Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » alimentatie nutritie
DIGESTIA GASTRICA

DIGESTIA GASTRICA



DIGESTIA GASTRICA

Digestia gastrica este un proces cu doua componente: mecanica si enzimatica.

Componenta macanica este  indeplinita de musculatura stomacului si consta  in amestecarea alimentelor cu secretia gastrica , bolul alimentar capatand  calitati fizico-chimice noi, care il transforma  in chim gastric; numai astfel el poate fi evacuat din stomac si supus  in continuare activitatii enzimatice in alte  segmente ale tubului digestiv.


Produsul de secretie a glandelor gastrice propriu-zis este sucul
gastric. Histologic., aceste glande sunt formate din celule principale
(parietale, secreta HCL si principale, secreta enzime) si accesorii (secreta
mucina).

Sucul gastric este un lichid incolor, limpede, cu pH-ul foarte acid, de 1,5—2,5, datorita acidului clorhidric.

Compozitia chimica. Sucul gastric contine  99% apa si 1% reziduu uscat, format din substante anorganice HCL, cloruri, fosfati) si organice (enzime  si mucina).

Acidul clorhidric secretat de celulele parietale ale glandelor gastrice propriu-zise indeplineste functii fiziologice  importante: creeaza  un mediu acid propice actiunii enzimelor protceolitice (pepsina, labfermentul, gelatinaza)  si celor lipolitice (lipaza gastrica).  Din sucul gastric; transforma  pepsinogenul in pepsina; se combina cu protidele pregatindu-le pentru actiunea pepsinei: alaturi de  lizozim, are actiune bactericida  asupra bacteriilor continute in bolurile alimentare; in prezenta  lui si a enzimelor oxidoreducatoare, Fe 3+este redus la Fe2+; forma sub care se  absoarbe cu intensitate maxima la nivelul mucoasei intestinului subtire. proteja celulele mucoasei gastrice de actiune priteolitica a enzimelor din sucul gastric.

Reglarea secretiei gastrice este posibila gratie unui mecanism nervos, asociat si prelungit de unul umoral.

Reglarea nervoasa  se realizeaza  prin reflexele gastrosecretorii care, dupa natura stimululor, sunt  neconditionate si conditionate.

Reflexul gastrosecretor neconditionat este declansat de stimulili alimentari, care actioneaza asupra receptorilor mucoasei digestive bucale, gastrice si intestinale. Prin stimulare, receptorii descarca  impulsuri nervoase trsansmise pe calea aferenta, reprezentata de fibrele viscerosenzitive ale nervului vag, la centrul gastrosecretor din bulb. Raspunsul reflex la  aceasti stimuli este  innascut si variaza  in raport cu specia.

Reflexul gastrosecretor conditionat  este declansat prin asocierea in mod repetat  a unui stimul  initial indiferent (aprinderea unui bec, declansarea unei soneri) cu un ecitant neconditionat (hrana) si raspunsul consta  in stimularea secretiei gastrice.

Secrttia gastrica  decurge  in  trei  faze; cefalica, gastrica si intestinala.

Faza cefalica  incepe  inainte ca alimentele sa fi ajuns  in stomac, datorita reflexelor gastrosecretorii care pregatesc terenul pentru digestia gastrica.

Excitarea nervului vag determina stimularea secretiei gastrice atat -direct, prin stimularea celulelor care secreta HCL, enzime digestive si histamina, cat si indirect, prin stimularea sintezei si echilibrarii gastrinei  hormon digestiv, eliberat  prin polul bazal al celulelor endocrine G din mucoasa gastrica, de unde trece in sange. Ajuns  in circulatia sistemica, va manifesta efect stimulator asupra mucoasei gastrice, prin intermediuli-sangelui arterial.

Faza gastrica  incepe odata cu patrunderea alimentelor in stomac. Durata acestei faze este de 3-4 ore, deci egala cu cea a digestiei gastrice, si se termina odata cu evacuarea continutului gastric in duoden.

Reglarea  nervoasa, posibila datorita  reflexului gastrosecretor neconditionat, preceda reglarea umorala. Patrunderea alimentelor in stomac provoaca distensia  gastrica (in regiunea antrului), care stimuleaza mecanoreceptorii; prezenta alimentelor in stomac stimuleaza si chemoreceptorii.   Impulsurile descarcate de  receptori sunt conduse prin  fibrele viscerosenzitive la centrul gastrosecretor. Fibrele postganglionare parasimpatice stimuleaza secretia celulelor parietale P, care  produc HCL , si secretia celulelor G, care produc gastrina, determinand efectele prezentate anterior.  Un alt mecanism care controleaza  secreta  si motilitatea gastrica se realizeaza  prin intermediul sistemului nervos vegetative intrisec, situate in tramural (in grosimea peretelui stomacului), in majoritatea segmentelor tubului digestive, incepand cu stomacul, continuand cu intestinal subtire si terminand ce cel gros.

Faza intestinala este de mai mica  importanta pentru secretia gastrica, fiind declansata de primele cantitati de chim gastric evacuate in duoden. Rezulta ca acesta faza este  importanta  numai  in cazul unor mese bogate in alimente care necesita o digestie gastrica mai prelungita (de exemplu, carnea). Faza intestinala este reglata  printr-un reflex secretor vago-vagal; calea aferenta este reprezentata de fibrele viscerosenzitive ale nervului vag,  iar cea eferenta, de fibrele viscerosecretorii ale aceluiasi nerv.

Gastrina, hormon digestiv  secretat si de celulelor endocrine G din mucoasa duodenala, stimuleaza secretia gastrica. Ihibarea activitatii scretorii si motorii a stomacului se  realizeaza sa fie prin diminuarea tonusului parasimpatic, fie prin participarea unor factori inhibitorii, eliberati de catre sistemul nervos intrisec:



Motilitatea gastrica este mai scazuta  in regiunea fundica si in partea superioara a corpului stomacului si mai  intensa  in partea  inferioara a corpului stomacului, antrul si orificiul piloric. Contractiile musculatorii netede a stomacului sunt automate, datorita unui centru de automatism (pace-maker) situate in peretele gastric, la nivelul marii curburi.

Motilitatea gastrica este descrisa  in patru momente: pe stomacul gol, prin prelungirea intervalului dintre mese; umplerea stomacului  in timpul alimentarii; prelucrarea mecanica a alimentelor; evacuarea continutului stomacal dupa terminarea digestiei gastrice.

Ulterior contractiile devin mai frecvente, mai puternice si mai prelungite, pe  masura cresterii intervalului. Deoarece aceste contractii sunt  insotite si de senzatia dureroasa de foame, se numesc contractii de foame.

Hipoglicemia  intensifica conrtactiile stomacului gol, ca urmare a senzatiei de  foame  pe  care o determina ia  hiperglicemia (de scurta  durata) este asociata cu senzatia de satietate

Umplerea stomacului are loc dupa  deglutitie, cu bolurile alimentare care patrund  in stomac prin orificiul cardia. Primele se aseaza  in apropierea peretelui gastric iar ultimele, spre cardia. Ulterior alimentele solide sufera un process de stratificare.

Umplerea stomacului atrage dupa sine o serie de modificari : destinderea regiunii fundice si a marii curburi; relaxarea musculaturii netede, urmata de dilatarea portiunii proximale, ceea ce ii permite stomacului sa se adapteze la volumul si presiunea alimentelor.

Amestecarea alimentelor constituie  efectul contractiilor gastrice  ce amesteca alimentele.

Contractile tonice  incep de   la cardia si progreseaza  spre  pilor, favorizand contactul intim al alimentelor cu mucoasa gastrica, amestecarea si imbibarea lor cu sucul gastric.


Contractiile peristalice  urmeaza contractiile  tonice.
Ele incep la nivelul corpului stomacului,  in jonctiunea portiunii proximale cu cea distala a stomacului.  Aceste contractii au  intrensitate  mai mare  in antru si canalul piloric.  Initial alimentele inainteaza spre pilor ( miscari de propulsie) pe care-l gasesc inchis.  Astfel,  primele alimente  sufera o miscare de retropulsie (de intoarcere  in antru),  unde sunt supuse amestecarii cu sucul gasatric.

Acest proces se repeta pana cand alimentele sunt  transformate  in particule  mici de cativa mm, care apoi vor fi evacuate.

Contractiile automate ale  musculaturii stomacului si a  intestinului subtire si gros  sunt rezultatul activitatii centrilor de automatism din peretele tubului digestiv.

Evacuarea gastrica consta  in trecerea alimentelor prelucrate  fizic si chimic din stomac,  prin canalul si sfincterul piloric,  in duoden. Trecerea alimentelor se face diferentiat,  in raport cu natural or.  Alimentele cu un continut  ridicat de apa  pot trece mai  repede iar cele  solide trec  in cantitati de cativa mililitri,  pe masura ce sunt preparate.  Aceasta trecere treptata este motivata  de diferenta  mare de pH dintre  continutul gastric si cel duodenal.

Reglarea nervoasa. Stimularea sistemului nervos vegetativ parasimpatic, si anume  a  nervului vag,  determina o serie de efecte, ce constau in cresterea tonusului si a motilitatii musculatorii netede a  stomacului. Prin stimularea fibrelor simpatice din nervii splanhnici, apar efecte antagonice, dar de mai mica intensitate.

Reglarea umorala  se realizeaza prin intermediul hormonilor digestivi locali care influenteaza atat  motilitatea gastrica cat si  inhibarea evacuarii gastrice, favorizand buna desfasurare a digestiei intestinale.

Motilina, hormon digestiv, stimuleaza  motilina gastrica. Peptidul vasoactiv intestinal denumit VIP favorizeaza relaxarea portiunii proximale a stomacului.

Alti hormoni digestivi scad motilitatea gastrica si temporizeaza evacuarea continutul gastric: colecistokinina (CCK) si secretina. Glucagonul inhiba contractile de foame ale stomacului, aparute  prin prelungirea  intervalul dintre mese si temporizeaza evacuarea gastrica.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Norme de igiena in unitatile alimentare
Igiena aerului in unitatile de industrie alimentara
FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS
Notiuni elementare de dieta in unele afectiuni
PESTE SI FRUCTE DE MARE
Refrigerarea cu aer racit
INTRODUCERE IN ALIMENTATIA COPILULUI
USCAREA AERULUI UMED


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu