Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » animale pasari
Modelul liniar al ratiei furajere optime la animale domestice:necunoscute, restrictii, functii – obiectiv indicatori economici

Modelul liniar al ratiei furajere optime la animale domestice:necunoscute, restrictii, functii – obiectiv indicatori economici





MODELUL LINIAR AL RATIEI FURAJERE OPTIME LA ANIMALE DOMESTICE:NECUNOSCUTE, RESTRICTII, FUNCTII – OBIECTIV INDICATORI ECONOMICI

Modelul liniar de optimizare a productiei in agricultura

Metoda modelarii proceselor biologice, tehnice si economice a aparut odata cu utilizarea calculatoarelor electronice.

Un model schematizeaza un proces complex, retinand trasaturile considerate esentiale din punct de vedere al moderatorului.

Principalele avantaje ale modelarii si simularii sunt posibilitatile de analiza si sinteza ale procesului modelat precum si prognoza evolutiei sale. In functie de gradul de schematizare, modelele pot fi macromoleculare si micromoleculare. Intre modelele elaborate pentru agricultura un rol deosebit il au modelele de optimizare.


Un model de optimizare are ca parti componente:

1)              Necunoscutele modelului notate cu x,…, xn care sunt numere reale pozitive ce urmeaza a fi determinate. Exista modele in care necunoscutele x,…,xn sunt numere intregi pozitive sau chiar valori binale; in aceste cazuri avem modele de optimizare cu variabile intregi respectiv cu variabile bivalente.

2)               Restrictiile modelului care sunt m inegalitati sau egalitati care contin necunoscutele x,…, xn . Daca toate restrictiile modelului sunt egalitati, el se numeste model standard.

3)              Functiile – obiectiv ale modelului in numar de p care contin necunoscutele x,…,xn si care trebuie maximizate / minimizate sau cu un cuvant optimizate. Daca restrictiile modelului lipsesc atunci se zice ca avem un model de optimizare fara restrictii in caz contrar modelul este cu restrictii. Daca restrictiile si functiile – obiectiv ale modelului sunt polinoame cu necunoscutele x,…,xn modelul se numeste polinomial sau algebric in caz contrar modelul se numeste nepolinomial sau transcendent. Daca modelul de optimizare are o singura functie – obiectiv, el se numeste model monocriterial in caz contrar se numeste model policriterial. O problema delicata in elaborarea modelelor apare in legatura cu restrictiile care trebuie sa fie:

1)              necontradictorii

2)              independente.

 In acest caz modelul de optimizare se numeste coerent. Modelele elaborate la un moment dat se numesc statice. In functie de caracterul marimilor care intervin in modele, acestea pot fi deterministe sau aleatoare.

MODELUL RATIEI FURAJERE OPTIME PENTRU ANIMALE DOMESTICE

Furajele pentru animalele domestice se clasifica in urmatoarele grupe principale:

1)            Fibroase ( masa verde, fanuri, furaje murate )

2)            Grosiere ( paie, vreji, coceni )

3)            Concentrate (graunte de cereale, boabe de leguminoase, seminte de oleaginoase )

4)            Suculente (radacinoase, tuberculi, fructe )

5)            Reziduri tehnice (tarate, turte, borhot )

6)            Furaje de origine animala ( fainuri de oase – carne, lapte zer )

7)            Furaje de origine minerala ( sare, fosfat dicalcic )

Substantele nutritive principale prezente in aceste furaje sunt:

a)            Substanta uscata (SU) in kg

b)            Unitati nutritive (UN)

c)            Proteina digestibila (PD) in g

d)            Calciu (C) in g

e)            Fosfor (P) in g

f)             Caroten in mg

Animalele se impart in rase, rasele in grupe si grupele in subgrupe. Fiecare animal domestic in raport cu rasa, grupa si subgrupa de care apartine, are anumite cerinte nutritive unitare zilnice:

1.              Cerinte pentru functii vitale pe 100 kg corp;

2.              Cerinte pentru functii de reproducere / productie urmarite, pe kg lapte, pe kg spor, etc.

De exemplu pentru vaci in lactatie de 500 kg avem cerintele nutritive unitare zilnice de mai jos la care se adauga sare:

Cerinte unitare

SU ( kg)

UN

PD ( kg)

Ca ( g)

P (g)

Caroten (mg)

Sare (g)

Functii vitale

(100 kg corp)

1,6

0,9

60

5

2,6

30

4,6

Un litru lapte/zi,

(4% grasime)

0,48

0,48

48

2,9

2,4

15

2

 

Prin inmultirea functiilor vitale cu 5 si a liniei productiei de lapte cu 15 litri /zi, obtinem cerintele zilnice totale pentru o vaca de 500 kg si 15 litri lapte / zi:

Cerinte totale

SU ( kg )

UN

PD ( kg )

Ca ( g )

P ( g )

Caroten( mg )

Sare( g )

Functii vitale

(500 kg corp)

8

4,5

300

25

13

150

23

15 litri lapte/zi,

(4%grasime)

7,2

7,2

720

43,5

36

225

30

Total pe cap

      si zi

15,2

11,7

1020

68,5

49

375

53

In mod analog se calculeaza cerintele totale pe cap si pe zi pentru oi in lactatie de 50 kg si 0,5 litri lapte / zi: 1,75 kg SU, 1,4 UN, 130   g PD,  9 g Ca,  5 g P, 15 mg Caroten si 8 g sare.

Ratiile furajere difera dupa sezon: vara sau iarna.

De exemplu pentru rumegatoare ( vaci,oi,capre ) vara se dau furaje masa verde si concentrate in timp ce iarna se dau fanuri, grosiere, suculente si concentrate. Veniturile din furaje se obtin transformand in lei valoarea produselor zootehnice oferite de respectivul animal dintr-un kg de furaj iar cheltuielile se obtin insumand costurile de producere/cumparare, transport, depozitare si administrare la animale a unui kg de furaj.

Profitul este diferenta intre venituri si cheltuieli iar rata profitului este raportul intre profit si cheltuieli. Vom nota venitul cu V, cheltuielile cu C, profitul cu P = V –C si rata profitului cu RP = P/C.

Tabelul 1 furnizeaza datele necesare pentru elaborarea micromodelului ratiei furajere optime pentru o vaca de 500 kg si 15 litri lapte/zi in sezon de iarna. Pe baza tabelului 1, vom elabora 6 modele liniare de optimizare a ratiei furajere dupa cum urmeaza:

1.     Optim tehnic (venit maxim)

2.     Optim tehnic (cheltuieli minime)

3.     Optim economic (profit maxim)

4.     Optim economic (rata profitului maxima)

5.     Optim conditionat (venit maxim cu cheltuielile date)

6.     Optim conditionat (cheltuieli minime cu venit dat)

Fie L numarul restrictiilor „≤”, E numarul restrictiilor „=”, G numarul restrictiilor „≥” deci avem M = L + E + G restrictii asezate in ordinea de mai sus.

  Furaje

Resurse

 Fan

lucerna

Porumb

  siloz

Sfecla

furajera

Tarate

  Grau

Norme nutritive

zilnice

 

SU

0,84

0,25

0,13

0,86

15,2 kg

 

UN

0,48

0,25

0,12

0,77

11,7 UN

 

PD

Calciu

122

9

10

108

1020 g

68,5 g

 

13,8

1,1

0,3

1,4

 

Fosfor

1,8

0,5

1,3

10

49 g

 

Caroten

26

18

0

0

375 g

 

Limita  MIN (kg)

10



15

10

1

Greutate ratie

  MAX = 40  kg

 

Limita  MAX (kg)

15

25

15

3

Greutate ratie

   MAX = 40 kg

 

Venit     (lei)

7200

3000

2400

8000

        Total

MIN = 161260

MAX = 120000

 

Cheltuieli  (lei)

5200

2000

1800

6000

         Total

MIN = 161200

MAX = 120000

 

P este numarul variabilelor proprii ale modelului respectiv. Pentru primele 4 modele continute in Tabelul 2 avem L = 5, E = 0, G = 10 deci M = 15 restrictii si P = 4 variabile proprii x,x,x,x iar pentru modelele V si VI continute in tabelele 3 si 4 avem L = 6, E = 0, G= 10 deci M = 16 restrictii si P = 4 variabile proprii x,x, x, x,respectiv L = 5, E = 0, G = 11 deci M = 16 restrictii si P = 4 variabile proprii x,x₂,x₃,x₄.

      Furaje

 

Restrictii

   Fan

Lucerna

Porumb

   siloz

Sfecla furajera

Tarate

Grau

Semn

Limite

X(kg)

X(kg)

X(kg)

X(kg)

        Fan

      MAX

     1

     0

     0

     0

   

  15 kg

     Porumb

       MAX

     0

     1

     0

     0

   

  25 kg

       Sfecla

       MAX

     0

     0

     1

     0

      

  15 kg

      Tarate

       MAX

     0

     0

     0

     1

   

    3 kg

     Greutate

     1

     1

     1

     1

   

 40 kg

         SU

  0,84

  0,25

  0,13

  0,86

   

15,2 kg

         UN

  0,48

  0,25

  0,12

  0,77

   

11,7 UN

         PD

  122

    9

     10

   108

   

1020 g

      Calciu

  13,8

   1,1

   0,3

   1,4

   

68,5 g

      Fosfor

   1,8

   0,5

   1,3

    10

   

 49 g

     Caroten

   26

   18

     0

     0

   

375 mg

        Fan



       MIN

    1

     0

     0

     0

   

10 kg

     Porumb

       MIN

    0

    1

    0

    0

   

 15 kg

      Sfecla

       MIN

    0

    0

    1

    0

   

 10 kg

     Tarate

       MIN

    0

    0

    0

    1

   

  1 kg

   Venit(V)

 7200

 3000

 2400

   8000

 MAX

Cheltuieli(C)

 5200

 2000

 1800

   6000

 MIN

 Profit(P)

 2000

 1000

  600

   2000

 MAX

Rata profit(RP)

0,385

 0,500

0,333

   0,333

 MAX

 

 

 

 

                                                                                                                                                                                  

   

        Furaje

Restrictii

   Fan

Lucerna

Porumb

   Siloz

 Sfecla

Furajera

  Tarate

    Grau

 Semn

     Limite

    X(kg)

  X(kg)

   X(kg)

   X(kg)

        Fan

       MAX

       1

        0

        0

        0

 

    15kg

     Porumb

       MAX

       0

        1

        0

        0

 

     

    25 kg

      Sfecla

       MAX

       0

        0

        1

        0

  

     

    15 kg

      Tarate

       MAX

       0

        0

        0

        1

  

       

     3 kg

    Greutate

       1

        1

        1

        1

  

     

    40kg

    Cheltuieli



   5200

     2000

    1800

      6000

  

 

  120000 lei

        SU

    0,84

      0,25

      0,13

       0,86

  

    15,2 kg

        UN

    0,48

      0,25

      0,12

       0,77

  

    11,2 UN

        PD

     122

        9

       10

      108

  

   

   1020 g

     Calciu

   13,8

      1,1

      0,3

       1,4

  

    

     68,5 g

     Fosfor

     1,8

      0,5

      1,3

       10

  

       

    49 g

     Caroten

      26

      18

        0

        0

  

     

    375 mg

        Fan

       MIN

        1

        0

        0

        0

  

       

    10 kg

     Porumb

       MIN

        0

        1

        0

        0

     15 kg

      Sfecla

       MIN

        0

        0

        1

        0

  

       

     10 kg

      Tarate

       MIN

        0

        0

        0

        1

  

         

        1 kg

   Venit(V)

    7200

    3000

    2400

    8000

       MAX

Cele sase modele de optimizare continute in Tabelul 2 (modelele Ⅰ- Ⅳ) ,Tabelul 3 (modelul ) si Tabelul 4 (modelul ) se scriu din punct de vedere matematic sub forma de inecuatii/ecuatii in ordinea „≤”, „=”, „≥” cu variabilele nenegative si functie – obiectiv optima (max/min). Membrii intai  ai restrictiilor si functia – obiectiv sunt polinoame de gradul intai in raport cu variabilele respective. De exemplu, modelul din tabelul 3 are forma matematica:

x₁≤ 15

x₂≤  25

x₃≤  15

x₄≤  3

x+ x+x+x₄≤ 40

7200x+ 3000x+2400x+ 8000x₄≥ 161260

0,84x+ 0,25x+0,13x+ 0,86x₄≥ 15,2

122x+ 9x+ 10x+ 108x₄≥ 1020

13,8x+ 1,1x+ 0,3x+ 1,4x₄≥ 68,5

1,8x+ 0,5x+ 1,3x+ 10x₄≥ 49

26x+ 18x₂≥ 375

x₁≥ 10

x₂≥ 15

x₃≥ 10

x₄≥ 1

x, x, x, x 0

f =5200x+ 2000x+ 1800x+ 6000x₄= maxim

Prin introducerea de variabile de egalizare, modelele - capata forma standard (cu restrictii egalitati). De exemplu, modelul de mai sus capata forma standard:

x +  xe₁= 15

x₂+ xe₂=  25

x + xe₃= 15

x + xe₄= 3

x+ x+ x+x+xe5 = 40

In cazul unui numar de animale dintr-o anumita grupa si a unui numar de zile de furajare a acestora, normele lor nutritive din ultima coloana a tabelului 1, trebuie inmultite cu numarul de capete furajate si cu numarul de zile de furajare.

Coloanele celor patru furaje din tabelul 1 se vor inmulti cu productiile de furaje (kg/ha) iar necunoscutele x,…,x vor reprezenta suprafetele (ha) care trebuie cultivate cu aceste furaje, pentru a asigura hrana numarului de animale existente pe perioada de furajare necesara.

Obtinem astfel sase modele liniare tip baza furajera,

In cazul existentei mai multor grupe de animale, care trebuie furajate, normele lor nutritive calculate ca mai sus pentru fiecare grupa si perioada de furajare a acesteia, se insumeaza.

Daca avem 10 vaci cu lapte de aceeasi rasa, de aceeasi greutate si cu aceeasi productie medie de lapte, care trebuie furajate pe 200 zile, vom inmulti ultima coloana a normelor nutritive din tabelul 1 cu 10 x 200 = 2000.

Daca productiile de furaje asteptate sunt: 10000 kg fan lucerna/ ha;12000 kg porumb siloz/ ha ;2000 kg sfecla furajera/ ha si 1400 kg tarate /ha, vom inmulti fiecare din cele patru coloane din tabelul 1 cu productia sa si vom lua ca necunoscute pe x(ha fan );x(ha porumb) x(ha sfecla furajera) si x(ha grau) obtinand sase modele tip ratie furajera.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Principalele leziuni in virozele oncogene la animalele de interes economic
MATERIALE FOLOSITE PENTRU INGRIJIREA SI HRANIREA
Cestodozele pasarilor
Modelul liniar al ratiei furajere optime la animale domestice:necunoscute, restrictii, functii – obiectiv indicatori economici
Acarioza dermanisica (dermanisitoxicoza)
Lumea animala – Reptilele
DINAMICA SI REPRODUCEREA POPULATIILOR FAUNEI DE INTERES CINEGETIC
Agresivitatea canina : cainii isi arata coltii



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu