EXPERIMENT- EDUCAREA DEPRINDERILOR MOTRICE DE BAZA LA PRESCOLARI CU AJUTORUL JOCURILOR SI STAFETELOR

EXPERIMENT- EDUCAREA DEPRINDERILOR MOTRICE DE BAZA LA PRESCOLARI CU AJUTORUL JOCURILOR SI STAFETELOR

1 Ipoteza cercetarii

Inca din viata intrauterina (lunile 4-5) copilul efectueaza miscari pe baza unor reflexe neconditionate. O data cu nasterea, prin contactul cu mediul natural copilul ofera "raspunsuri" motrice cu caracter de adaptare in variante din ce in ce mai largi pe care acesta si le insuseste prin copierea comportamentului parintilor si a celor din jur in conditii favorabile ale ambiantei naturale si umane.

In acestea conditii imi propun sa urmaresc cum contribuie deprinderile motrice, atat cele dobandite anterior, prin copiere cat si cele nou formate prin intermediul procesului de predare-invatare din gradinita la valorificarea potentialului fizic si psihic al fiecarui copil.

2 Metode de cercetare utilizate

In vederea elaborarii studiului de fata am utilizat urmatoarele metode de cercetare stiintifica: studiul documentelor si izvoarelor bibliografice, metoda observatiei, experimentul psiho-pedagogic, metoda testelor si metode de prelucrare si de analiza.

In activitatea de cercetare din domeniul educatiei psihomotorii si fizice, munca de informare preliminara si de documentare pe parcurs constituie o cerinta de baza pentru a cunoaste tot ce s-a creat in domeniul problemei respective.

Studiul documentelor in activitatea sportiva trebuie sa fie legat de cercetarile care au ca scop sa generalizeze experienta inaintata (documente de planificare, masuratori biometrice, norme de control etc.) si ofera o serie de date importante referitoare la tema propusa. Studiul izvoarelor bibliografice da posibilitatea de a situa lucrarea proprie in raport cu literatura de specialitate. Cunoasterea bibliografiei este de o foarte mare importanta pentru a evita munca de cercetare asupra unei probleme deja rezolvate - universal cunoscute in literatura de specialitate, ca si orientarea mai buna catre rezolvarea tematicii luata drept studiu.

Metoda observatiei

Observatia consta in urmarirea sistematica a faptelor educationale asa cum se desfasoara ele in conditii obisnuite precum si inregistrarea datelor si constatarilor asa cum se prezinta. Metoda observatiei se foloseste in toate etapele cercetarii. Ea insoteste de obicei toate celelalte metode si ofera date suplimentare in legatura cu aspectele urmarite. Folosirea eficienta a acestei metode presupune elaborarea prealabila a unui plan de observatie in care vor fi precizate obiectivele urmarite , cadrul in care se desfasoara si instrumentele care vor fi folosite pentru interpretarea datelor obtinute, date care vor fi consemnate imediat. O conditie de baza a acestei metode o constituie crearea conditiilor necesare bunei desfasurari a activitatii fara a modifica derularea normala a acesteia.

Metoda testelor

Testul este un instrument constituit dintr-o proba sau o serie de probe elaborate in vederea inregistrarii prezentei sau absentei unui fenomen psihic, a unui comportament sau reactie la un stimul dat. Exista teste fizice, teste psihologice si teste pedagogice. Aceste probe ca sa corespunda cerintelor unui test trebuie standardizate si etalonate. Standardizarea consta in precizarea unor reguli si cerinte privind administrarea testului, inregistrarea lui si evaluarea rezultatelor. Etalonarea consta in elaborarea unei scari, considerata ca etalon la care vor fi raportate rezultatele individuale si in functie de care se face masurarea si evaluarea acestora. Standardizarea si etalonarea contribuie la anihilarea subiectivismului si interpretarea rezultatelor obtinute. Testele se finalizeaza cu o cota care este valoarea numerica ce reprezinta rezultatele obtinute de copil. Aceste cote se preteaza la prelucrare si interpretare raportand cota copilului la baremul testului.

Experimentul pedagogic

Experimentul presupune crearea unei situatii noi prin introducerea unor modificari in desfasurarea actiunii educationale cu scopul verificarii ipotezei de lucru. Aceasta metoda consta in primul rand in introducerea sau suprimarea unuia sau mai multor factori bine determinati intr-o situatie cunoscuta in vederea verificarii rezultatelor acestei interventii. Experimentul pedagogic trece prin trei faze.

a)     Faza prealabila interventiei factorului experimental cand se selecteaza esantionul experimental si se testeaza situatia.

b)     Faza administrarii factorului experimental cand esantionul experimental este supus unei actiuni diferite fata de esantionul de control.

c)     Faza inregistrarii rezultatelor sau a testarii modificarilor susnumite dupa interventia factorului experimental.

Metoda anchetei

Aceasta metoda consta intr-un dialog intre cercetator si subiectii supusi investigatiei in vederea acumularii unor date. Convorbirea se desfasoara pe baza unui plan si a unor intrebari dinainte elaborate. Dialogul trebuie sa fie cat mai natural, iar intrebarile sa fie clar formulate, sa fie adecvate situatiei si sa se refere la un aspect concret. In urma convorbirii datele se inregistreaza.

Metode de prelucrare si analiza

Dupa recoltarea datelor se impune prelucrarea atenta a materialului brut obtinut si interpretarea faptelor. La prelucrarea si interpretarea materialului, precum si la descoperirea si formularea unor adevaruri noi se folosesc metode logice si metode matematice.

Metodele logice sunt folosite in toate lucrarile de cercetare pentru prelucrarea datelor. Metodele logice folosite in prezenta lucrare sunt analiza, sinteza, deductia si analogia. Valoarea acestor metode consta in aceea ca studierea materialului adunat nu se reduce numai la aspectele cantitative, ci duce la depistarea unor serii de elemente de natura calitativa.

Metodele matematice sunt necesare pentru a da rezultatelor cercetarii o cat mai mare precizie si exactitate. In studiul de fata am folosit in cadrul metodelor matematice statistica matematica si metoda grafica. Dintre metodele matematice cu cele mai multe aplicatii in domeniul educatiei psiho-motorii si fizice se detaseaza statistica matematica. Metoda grafica consta in reprezentarea mai clara a datelor statistice prin linii, curbe etc privind evolutia unor fenomene si corelatia dintre ele.

3.Descrierea experimentului

Studiul de fata privind deprinderile motrice la prescolari l-am elaborat in urma cercetarii intreprinse la Gradinita P.P. Nr.20 Arad. Cercetarea a avut loc pe o perioada de 2 ani 2006-2007, 2007-2008 la grupa pe care o conduc in calitate de educatoare si a avut la baza activitatea desfasurata cu o grupa experiment (condusa de mine) si cu o grupa de control (grupa unei colege). Ambele grupe au avut in componenta un efectiv de 16 prescolari.

Testarea motrica s-a efectuat in sala de sport a unitatii si a constat in: alergare de viteza 10-20 m, aruncarea mingii mici de pe loc si saritura in lungime de pe loc. Masuratorile privind dezvoltarea fizica care cuprind parametrii de inaltime, greutate, perimetrul toracic au fost efectuate la cabinetul medical din incinta gradinitei. Activitatile s-au desfasurat in aer liber, pe platoul din curtea gradinitei si in sala de sport in cazul in care conditiile meteorologice nu au permis acest lucru.

Conditiile materiale din unitatea unde am intreprins cercetarea sunt favorabile desfasurarii unei activitati conforme cu rigorile programei. Pentru realizarea cercetarii am folosit: cantarul, centimetrul, cronometrul, ruleta.

Tabel nr.1. Parametrii dimensiunilor antropometrice (grupa experiment)

Tabel nr.2. Parametrii dimensiunilor antropometrice (grupa de control)

4. Desfasurarea experimentului

La grupa de control, activitatile s-au desfasurat dupa metoda clasica, iar la grupa experimentala am actionat in sensul largirii posibilitatilor de utilizare a deprinderilor motrice in cat mai multe verigi ale activitatii. Activitatea cu grupa experimentala s-a bazat pe utilizarea sistematica si permanenta a exercitiilor, jocurilor, stafetelor si parcursurilor aplicative pentru:

a)     deprinderi si priceperi motrice de baza si utilitar-aplicative;

b)     aplicarea in conditii variate a deprinderilor motrice de baza.

Valorificarea fondului de deprinderi motrice la grupa de experiment am realizat-o in cadrul euritmiei si a dansurilor populare prezentate in cadrul serbarilor organizat in gradinita cu diferite ocazii.

Prelucrarea si interpretarea statistico-matematica a datelor rezultate

La sfarsitul fiecarui an scolar, de-a lungul celor doi ani, am efectuat masuratori antropometrice si am testat motric copiii din grupa de experiment si copiii din grupa de control.

Aceste teste au constat in alergare de viteza 20 m, saritura in lungime de pe loc si aruncarea mingii de tenis de pe loc la distanta.

Comparand mediile aritmetice la parametrii somatici la grupa de experiment si la grupa de control am ajuns la urmatoarea concluzie:

Tabel nr.1 - Parametrii dimensiunilor antropometrice (medii aritmetice)

In grupa mica cei 16 copii din grupa de experiment la indicatorul talie au avut o medie de 110,5 cm fata de 109,5 cm cat au avut copiii din grupa de control, diferenta dintre cele doua grupe fiind de 1cm. In grupa mijlocie, diferenta dintre cele doua grupe fiind de 1,2 cm grupa de experiment avand media de 114,4 cm, iar grupa de control 113,2 cm.

Indicatorul greutate este un parametru labil, care depinde si de conditiile de trai deci si de factorii externi. Pornind in grupa mica de la o medie de 17,7 kg la grupa de experiment, se ajunge la 19,6 kg in grupa mijlocie, la o diferenta de 1,9 kg in timp ce grupa de control pleaca de la o greutate de 17 kg in grupa mica, iar peste un an ajunge la o greutate de 18,3 kg in grupa mijlocie, diferenta fiind de 1,3 kg.

Daca in grupa mica diferenta de greutate dintre grupa de control si cea de experiment este de 0,7 kg in favoarea grupei de experiment, in grupa mijlocie diferenta este de 1,3 kg in favoarea grupei de experiment.

Comparand mediile aritmetice ale dimensiunilor antropometrice a celor doua grupe am ajuns la urmatoarele concluzii:

Cea mai mare diferenta intre cele doua grupe se observa la greutatea corporala, in grupa mica fiind de 0,7 kg, ajungandu-se dupa un an la diferenta de 1,3 kg in favoarea grupei de experiment.

In ceea ce priveste cresterea in inaltime se inregistreaza o crestere mai lenta. Daca in grupa mica diferenta a fost de 1 cm, in grupa mijlocie se observa o crestere sensibila a diferentei, doar de 1,2 cm.

In ceea ce priveste rezultatele obtinute la cele doua grupe (de experiment si de control) la testarile motrice (alergare de viteza 20 m, saritura in lungime de pe loc si aruncarea mingii de tenis de pe loc la distanta), comentarea lor o voi face pe baza mediilor aritmetice obtinute si prin grafice. In ceea ce priveste mediile aritmetice, observam la toate cele trei probe inregistrate o crestere a performantelor la grupa de experiment fata de grupa de control.

Tabel nr. 3. Mediile parametrilor motrici

La alergarea de viteza pe distanta de 20 m, daca in grupa mica diferenta dintre cele doua grupe este de 0,14 sec la sfarsitul primului semestru din grupa mijlocie creste sensibil la 0,17 sec si se ajunge la sfarsitul grupei mijlocii la o diferenta de 0,32 sec.

La aruncarea mingii de tenis de pe loc la distanta, in grupa mica diferenta intre grupa de experiment si grupa de control este de 1,06 m, la sfarsitul primului semestru din grupa mijlocie 1,74 m, iar la sfarsitul grupei mijlocii diferenta dintre cele doua grupe ajungand la 1, 75 m, observandu-se un real progres.

La saritura in lungime de pe loc, in grupa mica diferenta intre grupa de experiment si grupa de control este de 0,15 m, la sfarsitul primului semestru din grupa mijlocie diferenta este de 0,20m, iar la sfarsitul grupei mijlocii diferenta inregistrand un usor regres ajungandu-se la 0,17m.

Analizand datele obtinute in urma efectuarii testelor motrice se pot scoate in evidenta urmatoarele aspecte:

In grupa mica se inregistreaza un progres al vitezei de deplasare ca rod al instruirii, nu atat de evident ca si progresul altor deprinderi motrice cum ar fi de exemplu aruncarea. La viteza, indicele de progres creste considerabil spre sfarsitul experimentului cand se ajunge la o diferenta de 0,32 sec.

In ceea ce priveste aruncarea mingii de tenis de pe loc la distanta, relatia intre exercitii si o anume tehnica, chiar in faza ei incipienta este hotaratoare in realizarea progresului. De aceea, cel mai evident salt la grupa de experiment se inregistreaza la aruncarea mingii. Semnificativa este diferenta dintre cele doua grupe chiar la sfarsitul grupei mici crescand apoi pana la 1,75 m la terminarea grupei mijlocii.

La saritura in lungime de pe loc, progresul are indice mai scazut datorita dificultatii deprinderii, ea fiind conditionata direct de dezvoltarea sistemului muscular si osos. Aceasta explica faptul ca datorita cresterii somatice care in grupa mijlocie este mai accentuata, se inregistreaza chiar un spor mai mic al progresului.

Indiferent de marimea indicelui de acumulare, activitatea desfasurata diferentiat scoate in evidenta faptul ca efortul indreptat pentru dezvoltarea deprinderilor motrice duce la un eveniment progres.

Tabel nr.4. Testele motrice (grupa de experiment)

A - alergare de viteza 20 m

B - aruncarea mingii de tenis de pe loc la distanta

C - saritura in lungime de pe loc

Tabel nr.5. Testele motrice (grupa de control)

A - alergare de viteza 20 m

B - aruncarea mingii de tenis de pe loc la distanta

C - saritura in lungime de pe loc

Rezultatele obtinute de subgrupa de experiment la testarile efectuate le-am prezentate si sub forma de grafice.

Evolutia aruncarii mingii

Din rezultatele obtinute se poate afirma ca progresul inregistrat la grupa de experiment este superior grupei de control.

In urma experimentului am ajuns la concluzia ca ipoteza potrivit careia deprinderile motrice formate prin intermediul procesului de predare-invatare din gradinita duc la cresterea si valorificarea potentialului fizic si psihic al fiecarui copil este confirmata de rezultatele cercetarii.

Astfel in urma aplicarii experimentului aplicat s-a constatat o crestere a eficientei activitatii. Prin rezultatele obtinute se poate observa ca au fost indeplinite la nivel superior obiectivele particulare propuse, in urma participarii active a copiilor prin folosirea cu precadere a jocurilor si stafetelor.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Educatia psiho-motorie si in general orice miscare sustinuta, efectuata pe cat posibil in aer liber, are efecte benefice asupra starii de sanatate si asupra capacitatii de efort la toate varstele, dar mai ales la varsta frageda a copilariei cand efortul fizic sistematic reprezinta excitantul biologic necesar si util proceselor metabolice complexe.

In ceea ce priveste lucrarea de fata, in urma testarilor efectuate timp de doi ani la grupa de experiment si grupa de control am ajuns la concluzia ca s-au obtinut rezultate superioare pe planul dezvoltarii motrice.

La grupa de experiment, rezultatele obtinute, progresul inregistrat in perioada de experiment arata ca activitatile desfasurate si-au atins scopul in totalitate, au fost atractive, intens traite de copii, iar indicii de dezvoltare somatica si motrica s-au situat la nivel superior fata de grupa de control.

Progresul inregistrat a fost superior la grupa de experiment la care au fost introduse modalitatile experimentale, demonstrandu-se eficienta folosirii stafetelor, parcursurilor aplicative si a jocurilor dinamice.

Strategiile si metodele alese, impreuna cu probele aplicate au contribuit la dezvoltarea calitatilor motrice cum a reiesit din experiment si la educarea trasaturilor pozitive ale personalitatii in plan intelectual, afectiv, volitiv, moral si estetic. Se pot folosi exercitii si jocuri care sa fie eficiente, atragatoare si sa angreneze copiii. De asemenea, se pot repeta exercitiile si jocurile in conditii cat mai variate in care copiii isi pot etala creator cunostintele, priceperile si deprinderile insusite, iar utilizarea stafetelor si a jocurilor de miscare vor evita plictiseala. Actionand direct asupra formarii deprinderilor motrice, actionam indirect asupra calitatilor motrice.

In concluzie, consider ca aceasta modalitate aleasa de mine cu titlu de experiment ar trebui generalizata de catre toate educatoarele, urmand ca fiecare sa o aplice in functie de particularitatile grupei si de baza materiala de care dispune, dar cunoscand in detaliu atat continutul cat si structura fiecarei deprinderi motrice pentru a putea dirija procesul de predare-invatare pe o cale corecta.

ANEXE

Proiect didactic

Gradinita: P.P.nr.20, ARAD

Grupa: mijlocie

Locul de desfasurare: sala de sport

Tematica activitatii:

1. Invatarea aruncarii cu o mana de la umar
2. Joc de miscare - "Cine arunca mai bine"

Obiective operationale:

sa-si insuseasca deprinderea corecta de a arunca cu o mana de la umar (azvarlire);

sa-si imbunatateasca capacitatea de orientare spatio-temporala si senzorio-motrica;

sa-si dezvolte indemanarea si forta membrelor superioare.

Strategii didactice: demonstratia insotita de explicatie, exersarea globala, povestirea   sugestiva.

Mijloace specifice: exercitiul fizic, jocul de miscare.

Materiale-aparate : mingi, doi clopotei suspendati.