Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » gradinita
EXERCITIILE FIZICE SI JOCURILE DE MISCARE - MIJLOACE IMPORTANTE PENTRU FORMAREA DE PRICEPERI SI DEPRINDERI MOTRICE

EXERCITIILE FIZICE SI JOCURILE DE MISCARE - MIJLOACE IMPORTANTE PENTRU FORMAREA DE PRICEPERI SI DEPRINDERI MOTRICE





EXERCITIILE FIZICE SI JOCURILE DE MISCARE - MIJLOACE IMPORTANTE PENTRU FORMAREA DE PRICEPERI SI DEPRINDERI MOTRICE

        1 Exercitiul fizic

Este mijlocul specific principal, este actul motric repetat sistematic si constient in vederea indeplinirii obiectivelor educatiei psiho-motorie si fizica. El isi are originea in actul motric general al omului (in miscare) realizat pentru intretinerea relatiilor cu mediul.[1]

Exercitiile fizice desfasurate in mod organizat si sistematic contribuie in mare masura la cresterea si dezvoltarea normala a prescolarilor. Astfel, ele ajuta la dezvoltarea scheletului copilului si a sistemului sau muscular. Sub influenta exercitiilor fizice se urmareste schimbul de substante din organism, creste pofta de mancare a copilului, se imbunatateste asimilarea hranei, se intensifica metabolismul. Ele influenteaza favorabil activitatea tuturor organelor interne, mai ales activitatea plamanilor si inimii. Respiratia devine mai ampla, ritmul respirator mai stabil, frecventa respiratorie pe minut scade. Paralel cu dezvoltarea aparatului respirator se dezvolta si aparatul cardiovascular. O data cu marirea masei musculare scheletice se mareste si muschiul cardiac. El creste in grosime si in lungime, peretii cavitatii cardiace devin mai grosi, iar capacitatea cordului mai mare. Cantitatea de sange pe care o trimite la o contractie cordul unui copil prescolar antrenat este mai mare si astfel se realizeaza o mai buna nutritie a tuturor tesuturilor corpului.[2]

Executand regulat exercitiile fizice corespunzatoare varstei, copiii isi perfectioneaza o serie de deprinderi motrice necesare in viata ca: mersul, alergarea, saritura, echilibrul, tararea, catararea, aruncarea si prinderea; isi formeaza o tinuta corecta a corpului in toate pozitiile (stand, sezand, in mers etc.). aceste exercitii contribuie in mare masura si la formarea calitatilor pozitive de vointa si caracter.

Exercitiile trebuie sa fie accesibile varstei copiilor, iar aplicarea lor sa fie cat mai plastica, mai atractiva, uneori chiar hazlie, pentru a le crea o buna dispozitie si a-i deconecta.

La prescolari, exercitiile fizice, destinate dezvoltarii fizice generale, urmaresc, in primul rand sa actioneze asupra elasticitatii si fortei musculare a bratelor, picioarelor, spatelui si abdomenului, sa mareasca mobilitatea la nivelul articulatiilor umerilor, coloanei vertebrale, soldurilor, picioarelor. In acest scop se va acorda o atentie deosebita cresterii tonusului muscular la nivelul coloanei vertebrale si picioarelor cu accent pe exercitiile colective pentru prevenirea si combaterea atitudinilor deficiente la nivelul toracelui, centurii scapulare, abdomenului si membrelor inferioare.

Practicarea exercitiilor  fizice influenteaza favorabil activitatea tuturor aparatelor si sistemelor organismului contribuind la formarea si perfectionarea miscarilor coordonate, a orientarii in spatiu si timp, la dezvoltarea calitatilor motrice si formarea deprinderii copilului de a actiona organizat, disciplinat. [3]

2 Jocurile de miscare

Jocul constituie principalul mijloc de angrenare a copilului prescolar intr-o activitate complexa, specifica acestei varste. Prin intermediul lui se realizeaza dezvoltarea motrica si psihica a copilului, se pun bazele conduitei in colectiv si se contribuie la formarea trasaturilor de caracter.

Dintre variatele genuri de jocuri, cele de miscare sunt, in general, preferate de copii. Jocurile de miscare au la baza actiuni motrice mai simple sau mai complexe, a caror executie este dirijata partial de reguli. Astfel, prin intermediul lor se consolideaza priceperile si deprinderile motrice de baza, ca mersul, alergarea, aruncarea, prinderea, saritura, precum si cele utilitare: catararea, echilibrul, tararea, tractiunea, impingerea, transportul, escaladarea. De asemenea, jocul dezvolta calitatile motrice –viteza, forta, indemanarea, rezistenta si implicit ritmul si coordonarea in conditiile unei stari emotionale pozitive, intr-un climat de veselie si optimism.[4]

Corect organizate si conduse, jocurile de miscare pot preintampina aparitia si manifestarea unor trasaturi negative ca: sentimentul de izolare, irascibilitatea, egoismul, ingamfarea, incapatanarea etc.

In activitatea cu prescolarii se folosesc frecvent jocurile insotite de melodii sau texte, acestea sporind eficacitatea muncii educative. Jocurile de miscare au o tema precisa, reguli simple, organizare stricta si se desfasoara pe un spatiu relativ redus.

Jocurile de miscare cu reguli trebuie sa fie accesibile grupei de varsta careia i se adreseaza. La grupa mica, jocurile de miscare au reguli simple, la grupele mari si clasele primare au reguli mai complexe.

Valoarea educativa a jocurilor este data de, bogatia de idei a jocului, de puterea de atractie pe care o exercita acestea,  de intensitatea emotiei, a efortului intelectual de vointa, spiritului de organizare al fiecaruia dintre participantii la joc.

Pe de alta parte, fara o buna organizare a colectivului de copii nu este posibila desfasurarea cu succes a jocului, prin aceasta deprinzand copiii sa actioneze in colectiv si facandu-i sa traiasca viata colectivului.

Jocurile de miscare cu reguli dezvolta la copii comportarea disciplinata; de exemplu, ei invata ca nu au voie sa arunce cu mingea pana nu le vine randul, ca trebuie sa fuga numai pana la punctul stabilit, ca trebuie sa asculte de conducatorul jocului etc. Asadar, regula jocului constituie unul dintre mijloacele prin care copiilor le este controlata si corectata comportarea.

 Regulile jocului stabilesc relatiile dintre jucatori in timpul jocului. Oricare incalcare a acestor reguli de catre unii jucatori produce nemultumirea indreptatita a celorlalti. Copilul invata astfel sa tina seama nu  numai de dorintele personale, ci si de conditiile comune si regulile generale.

Respectarea regulilor jocului de miscare ajuta la dezvoltarea curajului, a stapanirii de sine, a perseverentei, a chibzuintei. Jocurile de miscare cu reguli dezvolta si atentia copiilor.

In timpul jocului, copilul trebuie sa urmareasca atat activitatea sa, cat si a celorlalti copii. Succesul personal al copilului depinde deseori de o hotarare sau de o reactie prompta, de un cuvant spus la timp, de executarea unei miscari, de observarea unui obiect ascuns. Jocurile de miscare dau copilului posibilitatea sa capete impresii noi, ii dezvolta gandirea si imaginatia.[5] Jocurile de miscare cu reguli trebuie executate vesel, vioi, fara prisos de zgomote si agitatie. Cel mai important lucru este sa se stimuleze interesul copiilor pentru joc.

Reusita jocului depinde adesea de priceperea educatoarei de a amenaja terenul si de a organiza jucatorii. Educatoarea va urmari ca jocurile sa se desfasoare atat in interior, cat si in exterior, in aer liber, unde copiii au spatiu suficient si pot sa fie mai vioi.

 Terenul pentru jocurile de miscare cu reguli trebuie sa fie amenajat corespunzator: curat, fara gropi, fara portiuni alunecoase, deoarece copiii, absorbiti de rolul in joc, se pot accidenta.

Pentru a antrena cat mai multi copii in joc, educatoarea trebuie sa explice clar si corect regulile jocului, sa trezeasca interesul si dorinta copiilor de a participa la joc.

 Dirijarea jocului trebuie sa o faca sistematic, dar in acelasi timp cu delicatete si tact, fara interventii brutale.

Cunoscand particularitatile individuale si de varsta ale copiilor, educatoarea trebuie sa limiteze atent intensitatea si participarea copiilor, o grija deosebita acordandu-le celor timizi, fricosi, instabili.

 Educatoarea trebuie sa participe cu veselie la joc, de multe ori dand tonul prin comportamentul propriu, sa sustina treaz interesul copiilor pentru joc si buna dispozitie. Participarea cu sinceritate si veselie a educatoarei la joc ii atrage pe copii si le produce o nespusa bucurie.

In acelasi timp, educatoarea va avea in vedere ca, treptat, sa formeze copiilor deprinderea de a-si organiza si desfasura singuri jocurile, fara a mai fi nevoie de participarea ei directa. Daca la grupa mica educatoarea a indeplinit rolul de conducator al jocului, la grupele mari copiii pot organiza singuri jocurile preferate, numind pe unul dintre ei conducator al jocului, indrumarea din exterior fiind specifica jocurilor de miscare cu reguli.

Nu se recomanda desfasurarea jocurilor in suita, ci repetarea aceluiasi joc de 2-3 ori sau chiar de mai multe ori.

Graba excesiva in schimbarea jocurilor, precum si renuntarea la repetarea celor vechi, duce la rezultate negative. Repetarea jocului, cu adaugari interesante si noi, care ii complica regulile si continutul, este placuta copiilor.

In timpul jocului, copiii trebuie supravegheati cu mare atentie, ferindu-i de miscari gresite. Sunt necesare grija si atentie, evitarea exceselor, supramobilizarii, oboselii si, mai ales, a extenuarii fizice, jocurile de miscare alternand cu jocurile linistitoare.

La sfarsitul jocurilor de miscare cu reguli, toti copiii vor fi laudati pentru participarea si efortul depus, iar unii vor fi chiar premiati.

Clasificarea jocurilor de miscare:

1.        Jocuri pentru formarea si perfectionarea deprinderilor motrice de baza si utilitare:

a)     jocuri pentru alergare;

b)     jocuri pentru sarituri;

c)     jocuri pentru aruncari;

d)     jocuri de tarare;

e)     jocuri de catarare si escaladare.

2.        Jocuri pentru formarea si perfectionarea de deprinderi motrice specifice diverselor ramuri sportive:

a)     jocuri pregatitoare pentru jocurile sportive (fotbal, volei, baschet, handbal); jocuri pregatitoare pentru atletism.

3.        Jocuri pentru dezvoltarea calitatilor motrice de baza: pentru viteza, forta, indemanare, rezistenta.

4.        Jocuri pentru dezvoltarea atentiei.[6]



                  Nu se poate vorbi de o clasificare universala a jocurilor de miscare, deoarece criteriile sunt foarte numeroase, iar varietatea lor greu de incadrat intr-o singura clasificare.

   Jocurile le-am folosit in orice moment al activitatii: in momentele 1 si 2 pentru captarea atentiei si pregatirea organismului pentru efort; in momentele 2 si 3 pentru dezvoltarea calitatilor motrice, consolidarea deprinderilor motrice, iar la sfarsitul activitatii pentru deconectare, pentru linistirea organismului.[7]

Aceste jocuri au ca element esential miscarea subordonata anumitor reguli si conditii mereu schimbatoare. Pentru ca jocurile sa aiba eficienta dorita, am avut grija la alegerea locului de desfasurare, a materialelor necesare si a numarului de participanti. Jocurile s-au desfasurat mai mult in aer liber, iar cand a fost necesar am trasat marcaje, am fixat unele aparate, am asigurat material suficient.

                  Am insistat ca prescolarii sa respecte regulile de joc precum si disciplina, iar arbitrajul a fost cat mai corect.

                   Exemple de jocuri de miscare

1.     Jocuri pentru alergare

         „Lupul si mielul”

         Copiii sunt dispusi in formatie de cerc, tinandu-se de maini. Unul dintre ei primeste rolul de „miel” si sta in mijlocul cercului, altul de „lup” si sta in afara formatiei. Inainte de inceperea jocului se fixeaza trei porti in dreprul carora copiii nu se tin de maini si stau la distanta de un pas. La inceperea jocului, „lupul” intra pe o poarta si cauta sa prinda „mielul”, dar acesta alearga iesind sau intrand in cerc numai prin locurile marcate. Cand „lupul” prinde „mielul” vor fi numiti in roluri alti copii.

         „Roata”

         Copiii sunt impartiti in 3-4 echipe si fiecare formeaza un cerc, tinandu-se de maini. La comanda, copiii incep sa alerge in cerc spre dreapta, iar la urmatoarele comenzi schimba alternativ direcsia de alergare spre stanga si spre dreapta de mai multe ori. La comanda de oprire, echipele se opresc in ghemuit, fara sa se desprinda de maini.

         „Veveritele”

         Copiii sunt asezati in formatie de cerc. In jurul fiecaruia se deseneaza un cerc cu diametrul de 30 cm in care se pune un numar mare de nuci. La comanda „veveritele” alearga spre cercul cu nuci, iau cate o nuca si o depun in cuiburile lor s.a.m.d. L a comanda „Veveritele la cuiburi!” copiii isi reiau locurile si numara nucile. Castiga „veveritele” care au cele mai multe nuci.

2.     Jocuri pentru sarituri

         „Iepurasii”

         Copiii sunt asezati in mai multe cercuri desenate care reprezinta „vizuinile iepurasilor”. In partea opusa este desenat un dreptunghi „gradina de zarzavat”, iar in apropiere un alt cerc „cusca cainelui de paza”. La inceputul jocului, „iepurasii” , imitand mersul animalului, sar in gradina ca sa manance zarzavat. Cainele alearga dupa ei cautand sa-i prinda. Iepurasii fug spre vizuini, cel prins este dus in cusca.

         Prinde, prinde!”

         Copiii sunt asezati in formatie de cerc cu fata spre centru. In mijlocul centrului sta educatoarea. Ea are in mana un bat de care este prins un balon si apropie balonul de cate un copil din cerc si spune „Prinde, prinde!”. Cand copilul vrea sa prinda balonul, educatoarea ridica batul, iar acesta ca sa il ajunga trebuie sa sara.

3.     Jocuri pentru aruncari:

         La vanatoare”

         Copiii sunt asezati pe mai multe randuri. La distante de 3 m inaintea primei linii se fixeaza mai multe tinte care reprezinta animale jucarii: lup, urs, veverita, leu, vulpe, iepure etc. La comanda „Foc!” copiii din prima linie arunca mingea in tinta din fata lor. Copiii care lovesc tinta au dreptul sa o ia. Castiga „vanatorii” care au lovit tinta de mai multe ori.

         Apararea cetatii”

         Pe terenul de joc se traseaza  un cerc cu raza de 1,5m in mijlocul caruia se aseaza 10 popice care reprezinta „cetatea”. Copiii sunt asezati in jurul „cetatii” la distanta de 3m. La semnal, pe rand, copiii vor incerca sa doboare popicele cu o minge. „Aparatorul cetatii” cauta sa impiedice ca mingea sa doboare popicele. Jocul continua pana sunt doborate toate popicele.

4.     Jocuri de tarare

               „Impinge mingea”

         Copiii sunt impartiti in doua echipe asezate fata in fata la distanta de 2,5 m intre ele. In fata fiecarei echipe este trasata o linie de pornire. La comanda, primul copil dintr-o echipa se culca in asa fel ca o minge de plaja sa se in dreptul capului si incepe sa se deplaseze cu tarare si sa impinga mingea cu capul spre linia de sosire. Cand ajung la aceasta se opresc, iar primul copil din cealalta echipa preia mingea si porneste parcurgand acelasi traseu.

         Alunecam”

         Copiii sunt asezati pe siruri  si inaintea fiecarei echipe se afla cate o banca. La semnal, primii din fiecare echipa se aseaza in culcat inaine pe banca cu bratele intinse, apucand cu mainile de marginea acesteia, picioarele intinse si apropiate. La comanda, incepe alunecarea spre capatul celalalt al bancii folosindu-se numai de brate. Cand au ajuns la capat se ridica si trec la coada sirurilor.

5.     Jocuri de catarare si escaladare

         Maimutele vesele”

         Copiii sunt urcati pe scari fixe care reprezinta „copacii”, iar ei au rol de „maimute vesele”. Ele se deplaseaza la dreapta sau la stanga prin mutarea bratelor si picioarelor in sensul deplasarii spunand versurile:

         „Sus e bine, jos e bine

         Fa acum si tu ca mine!”

         La terminarea versurilor sar, fac rostogoliri etc. Va fi evidentiata „maimuta” care a executat miscare cea mai hazlie.

         Vanatul veveritelor”

         Copiii au rol de „veverite” si stau pe scaunele care reprezinta „cuiburile”. La marginea terenului se afla „cabana vanatorului”. Pe terenul de joc care reprezinta „padurea” sunt puse nuci, alune, castane etc. La semnal, „veveritele” se dau jos din cuiburi, culeg diferite fructe si le duc in cuiburi. La semnalul „vanatorii” alearga sa vaneze „veveritele”, acestea se pot salva daca se suie in „cuiburi”(pe scaunele). „Veverita” prinsa este scoasa din joc.[8]

                  3.  Sisteme de actionare utilizate la esantionul experimental

   In activitatile de educatie psiho-motorie asupra esantionului experimental o influenta mare au avut-o structurile complexe adica stafetele, parcursurile aplicative si jocurile dinamice. In cadrul acestora am integrat cea mai mare parte a elementelor de continut predate-invatate. Prin intermediul acestora s-au realizat la un nivel ridicat obiectivele motrice perfectionarea deprinderilor motrice, dezvoltarea priceperilor, dezvoltarea vitezei, indemanarii, fortei si rezistentei precum si cele psihice.

            3.1.  Stafetele

         Prin intermediul stafetelor am urmarit consolidarea si perfectionarea deprinderilor motrice invatate anterior in conditii variate de executie si efort, desfasurate sub forma de intrecere. In continutul acestora am inclus maximum doua deprinderi insusite, iar alergarea a fost inclusa intotdeauna. Un efect crescut au avut deprinderile: alergarea, saritura libera, aruncare-prindere, transportul de greutati, echilibrul, escaladarea. Deprinderile de echilibru, tarare, escaladare au fost plasate la inceputul stafetei fiind executate numai la ducere, urmate obligatoriu de alergare. Presupunand intrecerea, am alcatuit din efectivul de copii un numar de echipe facand o repartizare numerica echilibrata, in principal pe criteriul potentialului motric. Deoarece intr-o echipa am avut 5-6 copii, in cadrul stafetelor am realizat o densitate corespunzatoare.[9]

            „Constructorii”

   Copiii sunt impartiti in doua echipe egale asezate in formatie de sir. In dreptul fiecarei echipe se aseaza o cutie cu cuburi, in fata  se traseaza marcajul pentru mersul in echilibru si o linie care reprezinta locul unde ei construiesc. Primii copii din fiecare echipa iau cate doua cuburi, merg in echilibru cu mainile intinse lateral pana la locul marcat, lasa cuburile acolo, se intorc in alergare, ating pe urmatorii si-si ocupa locurile. Copiii au obligatia sa aseze cuburile in asa fel incat sa construiasca un zid. Sunt declarati buni constructori componentii echipei care au terminat primii si cel mai corect construirea zidului.

            „Stafeta cu obstacole”

   Copiii au fost impartiti in doua echipe egale, asezate in formatie de sir inapoia unei linii de plecare. Inaintea echipelor pe traseu, se pun in 3 locuri cate doua cosulete din material plastic pe care se sprijina cate un baston de gimnastica.

Distanta dintre obstacole este de 2m. La comanda, primii din fiecare echipa pornesc in alergare si sar peste obstacole. La intoarcere alearga spre urmatorii coechipieri pe care ii ating pe umar. Castiga echipa care termina prima si parcurge corect traseul (fara sa doboare bastonul).

                „Cursa iepurelui”

         Copiii sunt impartiti in echipe egale ca numar, asezate in siruri inapoia liniei de plecare. La 6-8m de aceasta se traseaza linia de sosire. Primii copii din fiecare echipa asteapta semnalul de plecare in pozitia ghemuit. La semnal, ei pornesc cu saritura iepurelui pana la linia de sosire, inconjoara in alergare un ursulet care marcheaza locul intoarcerii si revin in alergare la echipele lor, dupa ce au atins cu mana pe umar urmatorul coleg. Castiga echipa care a terminat prima cursa.

 

           „Toti la stegulet”

         Copiii sunt impartiti in doua echipe egale, asezate in siruri inapoia liniei de plecare. In fata echipelor se afla o linie de plecare, iar la 5-6m o saltea. La semnal, primii pornesc, alearga, se rostogolesc pe saltea, iau in mana un stegulet din suport il flutura, il pun la loc, alearga spre echipa lor, ii ating pe umeri pe urmatorii si se aseaza la coada sirurilor. La sfarsit iese invingatoare echipa care a terminat prima si a executat mai corect miscarile.

            „Atinge clopotelul”

         Copiii sunt impartiti in doua echipe asezate inapoia liniei de plecare. Inaintea fiecarei echipe, la distanta de 2m se afla doua buturugi (bancute) perpendicular pe directia de deplasare. La comanda, primii din echipe alearga pana la buturuga, pe care o escaladeaza, sar de pe ea si alearga pana la clopotelul suspendat, il ating, se intorc in alergare, ii ating pe umar pe urmatorii si se aseaza la coada sirurilor. Educatoarea evidentiaza echipa care a terminat mai repede si mai corect.

            „Cel mai bun tintas”

   Copiii sunt impartiti in doua echipe asezate pe siruri inapoia liniei de ochire. In dreptul fiecarei linii se afla o galetuse cu mingi mici. La comanda, copiii din fiecare echipa iau cate o minge si o arunca in cosul asezat la o distanta de 2-3m. Dupa ce au aruncat, alearga pana la cos, il ocolesc si se intorc atingandu-l pe primul coleg din echipa. Dupa aceea se aseaza la capatul sirului. Castiga echipa care are mai multe mingi in cos.

            „Cursa serpilor”

   Copiii sunt impartiti in grupe egale ca numar. Echipele sunt asezate pe siruri inapoia liniei de plecare. La cativa metri de aceasta se traseaza linia de sosire. La comanda, primii copii se culca in sprijin pe abdomen si incep sa se tarasca (ajutandu-se de abdomen) pana la linia de sosire. Se ridica si se intorc alergand pana la urmatorii care asteapta in pozitia culcat, ii ating pe umar si apoi trec la coada sirurilor.

            „Fereste-te de ursulet”

   Copiii sunt impartiti in mai multe echipe egale ca numar asezate pe siruri cu fata la capatul cate unei banci de gimnastica. Pe fiecare banca sunt asezate jucarii „ursuleti”. La comanda, primii din fiecare echipa se urca pe banci si merg in echilibru, pasind peste „ursuleti” astfel incat sa nu-i doboare. Dupa ce au executat, alearga si ating primii copii care asteapta in rand apoi se aseaza la coada sirurilor. Castiga echipa care a terminat prima si are cel mai mic numar de „ursuleti” doborati.

            „Nu atinge sfoara”

         Copiii sunt impartiti in echipe egale ca numar asezate pe siruri, inapoia liniei de plecare. La distanta de 6-8m de aceasta se fixeaza pe doi suporti o sfoara la inaltimea de 0,50m. La semnal, primii din fiecare echipa alearga aproape de sfoara unde se aseaza in culcat inainte si se tarasc pe antebrate (deplasarea se executa cu sprijin numai pe antebrate), picioarele mentinandu-se intinse, pe sub sfoara, fara sa o atinga. Dupa ce au trecut de ea, se ridica, se intorc in alergare prin exterior si se aseaza la coada sirurilor. Urmatorii pornesc cand sunt atinsi de colegii care incheie stafeta. Castiga echipa al carei ultim component trece primul linia de sosire. [10]

         In cadrul stafetelor am organizat intrecerea de 4-5 ori stabilind de fiecare data clasamentul, iar la sfarsit echipa castigatoare.

            3.2.Jocuri dinamice

                  Prin caracteisticile sale, jocul dinamic corespumde in cel mai inalt grad particularitatilor psihice ale prescolarilor oferind acestora mari satisfactii.utilizat in verigile de invatare, consolidare, perfectionare, jocul dinamic poate constitui tema a activitatii insa poate fi si mijloc pentru consolidarea, perfectionarea, aplicarea deprinderilor care au constituit tema activitatii.



             „Mergi in cerc si arunca

         Copiii sunt impartiti in doua echipe stau in fata liniilor de plecare trasate pe sol. In fata fiecarei echipe la distanta de 2-2,5 m se deseneaza cate un cerc. La semnal, un copil din fiecare echipa, cu o minge in mana alearga, intra in cercul desenat si arunca mingea cu ambele maini primului copil din echipa sa. Cel care a aruncat trece in spatele sirului.

 

            „Loveste clopotelul”

               Copiii impartiti in doua echipe pornesc de la linia de plecare tarandu-se pe antebrate si impingand cu varful picioarelor pana la scaunelele de care au fost legati clopotei. Ii ating cu mana facandu-i sa sune, iar in acel moment porneste urmatorul copil din sirul lui.

 

            „Broscutele sar in lac”

         Se traseaza pe sol un cerc mare, iar in mijlocul lui altul mai mic. Cercul mare este „lacul”, iar cel mic „insulita”. Copiii, asezati pe marginea cercului mare in sprijin ghemuit reprezinta „broscutele”. La comanda „Broscutelor, sariti in lac!”, toti copiii executa mai multe sarituri in lungime de pe loc, spre mijlocul cercului, spre „insulita”. Castiga acel copil care, prin sarituri executate corect a ajuns primul pe „insulita”.[11]

            „Acrobatii iscusiti”

               Copiii sunt impartiti in doua grupe si sunt asezati in spatele liniei de pornire. In fata grupelor sunt asezate bancute pentru mersul in echilibru, iar la capatul bancutelor saltele pentru saritura. La semnal porneste din fiecare grupa primul copil, se urca pe bancuta, merge in echilibru, iar la capat va cobori printr-o saritura in ghemuit. Ceilalti pornesc cand copiii care au executat, s-au ridicat. Ei se intorc si se aseaza la capatul sirului.

               In  jocul „Ursul si iepurasii” , rolurile se impart astfel: un copil va fi „ursul” care are „barlogul” stabilit si unde va sta ascuns, iar ceilalti sunt „iepurasii” care se misca liber executand sarituri cu deplasare, cu desprindere de pe ambele picioare, imitand saritura iepurasului si spunand versurile:

„Sa culegem fragi si mure

De la ursul din padure.”

               La comanda „Vine ursul, nu miscati!” iepurasii se ghemuiesc si stau cu ochii inchisi. In acel moment ursul iese din barlog, se indreapta spre iepurasi privind atent. Daca un iepurasi se misca este luat captiv in barlogul ursului o tura de joc. Cand conducatorul jocului spune „ ursul in barlog” iepurasii alearga veseli pentru ca nu au fost prinsi.

Pentru o viata sanatoasa si pentru un organism ingrijit, este imperios necesar ca orice copil sa fie invatat sa respire corect[12]. Perfectionarea actului automat se face prin exercitiu: inspiratie pe nas, expiratie pe gura („Mirosim floarea”, „Suflam in lumanare”). Trebuie stiut ca inspiratia pe gura conduce aerul rece, umed sau uscat, direct in plamani, ceea ce poate genera boli ale nasului si gatului, eventual ale plamanilor, in timp ce inspiratia pe nas favorizeaza temperarea calorica a aerului, uscarea sau umidificarea lui, si curatarea sa de particulele de praf existente.

Un alt aspect care trebuie deprins prin si pentru jocurile de miscare este pozitia corporala corecta si sanatoasa, cu spatele drept, umerii trasi inapoi si privirea inainte, complex armonic ce favorizeaza energizarea organismului printr-o buna respiratie si functionare organica.



[1] Barta A., Dragomir P.- Educatie fizica- manual pentru clasa a IX-a- Scoli normale, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1994, p. 38

[2] Dima S., Firea E., Bojeu E.- Jocuri si exercitii pentru dezvoltarea fizica a prescolarilor, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1974, p. 21

[3] Dragulin I.- Sa facem sport, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1987, p. 8

[4] Iakovlev V. – Jocuri pentru copii, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1981, p. 71

[5] Maria, Mocanu, Terezia, Biricescu, Jocurile de miscare cu reguli, in Revista invatamantului prescolar, nr. 3-4/2005, pag. 122

[6] Chateau I. – Copilul si jocul, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1970, p. 8

[7] Ivan E. – Educatie fizica in gradinite, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1976, p. 27

[8] Ticalnic E. – Exercitii si jocuri pentru prescolari, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1976, p. 116

[9] Barta A., Dragomir P.- Educatie fizica- manual pentru clasa a IX-a- Scoli normale, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1994, p. 157

[10] Teodorescu I. – Exercitii de educatie fizica si stafete pentru clasele I-IV, Craiova, Editura Oltenia, 1994, p. 57

[11] Zapetal M. – Mica enciclopedie a jocurilor, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1980, p. 31

[12] Marioara, Popescu, Educatia fizica: de la jocurile de miscare la sport in Revista invatamantului prescolar, nr. 1-2




loading...





.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




EXERCITIILE FIZICE SI JOCURILE DE MISCARE - MIJLOACE IMPORTANTE PENTRU FORMAREA DE PRICEPERI SI DEPRINDERI MOTRICE
PROIECT DIDACTIC 5-7 ani activitate matematica - „ Unde am asezat jucaria”
PR0IECT DIDACTIC 3-5 ani matematica - Ce stii despre mine?
EDUCATIA TIMPURIE –INTRE NECESITATE SI OPORTUNITATE



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu