Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » alimentatie nutritie
CARNE SI PRODUSE DIN CARNE

CARNE SI PRODUSE DIN CARNE



CARNE SI PRODUSE DIN CARNE

1. Materie prima si caracteristici tehnologice

Din punct de vedere tehnologic, prin termenul de „carne” se intelege carcasa mamiferelor in conditiile in care rezulta dupa sacrificarea animalelor, adica dupa indepartarea subproduselor comestibile si necomestibile si a partilor utilizabile in alte domenii de activitate decat industria alimentara.

Comercializarea catre consumator a carnii se face insa sub forma transata, dezosata, portionata si ambalata si asa cum se va arata, pe tot traseul de la sacrificare pana la consum, frigul artificial are un rol esential in conservarea carnii.

In afara de carne, din categoria subproduselor, cea mai mare importanta pentru consumul uman o reprezinta organele: limba, ficatul, inima, creierul, rinichii, splina s.a.


In mod curent, in alimentatia umana este folosita carnea de porcine, de bovine si de ovine.

Sub aspectul tehnologic si comercial carnea este clasificata in functie de varsta animalului la sacrificare, starea de ingrasare, greutate s.a. Astfel, in cazul porcinelor, exista reglementari de incadrare in grupe de greutate in viu, carora le corespund anumite grupe de greutati si anumite caracteristici ale carcaselor rezultate dupa abatorizare. In cazul bovinelor si ovinelor, exista clasificari ale carnii in special in functie de varsta animalelor in momentul sacrificarii.

Carnea este alcatuita din punct de vedere morfologic din tesuturi musculare, conjunctive, cartilaginoase, adipoase si osoase. Ponderea in greutate a fiecarei categorii de tesut in ansamblul carcasei este determinata de o multitudine de factori: specie, rasa, sex, stare de ingrasare, mod de furajare si intretinere s.a.

In tabelul 1 este redata orientativ, proportia diferitelor tesuturi, in procente din greutatea totala a carcasei, pentru carnea de bovine adulte, de manzat, de ovine si de porcine, in functie de starea de ingrasare a animalelor inainte de taiere.

Tabelul 1. Proportia diferitelor tesuturi in carnea animalelor

Nr. crt.

Calitatea carnii si specia

Tesut muscular %

Tesut conjunctiv %

Tesut osos si cartilaginos %

Tesut adipos

%

1

Carne grasa de bovine

56,6

11,6

15,7

16,1

2

Carne slaba de bovine

60,6

14

21,9

3,5

3

Carne grasa de manzat

55,4

11,2

15,2

18,2

4

Carne slaba de manzat

57,4

16,2

21,9

4,5

5

Carne grasa de ovine

56,9

10,9

15,3

15,8

6

Carne slaba de bovine

57,4

15,7

21,9

4,5

7

Carne de porc

48 -  73

7-12



20-40

Proportia tesuturilor si distributia lor in cadrul carcasei determina proprietatile fizico-chimice, valoarea nutritiva si alte caracteristici ale carnii.

2. Carne in carcase

2.1. Faze tehnologice care preced tehnologiile de racire

Tehnologia generala de abatorizare cuprinde mai multe faze importante cum ar fi: pregatirea animalelor pentru sacrificare, suprimarea vietii animalelor, sangerarea, indepartarea viscerelor, selectarea altor parti anatomice in afara carcaselor, sectionarea carcaselor in doua jumatati simetrice (la porcine si bovine), toaletarea uscata si umeda.

In faza de pregatire a animalelor pentru taiere, trebuie acordata atentie deosebita asigurarii regimului de odihna a acestora in vederea restabilirii echilibrului fiziologic perturbat in faza de transport. In cazul sacrificarii animalelor stresate si obosite, sangerarea este incompleta ceea ce determina riscul trecerii in sange si deci in carne a unor microorganisme patogene din continutul gastrointestinal.

Pentru a se asigura o calitate corespunzatoare a carnii, este strict necesar ca operatia de sangerare sa se faca cat mai complet. De asemenea, se impune efectuarea corecta a operatiei de indepartare a viscerelor din cavitatile abdominala si toracica si nu mai tarziu de 30-40 minute dupa sacrificarea animalului.

Prin toaletarea uscata si umeda a semicarcaselor (in cazul bovinelor si a porcinelor) sau a carcaselor (in cazul ovinelor) se realizeaza indepartarea cheagurilor de sange si a altor aderente pe suprafata acestora. Temperatura apei calde cu care se realizeaza toaletarea umeda este de cea 43°C.

In final, carcasele se cantaresc, se duseaza cu apa rece, urmand ca apoi sa fie introduse in spatiile de refrigerare.

2.2. Refrigerarea carnii in carcase

Dupa dusarea finala cu apa rece a carcaselor, efectuata dupa cantarire, urmeaza refrigerarea. Carcasele trebuiesc introduse in spatiile de refrigerare cat mai repede posibil, dar nu mai tarziu de o ora dupa fasonare si toaletare. Acelasi

normativ (Codex Alimentarius, S.U.A.) prevede ca temperatura carcaselor trebuie scazuta sub 7°C, 10°C si, respectiv, 15°C in mai putin de 12 ore, 15 ore si, respectiv, 20 ore pentru carnea de ovine, porcine si, respectiv, bovine; carnea se considera refrigerata atunci cand temperatura in centrul termic scade sub 7°C, temperatura considerata ca limita inferioara de dezvoltare a unor patogeni cu care este contaminata frecvent carnea de porc.

Conditiile de refrigerare pot influenta, de asemenea, insusirile organoleptice ale carnii si produselor de carne (fragezime, suculenta, aspect etc), pierderile de suc dupa transare si capacitatea de retinere a apei dupa preparare. Astfel, cu cat intervalul dintre taiere si introducere la refrigerare este mai scurt si, cu cat procesul de racire este mai rapid, cu atat pierderile de suc dupa transare sunt mai reduse.

La refrigerarea bovinelor in special, dar si a ovinelor, pentru a face posibila aplicarea prompta a racirii fara pericolul aparitiei fenomenului de „rigiditate la rece”, se practica stimularea electrica a carcaselor. Stimularea electrica se face imediat dupa sacrificare si conduce la imbunatatirea substantiala a calitatii permitand, atat aplicarea refrigerarii prompte si rapide, cu temperaturi scazute ale aerului dar si aplicarea tehnologiei de transare la cald.

Refrigerarea prompta si rapida reduce simtitor pierderile in greutate prin evaporare, datorita, pe de o parte, scaderii presiunii partiale a vaporilor de apa la suprafata carnii (si implicit a diferentei fata de presiunea vaporilor de apa din aerul incintei racite), iar pe de alta parte, datorita reducerii insemnate a duratei procesului de racire.

Refrigerarea carcaselor se desfasoara in spatii frigorifice prevazute cu linii aeriene.

Pentru a asigura o racire uniforma si rapida a carnii este necesara

circulatia aerului la parametrii corespunzatori peste intreaga suprafata a carcaselor.

In acest sens, de o deosebita importanta este alegerea sistemului de distributie a aerului racit.

2.3. Carne transata

In urma operatiilor de transare, dezosare si sortare a carnii pe calitati, din carcasele de carne refrigerata sau decongelata rezulta carne portionata pe specialitati, carne dezosata, oase si slanina sau carne transata in portiuni anatomice mari.

Operatiile de transare, dezosare si sortare se realizeaza in spatii special amenajate, prevazute cu instalatii de conditionare a aerului in care trebuie sa se asigure:

-   temperatura aerului de 810°C;

-   umiditatea relativa a aerului astfel incat sa se evite condensarea vaporilor de apa pe suprafata carnii, adica temperatura punctului sau de roua sa fie sub temperatura suprafetei carnii (de exemplu, daca temperatura aerului este de 8°C, iar temperatura suprafetei carnii este 4°C, umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de maximum 75%);

-   viteze ale aerului de maximum 0,25 m/s la nivelul de lucru al personalului muncitor;

-   un debit de aer proaspat de 8 16 m3/h si persoana.

Sectiile de transare a carcaselor de carne cuprind, pe langa salile de transare in care se realizeaza conditiile de mai sus si alte spatii tehnologice:

-   spatii tampon pentru depozitarea carnii in carcase refrigerate, in care temperatura aerului este -1+1°C;

-   spatii pentru sortare, portionare, ambalare, cu temperatura aerului de 0°C;

-   spatii de congelare (tunele de congelare sau aparate de congelare cu placi);

- depozite tampon pentru produse finite refrigerate, cu temperatura aerului de 0°C;

- depozite tampon pentru produse finite congelate, cu temperatura aerului -18-20°C.

3. Grasimi

Grasimile (slanina de la porcine, seul de la bovine si ovine) sunt prelucrate prin sarare sau topire si conservate prin refrigerare sau congelare. Sararea slaninii se face in spatii racite cu temperatura aerului de maximum 8°C, prin metoda uscata sau umeda. De regula, grasimile topite se obtin in instalatii cu functionare continua.

Conditiile de depozitare ale grasimilor refrigerate sau congelate sunt redate in tabelul 2.

Tabelul 2. Caracteristici tehnologice la depozitarea grasimilor

Nr. crt.

Produsul

Depozitare in stare refrigerata

Depozitare in stare congelata

Temperatura aerului

[°C]

Durata maxima de pastrare [luni]

Temperatura aerului

[°C]

Durata maxima de pastrare

[luni]

1

Slanina sarata

3 5

2

-..-18

6

0



3

2

Grasimi topite

-10

4 8

-18

9 12

4. Produse din carne

In tehnologiile de realizare a preparatelor din carne, frigul artificial este utilizat la: scurgerea si zvantarea carnii tocate sau maruntite, prepararea si maturarea semifabricatelor pentru mezeluri (bradt si srot), sararea carnii, uscarea si maturarea salamurilor crude si depozitarea produselor finite.

Pricipalele caracteristici tehnologice la depozitare a produselor din carne sunt redate in tabelul 3.

Tabelul 3. Caracteristici tehnologice la depozitarea produselor de carne

Nr. crt.

Grupa de produse

Temperatu­ra aerului [°C]

Umiditatea relativa a aerului

[%]

Durata maxima de pastrare [zile]

Incarcarea specifica cu produse

[kg/m2]

1

Preparate din carne proaspete

04

75 85

3

50 100 (90180 kg pe 1 m linie)

2

Preparate din carne semiafumate

12

75

10

150

3

Preparate din carne afumate si uscate

12

75

15

150

4

Preparate din carne cruda (salamuri crude, carnati cruzi, produse crude uscate)

..12

max.80

180

-









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Introducere in alimentatia vegetariana
Organizarea si tehnica servirii meselor festive tip coctail
Incalzirea uscata a aerului umed
Industria panificatiei si produselor fainoase
ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI
ALIMENTATIA COPILULUI ANTEPRESCOLAR
Tehnica alimentatiei parenterale si masuri pentru evitarea complicatiilor
ASPECTE GENERALE LEGATE DE ALIMENTATIA RATIONALA


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu