Materialele didactice folosite la o lectie trebuie sa fie adecvate acesteia.

Procedeele

Desfasurarea lectiei este elementul central al oricarui proiect didactic.

Procedeele utilizate reprezina, de fapt, activitatile de invatare in care vor fi antrenati elevii. Un profesor bun stabileste cu precizie ce tip de activitate si ce secventa va desfasura cu clasa.

In desfasurarea lectiei se deruleaza trei momente principale:

-La inceputul lectiei, profesorul urmareste sa capteze atentia elevilor. Pentru a realiza aceasta, el explica elevilor care este scopul lectiei, reia anumite probleme, discutate anterior, face o prezentare generala a lectiei sau pune o problema. Acesta este momentul introductiv al lectiei.

-Apoi, pe masura ce lectia se deruleaza, profesorul ofera informatii noi sau propune diferite activitati. Aceasta este desfasurarea propriu-zisa a lectiei.

-In finalul lectiei, profesorul fixeaza principalele probleme, de exemplu printr-o discutie de sinteza a ideilor de baza. Aceasta este incheierea lectiei.

Estimarea timpului

Odata identificate procedeele didactice, este important ca profesorul sa stie cat timp este necesar pentru desfasurarea activitatilor pe care si le-a propus. Timpul necesar unei lectii depinde si de elevi, de capacitatile si de nivelul de pregatire la care se afla, precum si de felul in care raspund solicitarilor. Astfe, o discutie poate dura 10 minute cu un grup de elevi sau o jumatate de ora cu un alt grup.

Profesorul da dovada de intelecpciune daca apreciaza cu grija timpul necesar activitatilor de invatare. Profesorii sunt surprinsi de cat de repede trece timpul, mai ales atunci cand tin o lectie pentru prima data. Atunci cand este vorba de estimarea timpului necesar unei lectii, este mai bine sa fii conservator. In felul acesta, profesorul va fi pregatit si va putea face ajustarile necesare, pe masura ce lectia se deruleaza

SFATURI UTILE PENTRU PROIECTAREA UNEI LECTII REUSITE

Cand se incepe proiectarea unei lectii de "Discipline Tehnice", trebuie sa se tina cont de aspectele practice. Iata cateva sugestii:

Diversitatea: Elevii invata mai usor daca in timpul lectiei se folosesc diferite tehnici de instruire. O lectie reusita presupune, de obicei, 3 -4 tipuri diferite de activitati de invatare. Trebuie sa se acorde atentie activitatilor introductive, celor de invatare propriu-zisa, precum si celor finale; acestea pot asigura lectiei diversitatea necesara.

Ritmul: Daca o activitate dureaza prea mult, elevii se vor plictisi iar daca nu au la dispozitie timp suficient pentru a putea retine ideile prezentate, se pot simti frustati. Trebuie avut grija ca o activitate sa nu dureze mai mult de 15- 20 de minute. Unele activitati cum sunt cele de invatare prin cooperare, problematizarea sau simularile pot capta interesul mai mult timp, indeosebi, in cazul elevilor mai mari.

Relevanta: de multe ori elevii nu inteleg cu adevarat de ce le este necesara o anumita informatie tehnica. Le ia ceva mai mult timp sa inteleaga de ce este imortant un material pe care l-au studiat.

Cunostintele anterioare: Nu trebuie sa presupunem ca elevii au anumite cunostinte anterioare. Chiar daca unii dintre elevi au aceste cunostinte, in nici un caz nu le au toti. Se recomanda sa se verifice nivelul initial de cunostinte al elevilor, precum si deprinderile acestora si sa se proiecteze lectiile tinand cont de acest nivel.

Supraincarcarea: In lectiile de "Discipline Tehnice", profesorii au tendinta de a prezenta, cu usurinta, multe concepte intr-un interval de timp relativ scurt. Aceasta tendinta se constata, deseori, si in manualele de discipline tehnice. Insa, elevii invata mai bine daca lectia este centrata pe una sau doua idei de baza. Deci, trebuie descompuse activitatile de invatare intr-o serie de pasi mici, focalizati pe un anumit concept sau idee si, apoi, se da elevilor posibilitatea sa exerseze.

Procedeele: Desfasurarea lectiei trebuie proiectata pas cu pas, astfel incat sa se poata urma cu usurinta procedeele didactice stabilite. Instructiunile pentru desfasurare diferitelor activitati sa fie redactate la persoana a treia.

Fiti la obiect: Trebuie formulate intrebari la obiect si intr-un limbaj pe care elevii il inteleg.

VERIFICAREA UNUI PROIECT DE LECTIE

o       Atunci cand este descrisa lectia, scopurile si obiectivele sunt prezentate in mod clar? Profesorul obtine o imagine de ansamblu clara despre activitatile lectiei si este incurajat sa foloseasca proiectul respectiv?

o       Standardele de continut, finalitatile si conceptele tehnice sunt analizate explicit si explicate pe larg in cadrul lectiei?

o       Au fost incluse, in mod relevant, in lectie probleme din domenii inrudite?

o       Obiectivele instruirii sunt orientate spre elevi? Sunt observabile? Sunt clare si lipsite de ambiguitate? Descriu rezultatele invatarii?

o       Timpul necesar estimat este realist?

o       Sunt mentionate toate materialele necesare? Sunt incluse fise de lucru pentru elevi si proiectii (imagini)?

o       Procedeele sunt explicate clar si pas cu pas?

o       Activitatile propuse sunt interesante pentru elevi?

o       Activitatile propuse sunt variate?

o       Lectia este corecta din punct de vedere stiintific? Problemele sunt explicate corect si complet?

o       Intrebarile cu ajutorul carora sunt discutate problemele vizeaza realizarea unor obiective diferite prevazute in taxonomia lui Bloom? Sunt date si raspunsuri la intrebari?

o       Activitatile propuse ofera elevilor instrumente necesare pentru a atinge obiectivele?

o       Elevii vor fi capabili sa finalizeze lectia?

o       Profesorii vor putea evalua daca elevii au atins obiectivele propuse?

o       Sunt prevazute extinderi si activitati suplimentare

CE ESTE GANDIREA DE NIVEL SUPERIOR?

Ce se intelege prin gandire de nivel superior? Raspunsul la aceasta intrebare vine facand apel la taxonomia obiectivelor operationale, realizata de Bloom.

Obiectivele educationale sunt ordonate ierarhic prin sase nivele de complexitate:

Cunoastere  - Cunoasterea este definita ca amintire a materialului memorat anterior. Aceasta reprezinta nivelul cel mai sazut de invatare in domeniul cognitiv. Solicita numai memoria, doar repetarea informatiei exact asa cum a fost memorata. Intrebarile prin care sunt solicitate raspunsuri ce atesta o performanta de acest nivel contin verbe ca: a defini, a-si aminti, a recunoaste, a identifica, a descrie, a include intr-o categorie, a enumera, a grupa in oerechi, a denumi, a selecta, a enuntat

Intelegere - Intelegerea este capacitatea de a desprinde semnificatia unui material. Aceasta se poate realiza transpunand materialul dintr-o forma in alta, interpretand materialul si estimand tendintele. Impune reformularea si compararea informatiei. Intrebarile prin care sunt solicitate raspunsuri ce atesta o performanta de acest nevel contin verbe ca: a converti, a apara, a diferentia, a aproxima. A compara, a reformula, a rezuma, a parafraza.

Aplicare  - Aplicarea este capacitatea de a folosi materialul invatat in situatii noi si concrete. Impune aplicarea cunostintelor pentru a afla un raspuns. Aceasta presupune aplicarea regulilor, conceptelor, principiilor, legilor si teoriilor. Intrebarile prin care sunt solicitate raspunsuri ce atesta o performanta de acest nivel contin verbe ca: a aplica, a clasifica, a alege, a angaja, a rezolva, a combina, a demonstra, a manipula, a modifica, a opera, a relata.

Analiza - Analiza este capacitatea de a separa un intreg in partile componente pentru a-i intelege structura si organizarea. Impune identificarea partilor, analizarea relatiilor dintre parti, identificarea motivelor sau cauzelor, determinarea evidentelor. Intrebarile prin care sunt solicitate raspunsuri ce atesta o performanta de acest nivel contin verbe ca: a sustine, a analiza, a concluziona, a diferentia, a discuta, a relata, a separa.

Sinteza  - Sinteza este capacitatea de a asambla partile intru-un intreg nou. Aceasta poate implica realizarea unor teme sau a unei cuvantari, a unui plan, a unui sistem de clasificare. De asemenea, ar putea implica rezolvarea unor probleme cu mai multe raspunsuri. Intrebarile prin care sunt solicitate raspunsuri ce atesta o performanta de acest nivel contin verbe ca: a produce, a scrie, a proiecta, a dezvolta, a sintetiza, a crea, a include in categorii, a schematiza sau interogatii de genul: Ce s-ar intampla daca? Cum putem imbunatatii?

Evaluare  - Evaluarea este capacitatea de a judeca valoarea unui material in functie de un scop dat. impune rationamente si formularea unor opinii. Intrebarile prin care sunt solicitate raspunsuri ce atesta o performanta de acest nivel contin verbe ca: a judeca, a argumenta, a decide, a aprecia, a compara, a critica, a sustine.

Gandire de tip superior inseamna deci evaluare, decizie, argumentare.

BARIERE IN CALEA INVATARII

CARACTERISTICILE CELUI CARE INVATA

CUM SE INVATA MAI EFICIENT - PUNCTELE TARI ALE STILURILOR DE INVATARE

METODE  DE PREDARE -INVATARE