Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » arta cultura
Precursori ai lui brancusi

Precursori ai lui brancusi



PRECURSORI AI LUI BRANCUSI

„Am senzatia ca Brancusi este

intr-o anumita masura un

genius loci al Romaniei [] care

continua vechile traditii manuale de lucru

si care dezvolta aceste traditii artizanale

pe planul artei”


Giulio Carlo Argan1)



Aparut deodata, uimitor ca si Eminescu [], dintr-o matca nationala unica, purtand pecetea intalnirii dintre est si vest, intre arhaitatea afro-asiatica si spiritul trac al civilizatiilor prehelenice”2), Constantin Brancusi din Hobita Gorjului a urcat toate treptele Artei pana la inaltimea sanctuarului in care oficia ca Mare Preot chiar el - “Sfantul din Montparnasse”3). Iar altarul era sub cupola lumii. A lumii in care:

“Rataceam

de milenii

printre pietrele sfaramate

pana cand veni unul

sa le trezeasca la viata

sa le invete

sa umble

sa zboare

sa vorbeasca

sa cante

se numea Brancusi

- mai batran si mai tanar ca lumea -

traia cu vremurile toate laolalta “ 4). Da. Traia cu toate vremurile laolalta. Si cu toti oamenii. Cei de dupa el, dar si cei de dinaintea lui. Si, in primul rand cu “ai lui”. Pentru ca radacinile creatiei sale, insusi spiritul ei, trag seva dintr-o “anumita viziune si intelepciune romaneasca”5) , pe care o va purta in triumf prin toate locurile in care oamenii au inaltat pentru operele lui - sanctuare 6).

Contactul parizian “cu noile curente in lumea artelor si interesul crescand pentru invataturile si religia Orientului”7) sunt doua elemente care doar intregesc universul artistului, rotunjit  pe  trainica  si  profunda  mostenire  romaneasca  si taraneasca8). Dorim sa ilustram acest adevar si prin compararea unor creatii brancusiene cu cateva batrane pecetare, cioplite de tarani ce apartin aceleiasi arii artistice 9) in care lemnul a fost si este predestinat a deveni, prin arta, sacru si nemuritor. Sa incepem cu minunea minunilor artei moderne - Maiastra; apoi: Coloana si alte “coincidente”.

1)      “M a i a s t r a “

Incepand cu Pasarea Maiastra ca mesager divin al basmului romanesc, protectoarea indragostitilor,10) si pana la Pasarea in Spatiu (fig. nr.l), Brancusi nazuieste sa intruchipeze in zborul pasarii11) avantul sufletului, puternica forta ascensionala a spiritului dezpatimit de amanuntele vietii. Dezbracata de “detaliile” materiale ale corpului12), pasarea se inalta nestingherita13) in zborul spre cele de sus.

“Unde-a zburat ? sau poate va sa zboare?

Priveste-o, uite, este!, parca nu-i !

E tot ce e si iarasi va sa fie

Un zbor imens, spre cer, al lutului! “ 14).

“Pasare esti ?

Sau un clopot prin lume purtat ?

Faptura ti-am zice, potir fara toarte,

cantec de aur rotind

spre spaima noastra de enigme moarte” 15).

“Ca si porumbelului din Arca biblica, Brancusi ii da drumul spre lumea ce pentru el fusese potopita, din lumea lui cea noual6) lume plamadita intru credinta ca Maiastra este pasarea care “venea in ajutorul oamenilor cu gand si inima curata pentru a-i duce peste munti, mari si tari, spre izbanda”17). “Pasarea Maiastra din muntii nostri este insusi

fig. nr. 1


logosul plotinian al operei brancusiene, este acel prestiutor: la inceput a fost cuvantul al Marelui Zis. De acum inainte, si tot mai adanc, Brancusi il va pronunta ca pe o formula magica, ori ca pe o cifra fatidica”18): “ Maiastra m-a vrajit o viata intreaga!”.

In elaborarea seriei19) sale de Pasari Maiastre si Pasari in Spatiu, Brancusi a pornit “de la o imagine asa zicand apropiata de natura (1912) pana a ajuns dupa mai bine de treizeci de ani de cautari la acea fulgeratoare aerodinamica a Pasarii de Bronz (1941) in care in sfarsit curbura convexa a spatelui, prezenta in primele variante, se transforma in verticala ca la pasarile - suflet 20) taranesti (subl.ns.) 21) .

*

*  *

Am subliniat anume ultimele trei cuvinte, pentru ca am ajuns la un prag, dincolo de care ne intampina (iarasi) pecetarele noastre. Cioplitorii lor ar putea fi numiti precursori ai lui Brancusi. Anonimi si uitati. De sub aripa timpului, doar fetele din muntii Maramuresului ii readuc, din cand in cand, in lumina blanda a caselor din lemn troienite de zapada, invocand, in ritmul fusului ce masoara pe fir lana din caier, fapturile cioplite de ei:

“Fa-ma, Doamne, ce mi-i face,

Fa-ma pasare maiastra

Sa zbor la mama-n fereastra.

Maicuta m-o hasai,

Io de-acolo n-oi fuji

Pana nu i-oi povesti

Cum ma poarta streinii.

Streinii cina la masa,

Eu cinez umbland p-in casa,

Streinii la masa cina,

Eu tan sfesnic si lumina “ 22) .

Iar ei, anonimii, ascultand litania cosanzenelor, incresteaza (cu mainile stra-stranepotilor lor) pe alte prescornicere “pasarea maiastra, ce vorbeste si-i arata lui Fat Frumos drumul catre Ileana Cosanzeana”23). Si astfel, s-au ivit in lume - cu cat timp inaintea Sfantului din Montparnasse ? - pecetarele din fig. nr 2 si 3.

fig. nr. 2

fig. nr. 3

Priviti-le cu ochii poetului maramuresean, care, pentru ca le-a vazut, a marturisit:

“Eu stiu Pamant pe lume ce cuvanta

Intr-o legenda veche de-naltare

Cu om, de vraja prefacut in stanca



Si sufletul Maiastra, ca sa zboare”24).

Priviti-le pana veti intelege ca “nu zbori pentru ca ai aripi, ci crezi ca ai aripi, pentru ca ai zburat”25) .

Priviti-le pana cand le veti vedea ca se inalta in zbor spre surorile lor nascute in Montparnasse!

2) „Co1oana”

“Coloana [] zisa infinita, reprezinta, ca si stalpul casei taranesti, trainicia faptelor noastre, comunitatea visurilor si aspiratiilor noastre, elanul si increderea in lumea viitoare. E simbolul viitorului omenirii”26). Sau, cum zice poetul:

“O prelungire-n infinit a tuturor

A celor stalpi de casa, din pridvor

A miilor de mesteri vii si morti

Ce tintuira sori din cer pe porti

Os peste os inalta din Pamant

Pioasa ruga, fara de cuvant

S-a pomeni-n vecii c-au vrut traind

S-atinga cerul, negrait de bland!” 27).

S-atinga Cerulrugile ce se vor face pe prescura din grau curat, doreste si fauritorul pecetarului din figura 4 si 5, care peste pecetea agnetului inalta o veritabila coloana din sapte (cifra magica) romboizi, cate unul pentru fiecare zi a saptamanii - pentru ca Invocarea cerului sa fie necontenita; 7 tronsoane plutind in vazduh - pentru “pecetluirea” celor 7 tunete apocaliptice (Apoc.10, 4).

Ca mesterul de prescornicere nu era strain de notiuni ca “simbol” sau “monumental” - ne graieste, convingator, un si mai vechi pecetar din Moisei (fig.nr 6 si 7); langa care, dupa ce termina de increstat literele sacre (IS, HS, NI, KA), mesterul parca aude glasul stra-stramosilor care il cheama spre azur, si de acolo va cobori peste pecetea agnetului - din concepte inca nu indeajuns studiate - atat simboluri mitice stravechi, cat si imagini crestine stilizate: el “acopera” pecetea cu patru turle ca la biserica din sat, dar, inainte de a inalta pe ele crucea, despica din vazduh si doua tronsoane din Coloana infinitului (cu cat timp inaintea “clasicului absolut” de la Hobita ?), iar pe o parte a postamentului incrusteaza simbolicul triunghi, parca fabuland “povestea capului lui Adam”28), care, dupa opinia lui Cartojan, circula in spatiul romanesc cu secole in urma 29)

fig. nr. 4

fig. nr. 5


fig. nr. 6

fig. nr. 7


fig. nr. 8
Mircea Eliade in studiul “Brancusi et les mythologies”, Paris, 1967, “defineste cu pregnanta radacinile arhaice ale Coloanei fara sfarsit, acel “motiv folcloric romanesc Columna cerului, care prelungeste o tema mitologica atestata inca din preistorie si care, printre altele, este destul de raspandita de-a lungul lumii []. Cele 5 variante in lemn ale Coloanei fara sfarsit, realizate intre anii 1918-1920, se infatiseaza in forme foarte asemanatoare cu aceea care va fi consacrata monumental”30), in anul 1937, la Targu Jiu (fig.nr. 8). “Brancusi a avut sub ochi nenumarate variante ale acestor stalpi, nu numai pe prispele caselor de tara, dar si in cimitirele oltenesti [], in tara Hategului, in valea Timocului, in Moldova [], stalpii de pe valea Sebesului si din tinutul Ciucului [], crucile din Crisana [] si “rugile” transilvane, dintre care cele atat de numeroase din nord sunt impresionante “31). Dar “formele pe care le-a creat Brancusi nu erau numai cele vazute de el in cutare sau cutare sat; ele erau plamada lui, asa cum se statornicisera de-a lungul sirului nesfarsit de generatii pe intinsul intregului pamant romanesc 32) , geniul lui cristalizandu-se in esente nepieri­toare”33).

Daca pe toate pecetarele de tipul coloana sau stalp troneaza o cruce, si pe Coloana de la Targu Jiu, chiar daca Brancusi nu a montat-o, ea “se vede”. Cel putin asa spune un cunoscut brancusiolog: “Semnul cu care se termina fizic ceea ce stim ca este Coloana fara sfarsit este un fragment de element (aproape jumatate din partea inferioara a unui octaedru). Citit singur, in datele simbolismului geometric, acest fragment se dovedeste un semn cunoscut: arcul deschis spre cer, simbol al transmutabilitatii in infinit, similar coarnelor de consacrare, similar astrului noptii, similar partii superioare a scaunelor din jurul mesei tacerii. Semnul alchimic al implinirii Marii Opere este si el foarte aproape:, segment de modul, triunghi cu baza in sus, marcat de o cruce. O cruce care este aici invizibila sau realizabila numai mental: adica, prelungind imaginar, intr-o parte si cealalta, orizontala limita a octaedrului retezat si urmand mai departe cu ochii mintii, sau ai sufletului, fina verticala a coloanei insesi. “O sculptura nu se sfarseste niciodata in postamentul sau, ci se continua in cer, in piedestal si in pamant” - spunea, cu referire la toate lucrarile sale, Brancusi”34). Iar Mircea Eliade dixit: “Daca vrei sa te inalti uita-te la Coloana si porneste, urca, inalta-te”35).

3) Alte “coincidente”

Nu dorim sa exageram cautarea modelelor arhetipale (pastrate in arta taraneasca, in mituri si legende) la originea sculpturilor lui Brancusi, ci ne straduim a inainta pe calea gandirii sale inca un pas, chiar daca multe intrebari raman fara raspuns: sunt si piscuri vesnic nedezvaluite ochilor, sunt inaltimi ale geniului ce raman invaluite in taine si enigme; si lumina care le infasoara nu o poate penetra raza gandului nostru.

a) Este evident ca intre cele doua “forme” de a ilustra zborul spre inaltimi - intruchipate in Maiastra si in Coloana - Brancusi a realizat, ca o sinteza 36) , Cocosul (fig.nr.9). Intre preferinta pentru zbor si aceea pentru formele arhetipale - Cocosul intruchipeaza genial puterea de esentializare. La cantecul Cocosului “participa” romboizii Coloanei si sageata Maiastrei37).

Pe care piedestal sa asezam pecetarul Racheta din Ieud (fig.nr.10)?

b) Pe la jumatatea veacului al optsprezecelea (precum se poate data dupa inscriptia cirilica: Fa-cut Ta-na-sii 38) ), la umbra dorului, un maramuresean ciopleste pecetare. Din vazduhul cald si luminos, o albina incarcata cu polen (vezi fig. nr.11) aterizeaza sub prispa casei intrebandu-1: “Cine-i acesta ? - Un fragment din “Regele regilor”39).  In vara anului  1937,  atras de vraja inteleptilor

fig.nr.9

fig.nr.10

flg.nr. 11

fig. nr. 12

Orientului, Brancusi face o calatorie in India. Studiaza cu holcarul Indorei, Iesuand Rao, proiectul unei opere monumentale - Templul Eliberarii Sufletului 40) .



Din “polenul” adus, va modela “Regele regilor”? (fig.nr. 12). Carola Giedion-Welcker il numeste chiar “Spiritul lui Budha”41). Mircea Deac il considera “o sculptura moderna, aparent abstracta” si pentru a-i intelege sensul apeleaza la simboluri42) .

fig.nr. 13


fig.nr. 14

c) incarcate de simboluri, ca stupul de miere, sunt si pecetarele ce vi le oferim, spre desfatare, in imaginile: Roata nordului si Coloana alba din Breb (fig.nr.13 si 14), Scaunul nobilului Maris din Ieud (fig.nr. 15) si Suveranul din Botiza (fig.nr.16). Priviti-le si apreciati dumneavoastra daca aceste pecetare taranesti din Maramures au ceva “coincidente” cu arta titanului plecat din Hobita Gorjului, prin Montparnasse, in Univers Asezati-le, dumneavoastra, in locul ce li se cuvine !

                      

fig.nr.15

Despre acesti “precursori” si aceste coincidente, ne permitem doar sa Va reamintim ca:

Brancusi, inainte de a incepe o lucrare, medita si postea zile intregi spre a se purifica, spre a intra in starea de creatie cu sufletul curat43).

Taranii nostri, cioplitori in lemn, se apropiau de umilele lor unelte purificati, desfacuti de cele ale spatiului material, spre a le iesi frumoase troitele, portile, bisericile sau pecetarele.

Totul curge sub semnul sacrului, de a carui existenta este iluminata constiinta lumii reale si semnificative.

Prin experienta sacrului, spiritul uman intuieste diferenta intre ceea ce se releva ca fiind real si semnificativ, si ceea ce este aparent, fortuit, haotic si vid de sens (M.Eliade)44). “Ma aflu printre lucrurile esentiale. Priviti-le pana le veti vedea. Cei mai aproape de Dumnezeu le-au vazut” - dixit Constantin Brancusi45).

fig.nr.16

Incheiem acest capitol marturisind ca “arta exista si va exista ca o dimensiune si necesitate a omului, numarandu-ne printre cei convinsi ca de mai multe mii de ani, de la omul neoliticului pana la astronauti, fiinta noastra isi pastreaza aceeasi capacitate intelectuala si sensibilitate”46).

Note:

1)    Apud Nina Stanculescu, Carte de inima pentru Brancusi, Ed. Albatros, Bucuresti, 1976, p. 191.

2)    Zoe Dumitrescu-Busulenga, apud Nina Stanculescu, o.c, p.205.

3)    Titlu al romanului biografic inchinat de Peter Neagoe, tradus de Sever Trifu, Ed. Dacia, Cluj, 1977, 286 pg, un posibil portret veridic ni se pare si cel rezultat din interviul compozitorului Marcel Mihalovici (care 1-a frecventat la Paris, in atelier, peste 30 de ani) consemnat de N. Argintescu-Amza ; si din scrisorile aceluiasi compozitor catre criticul de arta Barbu Brezeanu ; cf. Marcel Mihalovici, Amintiri despre Enescu, Brancusi si alti prieteni, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1990, p.84 -134

4)    Anise Koltz, poeta din Luxembourg, apud Nina Stanculescu, o.c, p.9

5)    Petru Comarnescu, Brancusi - mit si metamorfoza in sculptura contemporana, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1972, p. 139.

6)    “Catalogul” Brancusi inregisteaza 410 (patrusutezece) sculpturi - vezi Ion Mocioi, Estetica operei lui Constantin Brancusi, Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, 1987, p.165-201.

7)    Ioan A. Popa, Prefata la Peter Neagoe, o.c, p. 10.

8)    Cu precizarea pertinenta ca “nici la data cand parasea tara de origine - si cu atat mai putin in anii care au urmat - Brancusi nu era un taran sau un cioban pitoresc, cum le-a placut sa creada unor comentatori, ci un tanar intelectual, un reprezentant cultivat al generatiei si al epocii sale” - Adrian Petringenaru, Imagine  si  simbol  la  Brancusi,  Ed.  Meridiane,  Bucuresti,   1983,  p.42.

9)    Intre Gorj si Maramures exista evidente afinitati in intreaga arta a prelucrarii lemnului.

10)“Ni se pare util [sa aratam] cum este inchipuita Maiastra in basmele romanesti, in mitologia straveche a locurilor care au format, initial, universul spiritual al artistului, care i-au alimentat fantezia. Culegerile de basme romanesti, incepand cu cea ramasa clasica a lui Petre Ispirescu, din 1872, cuprind si basmul intitulat chiar Pasarea maiastra. Personajul insa apare, cu atribute variabile, in multe altele (Lupul cel nazdravan si Fat-Frumos, Praslea cel voinic si merele de aur etc) inscriindu-se in tipul de basm despre cautarea pasarii de aur, raspandita pe o arie care e departe de a se limita la o singura tara. Numai in folclorul romanesc au fost identificate si tiparite peste 30 de variante. Ca orice adancire spre origini, extremul particular al acestui fir de determinare prin basmul romanesc, se intalneste tot cu universalul. In forma aparte la care ne referim, un imparat evlavios si bun incearca zadarnic sa duca la bun sfarsit constructia unei formidabile manastiri. Nici solicitarea celor mai vestiti mesteri, nici rugaciunile, nu reusesc sa impiedice repetata surpare a turnului principal. In cele din urma, imparatul viseaza ca lucrul va fi posibil numai daca cineva ii va aduce pasarea maiastra “de pe taramul celalalt” si ii va aseza cuibul in turn. Cei trei fii ai sai pleaca pe rand in cautarea fiintei fermecate. Dupa multa vreme amandoi fiii cei mari se intorc in sfarsit victoriosi: Toata lumea se mira de frumusetea acelei pasari care era cu mii de vopseli (culori), penele ei straluceau ca oglinda la soare, iar turnul bisericii nu se mai surpa, pasarea se aseza in acel turn cu cuibul ei. Un lucru se baga de seama: pasarea se parea a fi muta, caci nu da nici un viers (cantec) si toti cati o vedeau o cainau, cum o pasare asa frumoasa si mandra sa nu aiba glas”. Dar fiul cel mic, care era de mult uitat si considerat pierdut, reapare incognito, in haine de simplu cioban. La intrarea sa in biserica, spre uimirea si bucuria poporului, “pasarea incepe sa cante de sa se sparga si este asa de vesela ca n-o incape locul; cum intra el pasarea nu mai conteneste a canta, cum iese el, tace”. Este bineinteles identificat cu autorul real al performantei uzurpate de fratii sai etc etc etc (basmul este indicat de culegatorul sau ca fiind auzit de la un soldat din satul Bulbucata, judetul Vlasca, in 1868).

Unui imparat i se fura merele din gradina (Praslea cel voinic si merele de aur). Fiul cel mic al imparatului afla ca hoata este o pasare cu puteri supranaturale care-i adormea pe toti cei care incercasera sa stea de paza. Reusind sa o raneasca cu o sageata, pleaca pe urmele picaturilor de sange si ajungand la o prapastie, trece, in cautarea ei, “pe taramul celalalt”, unde locuiesc zmeii si alte fapturi neobisnuite. Rolul pasarii a fost, de data aceasta, indirect, de calauza a tanarului spre lumea in care avea s-o descopere si s-o elibereze din captivitate pe frumoasa din palaturile de aur” - Adrian Petringenaru, o.c, p.30-31.

11)  “S-a pastrat de la el urmatorul aforism: “Maiastra m-a vrajit o viata intreaga ! Toata viata mea am cautat esenta zborului. Zborul! Ce minune ! “ - apud V.G. Paleolog, Brancusi-Brancusi, v.I, Craiova, 1976, p.33,nota 37.

12)  “Forma prelungita, blanda si in acelasi timp riguroasa [], fara aripi ori pene, exprima ideea sublima de viteza si totodata de calm “ - Mario de Micheli, apud Nina Stanculescu, o.c, p.161.

13)  “Pasarea nu poate fi redusa la un volum static - esenta ei este o miscare in spatiu. Brancusi poate sa reprezinte un asemenea subiect pentru ca s-a identificat pentru o clipa trupului in miscare, pentru ca i-a resimtit senzatia fizica a zborului si i-a cunoscut durata. Astfel, se afla in stare de a trasa o curba a fortei animand pasarea, forma slefuita care anuleaza masa aparenta pentru a deveni sinteza de esenta si existenta” - sir Herbert Read, apud Nina St.,o.c.,p.l31.

14)  Ion Filip, Pasarea Maiastra, in antologia Nord Statornic, Baia Mare, 1973, p.93.

15)  Lucian Blaga, Poezii, Ed. p.Lit., Bucuresti, 1966, p.109 - Pasarea sfanta.



16)  V.G.Paleolog, o.p.,p.l5.

17)  Ibid., p.33,nota 33 - “Povestea cum el insusi fusese salvat de la moarte de Maiastra, in 1908, cand, bolnav de tifos, in delir, noaptea in zori, auzise ciripitul unor pasarele care-si facusera cuib in atelierul lui, aproape de tavan” - id. ibid.

18)  Ibid.,p.l6.

19)  “Pasarea Maiastra este o denumire pe care o da Brancusi celor 4 prime Pasari ale sale abia dupa 1913, cand cea de a patra este expusa la Bucuresti [].  Prin extensiune, multi autori, mai ales romani, inteleg prin “Maiastre” toate pasarile brancusiene, in numar de 42” - ibid., p.33, nota 33. Initial le numise Pasari de Aur, abia dupa 1922 Pasari in Spatiu - “Oiseaux dans l'Espace” - cf.id.ibid.

20)  “Petre Pandrea afirma ca basmele romanesti, care l-au influentat pe Brancusi, redau pasarile in trei moduri: “In folclorul romanesc gasim trei pasari in feluritele lui basme: a) Pasarea-suflet; b) Pasarea fara somn; c) Pasarea viteaza (Pajura) care pazeste oul de aur sau poseda ouale de aur in cuibar “ – apud Mircea Deac, Brancusi - surse arhetipale, Iasi, 1982, p.25.

21)  Paul Petrescu, “Concordante”, apud Nina St., o.c, p.204.

22)  Folclor din Maramures, apud Nina St., o.c, p.13.

23)  Paul Petrescu, apud Nina St., o.c, p.204.

24)   Ion Filip, ibid.

25)   Bachelard, cit.apud Mircea Deac, o.c, p.29.

26)   Ion Mocioi, o.c, p.l 19.

27)   Ion Filip, in antologia cit., p.92 - Coloana fara sfarsit.

28)   “Plasat pe postamentul deasupra caruia se ridica o cruce, el poate ilustra simbolic o veche legenda apocrifa care aminteste ca la baza crucii pe care a fost rastignit Hristos se afla capul lui Adam, din care ar fi crescut insusi lemnul   Crucii,   sau   deasupra  caruia   s-ar  fi   inaltat  colina  Golgothei. Interpretarea pare cu atat mai plauzibila, cu cat pe un pecetar din Ieud apare la baza crucii, in locul triunghiului, o reprezentare stilizata a unui cap sub forma unui cerc cu ochi []. Daca acceptam ca triunghiul de la baza crucii simbolizeaza capul lui Adam si ca deci el ar putea fi identificat in acelasi timp cu “cercul stramosilor”, al celor morti, urmeza ca pandantul sau plasat pe cealalta latura a postamentului, reprezinta cercul celor vii “ - Anca Pop-Bratu, o.c.,p.l9.

29)   Nicolae Cartojan, Cartile populare in literatura romana, Bucuresti, 1974, v.I, p.l56,162.,v.n,p.H0.

30)   Adrian Petringenaru, o.c, p.58.

31)   Paul Petrescu, o.c, p.203.

32)   “Popoarele vorbesc rar. E un anume grad de cultura, care lamureste cugetarea lor si le da glas. Si atunci vorbesc tare in auzul veacurilor. Ele isi au pentru aceasta interpretii si imputernicitii lor, crainicii gandurilor. Prin ei marele suflet infierbantat al multimii se dezveleste, in rastimpuri departate, asa cum se dezvaluieste jarul pamantului prin gura vulcanilor. Aprins si luminos intotdeauna - cateodata inspaimantator [scria Alexandru Vlahuta despre marele pictor Nicolae Grigorescu, tocmai in anul in care] acelasi neam impingea in istoria plasticii, pe Usile imparatesti, pe un alt titan, pe Constantin Brancusi” - Tretie Paleolog, De vorba cu Brancusi despre “Calea Sufletelor Eroilor”, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1976, p.82, nota 19.

33)   Paul Petrescu, o.c, p.204.

34)   Adrian Petringenaru, o.c, p.120-121.

35)   Cit. apud Nina Stanculescu, o.c, p.29.

36)   Carola Ghiedion - Welcker, Constantin Brancusi, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1981, p.73 si nota 3: “sinteza celor doua categorii de forme, a “Pasarii” si a “Scarii”, a ascensiunii in spatiu si a nucleului ovoidal, se realizeaza in configurarea Cocosului, a carui prima versiune in lemn de paltin dateaza din anul  1924. Catre sfarsitul vietii Brancusi intentiona sa faca o versiune  monumentala, in bronz polisat, la Detroit [] O replica mai mica, in acelasi material, se afla la Museé d'Art Moderne, Paris”.

37)   “Era-n sfarsitul zilei, dar vazduhul din jurul unei

pasari visa o strafulgerare sagetata si nu-si

da seama ca a zburat pasarea si c-o apucase

catre atelierul coloanei fara sfarsit.

Cocosul canta cut-cu-ri-gu si fiecare sunet

punea cate un zig si facea cate un zag in

gatlejul sau

Cocosul lui Brancusi e un fierastrau

de bucurie

El taie ziua arborelui de lumina…” - Jean Arp, Coloana fara sfarsit, in romaneste de Ion Caraion, cit. apud  Petru Comarnescu, o.c, p.274.

38)   Vezi detalii la cap. VI - Mesteri.

39)   Fotografiat de Iuliu Pop, magistrat pensionar, renumit pentru expozitiile de fotografii artistice la Baia Mare, Satu-Mare, Cluj, Bucuresti, Budapesta si Nyregyháza, Sulmona si Roma, Grenoble, Ivanofrankovsk si in 6 centre universitare din S.U.A. (1971-1990); frate cu dr. Victor Pop colectionarul.

40)   Tretie Paleolog, o.c, p.68-69.

41)   O.c, p.73-74.

42)   O.c.p.30-31.

43)   Trebuie   sa  acceptam   ideea  existentei   unei   Fiinte   superioare, adauga Constantin, asa cum un matematician accepta existenta unei linii drepte fara latime. Daca pot sa ma perfectionez ca ascet, sant convins ca voi putea stapani fortele naturii inca nedescoperite de stiinta” - Peter Neagoe, o.c, p.241.

44)   Apud Costica Z. Bustiuc, Sensul sacru al inceputului, in rev. Studii Teologice, nr.l/1990,p.l47.

45)   Apud Carola Giedion - Welcker, o.c, p. 130-131.

46)   Adrian Petringenaru, o.c, p.7.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




COMITETUL ELECTROTEHNIC ROMAN (CER)
ETICA STOICILOR
Colectia de insecte a Muzeului de Istorie Naturala Grigore Antipa
FIZICA STOICILOR
Semne si creatorii lor in cultura populara romaneasca
COMUNICAREA, SOCIALIZAREA SI VARIATIILE CULTURALE
Romanian Foodways
CULTURA DUPA DECEMBRIE 1989


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu