Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » alimentatie nutritie
ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SANATOS

ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SANATOS



ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SANATOS

  1. Alimentarea cu lapte matern.

       Nou-nascutii si sugarii alaptati se dezvolta cu mult mai bine si cu plus ponderal fata de cei alimentati artificial, sunt mai rezistenti la infectii si beneficiaza de acea armonie inefabila pe care o dau ocrotirea si apropierea materna, precum si laptele optim al speciei respective.Un element de care trebuie sa se tina seama este starea psihica  a tinerei mame : fie dorinta intensa de a alapta, fie teama lapte, fie, mai rar, repulsia si refuzul de a alapta. Medicul trebuie sa  stie sa se comporte in fata fiecarui caz : crearea calmului , aplicarea de tratamente adecvate, puterea de convingere, inlaturarea durerilor produse  de fisuri, completarea la timp a ratiilor in caz de hipogalactie si, in fine,  renuntarea, fara insistente exagerate sau crearea de complex de inferioritate, acolo unde mama este realmente si iremediabil agalactica.                                                        Pregatirea prenatala pentru lactatie, notiunile teoretice si practice   de ingriiirea sanilor  si  de  tehnica a  alaptarii,  date din timp, scutesc  mamele de stari psihice depresive, le fac mai curajoase si mai intelegatoare in fata dificultatilor care se vor ivi in cursul alaptarii.


        Pregatirea prenatala a viitoarelor mame. Gravidele trebuie educate si  convinse in sensul alimentarii nou-nascutului la san si, in orice caz, de  valoarea laptelui de mama,  indiferent de tehnica administrarii.  Pregatirea nu va fi numai verbala, ci se va baza pe date concrete, diagrame,  tabele,  prezentarea  unor nou-nascuti  sau  sugari  eutrtofici, demonstrandu-se practic ca, in marea majoritate a cazurilor, alaptarea (la san) este  superioara alimentatiei artificiale. Trebuie aratate fotografii ale copiilor cu dispepsii enterale prin laptele de vaca, pentru a infrange efectul imaginilor impresionante de  sugari frumosi si suprapondenderali de pe unele  marci de cutii cu lapt praf.

      Avantajele alimentatiei la san. In primul rand, alaptarea realizeaza  o relatie intima intre mama si copilul sau nou-nascut, care nu exista in caz de alimentare cu lingurita sau biberonul. Mamei i se creeaza o stare psihica de multumire, de incredere in sine, de indeplinire a datoriei si de fericire atunci cand copilul evolueaza bine. De altfel, in general, nou-nascutul alaptat nu are colici nici atunci cand este supraalimentat sau cand nu se respecta strict orele,  si are un apetit mai bun. Pentru viitor se asigura o dezvoltare normala a maxilarelor si sinusurilor fetei, prin efortul de suctiune, care reprezinta o activitate mecanica, un  antrenament si o educatie.                                                                                                      Infectiile digestive stnt practic nule.  Laptele de mama, provenit direct de la sursa, este steril. Infectiile arborelui respirator apar deasemenea mai rar la sugarii la san, iar morbiditatea acestora este de 10 ori mai redusa decat a celor hraniti artificial. Alimentatia artificiala a nou-nascutului prezinta mari riscuri, mai ales in familiile modeste, cu nivel cultural-educativ-igienic mai redus. Acolo unde se mentine alaptarea, chiar in conditii deficitare, accidentele vor fi nule.

In plus, alaptarea la san nu cere mamelor timp pentru pregatirea meselor si sterilizarea biberoanelor, tetinelor sau linguritelor. Laptele matern supt direct are temperatura corpului, precum si un gust si o aroma totdeauna preferate de copil.

Obsteiricienii si pediatrii de maternitati vor avea in vedere. pentru rizarea alaptarii, urmatoarele :

1) Pregatirea     prenatala   a   sanilor.   Alimentatia     care   favorizeaza lactatia.

2) Pregatirea teoretica, practica si psihoprofilactica a viitoarei mame.

3) Infrangerea  tendintei  de  a ablacta    si de  a recurge  la  laptele pudra.

4) Colaborarea surorilor si moaselor    cu  lauza,  care va fi  ajutata direct  la   alaptare,   de   la   primele  incercari   (tehnica suptului,   golirea sanilor, pastrarea surplusului  de lapte, proba suptului  etc.). 

5) Instruirea mamei in folosirea alimentatiei complementare pentru cazurile in care indicatia aceasta nu poate fi evitata.                                                                                      Este necesar ca inca de la consultatiile prenatale sa se ia toate masurile, atat pentru buna conditie fizica a gravidei, deci si a fatului care se dezvolta, cat si pentru pregatirea sanilor in vederea alaptarii. In foile de observatie obstetricala exista rubrici pentru descrierea sanilor, dar constatarea abia in maternitate a unor mameloane prea mici, ombilicate, este tardiva.

Pregatirea prenatala a sanilor pentru alaptare. Igiena sanilor va fi riguroasa.  Se vor spala zilnic cu apa calda si sapun, inlaturand  secretiile colostrale uscate de pe mameloane. Gravida va purta un sutien potrivit care sa nu preseze mamelonul si sa impiedice sudarea canalelor galactofore.                                                                         Masajul sanilor este de asemenea    recomandabil incepand din luna a VIII-a. El consta in miscari de muls - si de erectare a mameloanelor, fie cu ocazia toaletei cu apa si  sapun,  fie  dupa aceea, lubrifierea facandu-se cu lanolina sau glicerina.  Nu se recomanda solutiile alcoolizate, care irita pielea mamelonului si favorizeaza fisurile.

In cazul mameloanelor cu defect de conformatie se vor aplica din timp - chiar din luna a IV-a de sarcina - toate metodele posibile ; masajul si modelarea mameloanelor plate, aplicarea capacelor de sticla ( un fel de ventuze plate care aspira, trag in afara mamelonul), exprimarea zonelor perimamelonare si eliminarea colostrului. Acolo unde prevedem cu siguranta obstacole la alaptare din cauza mamelonului vom exersa viitoarea mama, fie in sensul alaptarii cu prelungitor de mamelon, fie la mulsul manual sau cu tire-lait manual ori electric. In felul acesta, femeia va infrunta calm, pregatita, dificultatile ce se vor ivi.



Contraindicatiile alaptarii. Se interzice alaptarea in urmatoarele stari  patologice ale mamei : insuficienta cardiaca decompensata, tumori maligne, boli febrile acute, tireotoxicoza, psihoze, boli renale (indeosebi pielita) ; de asemenea, in anemie, in tuberculoza nestabilizata (cazurile nescoase din evidenta dispensarului antituberculos), tuse convulsiva, stari gripale.

       Desigur,   alaptarea   este  amanata   temporar  daca  mama  a   suferit operatie   cezariana sau  exista  incompatibilitate  sanguina  de  Rh  sau grup.

      Alimentarea nou-nascutului la san se intrerupe si in cazurile in care au aparut fisuri, ragade sau eczeme ale mamelonului, mastite si, desigur, atunci cand, cu toate eforturile depuse, lactatia nu se instaleaza nici dupa 7—10 zile.

      Din partea copilului nou-nascut exista impedimente pentru alaptare in caz de : prematuritate, dismaturitate, sindrom neurovascular central, icter patologic, crize de cianoza, cardiopatii congenitale, malformatii digestive si toate infectiile acute, digestive, respiratorii, renale sau meningeale.

Alimentarea nou-nascutului in primele zile.

    

       Dupa respectarea unei perioade de aproximativ 4 ore pentru adaptare la viata extrauterina, nou-nascutii nesocati si netraumatizati vor primi apa fiarta zaharata sau glucoza 5%. Cei nascuti cu greutate mica  vor primi cu precadere lichide zaharate, cunoscut fiind pericolul hipoglicemiei pentru prematuri, dar mai ales pentru dismaturi.

        Punerea la san se va face la 12 ore dupa nastere, daca starea mamei si a copilului o permit . Respectand toate regulile de pregatire si tehnica corecta a suptului, in prima zi copilul va fi lasat 2 minute la fiecare san, apoi, in zilele urmatoare, progresiv cate 3, 4, 5 minute. Abia a 6-a zi, o alaptare va dura in total 15 minute, pentru a se extinde la 20 de minute la sfarsitul primei saptamani.

         Orele de alaptare vor fi : 6 -  9 - 12 - 15 - 18 - 21 - 24. Suptul suplimentar de noapte poate fi dat, dupa plecarea din maternitate, daca copilul nu se calmeaza numai cu ceai, in jurul orei 3 dimineata. Aceasta masa poate fi utila, favorizand o mai buna crestere in greutate si linistind copilul, lucru necesar pentru odihna lui si a mamei. Se poate folosi si programul urmator : 6 -  9 -  12 -  15 -  18 -  22 (± 3). Nu recomandam intervalul de 4 ore, folosit in alte tari ; mesele la 3 ore sunt mai fiziologice si experienta a aratat ca dau cele mai bune curbe ponderale.

         Desigur ca numarul meselor va fi decis de la caz la caz, in functie de apetitul copilului, de forta lui de supt si de curba ponderala. Se va pune totdeauna copilul la ambii sani.

      Alaptarea fara program, ,,la cerere”, adica atunci cand copilul plange si, cautand sanul (roothing reflex), da impresia de foame, da uneori bune rezultate, cu conditia ca laptele sa fie abundent si, deci, copilul, satul sa ceara din nou dupa minimum 3 ore. De obicei insa, alaptarea dezordonata duce la regurgitatii, varsaturi, colici, supraalimentatie si diateza exsudativa, iar mamei ii produce epuizare si fisuri mamelonare, ceea ce ne face sa nu o recomandam.

          In saloanele de alaptare din maternitati se vor crea conditiiie optime : curatenie, chiar sterilizarea atmosferei prin raze ultraviolete, luminozitate, liniste ; scaune confortabile, eventual scaune clinice de alaptare, care sunt foarte stabile, prezinta un tor din burete plastic, pro­tector al perineului mamei, si sprijinitoare pentru brate si picioare  ; masuta cu recipiente pentru tinctura de iod pentru maini si solutie de acid boric pentru sani, vata sterila, pompe manuale tire-lait, prelungitoare de mamelon, lingurite, tetine si biberoane, toate individualizate si repartizate dupa situatie. O sora puericultoare va activa in sala de alap­tare, ajutandu-le si indrumandu-le pe tinerele mame.

         Proba suptului - cantarirea copilului inainte si dupa supt - este necesara numai in cazurile de scadere ponderala ,,fiziologica” exagerata, atunci cand instalarea lactatiei pare a intarzia si cand redresarea curbei greutatii nu incepe a 3-a, a 4-a zi. Surorile vor inscrie in rubrici speciale cantitatile primite de copil la fiecare masa, timp de 24 de ore, si in caz ca minimul cantitativ si caloric nu este obtinut, se vor face completari.

         Ratiile de lapte de mama se calculeaza dupa vechea formula a lui Finkelstein : Ln = n-l x 70 sau 80, in care L = cantitatea de lapte pe 24 de ore, n - ziua de la nastere, 70 = coeficient pentru copii de greutate medie, iar 80, pentru cei euponderali, peste 3500 g.

             Formula aceasta este un bun indrumator, dar numai pentru primele 8 zile. Noi consideram ca, practic, da ratii prea mici si de aceea o folosim simplificat, fara a mai scadea coeficientul 1. Inmultind cu 10 cifra zilei de nastere, obtinem ratia la o masa, deci, in prima zi 10 g, a 2-a zi 20 g, a 8-a zi 80 g. Dupa 8 zile, pana la o luna, ratia pe supt variaza dupa caz, intre 80, 100 si 120 ml ; o curba ponderala continuu ascendenta, cu un plus de 25—40 g/zi, ne dispenseaza de calcule si de controlul ratiilor.

  1. Alimentatia artificiala.



Preparate de lapte utilizate in perioada de nou-nascut:

1) Lapte  semiecremat,   acidulat  .

2) Lapte pudra semiecremat .

3) Preparate de lapte umanizat cu adaos de vitamine si fier ( “Nan-Nestle”, ,,Humana”-0 si 1).

4) Lapte condensat nezaharat sau zaharat.

5) Preparate speciale cu indicatie strict medicala.

6) Lapte de vaca in pudra,  integral (acidulat sau nu).

7) Lapte  de  vaca  lichid,   diluat,   acidulat  sau  neacidulat.

    In lipsa unor stocuri de lapte de mama (si credem ca nu ar fi inutila industrializarea laptelui de mama in pudra) se va recurge la unul din preparatele amintite mai sus.

Cateva probleme puse de alimentatia nou-nascutului.

      

           Tehnica suptului. In general, in primele ore, nou-nascutul doarme continuu ; daca plange, primeste cateva lingurite de apa fiarta zaharata 5%, iar daca au trecut 12 ore poate fi pus la san.

       In primele 5 zile, secretia mamara este colostrala si laxativa. Sanii ,sunt turgescenti si durerosi, ceea ce constituie o piedica in alaptare.

       Pozitia mamei si a copilului va fi supravegheata cu grija. Daca mama este culcata, ea va sta intoarsa catre copil, care va sta culcat paralel cu dansa. Daca mama se poate aseza cu spatele sprijinit de perne, va sta usor inclinata inainte, tinand copilul pe unul din brate, in timp ce mana opusa tine sanul de la care copilul suge, indexul fiind aplicat deasupra areolei mamelonare. Mamelonul va fi astfel ghidat in gura copilului, iar sanul comprimat ca sa nu-i astupe narile. Presiuni moderate ale degetelor ajuta un mai bun flux al colostrului.

       Deglutitia este anuntata de sunete caracteristice ; miscarile de suctiune, singure, nu sunt o dovada de supt eficient. Se dau ambii sani sau numai cate unul, in functie si de abundenta laptelui. Important este ca sanii sa fie goliti. Deoarece copilul inghite aer, se vor face ridicari bruste, pentru eructatie.

        Daca mama se poate deplasa, alaptarea se face pe scaun special.

        

  Metode de control al ratiilor si cresterii.

          ,,Proba suptului” consta in cantarirea copilului, infasat, inainte si dupa supt, la fiecare masa, timp de 24 de ore. In acest fel se obtin date despre situatia de ansamblu, care indica, fie alimentatie suficienta, fie supra-, fie subalimentatie la san. Aceste date vor fi desigur coroborate cu cifrele cresterii zilnice (normal : 25 - 40 g/zi).

       In caz ca ratia stabilita de medic in foaia de observatie si trecuta in tabelul de control nu este luata, se da copilului diferenta : fie lapte de mama muls (manual sau electric), fie lapte colectat de la alte mame, fie, in lipsa, unul din preparatele de lapte industriale, care - repetam - vor fi judicios prescrise in raport cu necesitatile copilului, cu categoria sa ponderala si de maturare, cat si in functie de aspectul scaunelor.

       Subnutritia este foarte frecventa la nou-nascutii la san si chiar la cei alimentati cu biberonul sau lingurita : copilul primeste lapte insuficient, nu poate suge cu putere, regurgiteaza des, varsa mult sau laptele din biberon este insuficient cantitativ ori prea diluat. Simptomele initiale ale subnutritiei sunt : foamea, manifestata prin agitatie permanenta, cautarea sanului si plansete, scaune mici ,,de foame”, galbene-verzui, mucoase, emise la fiecare masa ; uneori constipatie ; de asemenea, colici si varsaturi prin aerofagie.

        Alimentatia gemenilor prezinta totdeauna dificultati. Daca fratii sunt de aceeasi greutate si forta, iar mama are lapte abundent, vor fi hraniti in acelasi timp, fiecare la cate un san. Controlul alimentar va fi riguros in cazul gemenilor, caci, de obicei, in scurt timp trebuie introdus lapte complementar, deoarece mamele nu pot satisface aceste nevoi duble.

        Dificultatea este mai mare cand cei doi copii au greutati diferite, unul fiind mic si debil (,,transfuzorul”), celalalt mai mare si mai puternic (,,transfuzatul”). Cel voinic va fi util pentru stimularea lactatiei ;va fi pus la san, pastrandu-se insa lapte si pentru nevoile relativ mari ale celui mic. Ambii copii vor primi lapte matern cat timp va fi posibil, iar completarile cu lapte pudra sau alte preparate se vor face la timp, daca controlul alimentar le indica.

       Adaosurile vitaminice. In afara prematurilor si a celorlalti copii cu greutate mica, nou-nascutii normali, euponderali, beneficiaza si ei de suplimente vitaminice, care pot fi date din primele zile, avand in vedere penuria acestora in laptele matern, astfel : vitamina C ½  - 1 fiola de 2 ml (200 mg) zilnic, per os ; vitamina K (preferabil K1), pentru a nu favoriza anemia hemolitica si icterul nuclear, 1—5 mg/zi, pe gura, 1—3 zile.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SANATOS
Manipularea si transportul produselor refrigerate
Ratia alimentara
RATIA ALIMENTARA
NECESARUL PROTEIC, LIPIDIC SI GLUCIDIC AL ORGANISMULUI
ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI
Congelarea
Structura si compozitia fizico-chimica produselor agroalimentare


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu