Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » arta cultura
Traditia ceramicii romanesti - OLARITUL

Traditia ceramicii romanesti - OLARITUL





OLARITUL

Traditia ceramicii romanesti este veche si stralucita. Peste o straveche traditie autohtona s-au supapus traditiile ceramicii grecesti si romane. Mai tirziu, in ceramica romaneasca au patruns influente ale ceramicii de lux bizantine, care aducea cu ea splendoarea coloristica a ceramicii orientale. Toate aceste traditii se pot regasi si rcunoaste in ceramica populara, bineinteles, cu adaptarile si transformarile impuse de viata si de gustul poporului roman.

Deplina inflorire a ceramicii feudale se infaptuieste la sfarsitul secolului al XVIII-lea si la inceputul celui de-al XIX-lea. In aceasta vreme caracterele se definesc, ornamentele devin specifice fieareia dintre nationalitati si fiecarui centru. Dezvoltarea industriei va frana insa evolutia ceramicii. Concurenta vaselor de fier emailate siraspandirea industriala a faiantei si a portelanului au contribuit pe la sfarsitul veacului al XIX-lea la regresul ceramicii populare, ducand la disparitia multor centre ceramice.


Semnificativ pentru dezvoltarea unei bresle de olari in ultimele secole, este centrul Agnita din mijlocul Väii Hirtibaciului. Aici avem de-a face cu un centru ceramic relativ tanar (breasla a fost confirmata numai in 1776). Faptul insa ca locul de pastrare a slaninei breslei seafla in turnul central al bisericii-cetati, este o dovada pentru importanta acestei bresle. Numarul mesterilor enumerati in registrele breslei depaseste cifra de 60, ceea ce pentru un rastimp de 150 de ani este mare si dovedeste puterea acestui centru ceramic. Cercetarile mai noi intreprinse de Muzeul din Agnita au subliniat przenta unui numar mult mai mare de olari in aceasta zona decat se presupunea inainte.

Primul cercetator care s-a ocupat de problema centrelor ceramice din Valea Hirtibaciului a fost Emil Sigerus (1854-1947) din Sibiu. el a dovedit existenta centrelor ceramice Agnita, Chirpär si Marpod.

O privire de ansamblu asupra centrului ceramic Agnita ofera cercetatorul Herbert Hoffmann de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, care trateaza si productia altor centre ceramice din Valea Hirtibaciului, astazi disparute.

Pentru a cunoaste mai indeaproape pe cei care practicau in trcut, in regiunea Vaii Hirtibaciului acest mestesug, am intocmit lista olarilor din aceste parti (in anexa) care contine un numar de 380 de nume. Datele prezentate au fost extrase din:

-documentele de breaslei olarilor din Agnita.

-vechile registre de stare civila, pastrate la Consiliile Populare Comunale

-parohiile localitatilor din Valea Hirtibaciului, completate cu insemnarile aflate in registrele familiale (Familienbögen) din parohiile luterane.

-colectiile de ceramica, muzeale si particulare, respectiv vasele care poarta pe ele inscriptii cu numele mesterilor olari.

In multe dintre localitatile enumerate, nu s-au pastrat registrele de stare civila, ele fiind distruse cu ocazia unor incendii din trecut (Agnita, Bruiu, Barcut, Gherdeal, Metis, Toarcla, Vard, Veseud, Zlagna, iar din anul 1848 cele din Birghis). Nu am putut gasi documentele fostei bresle a olarilor din Nocrich, existenta acesteia fiind insa dovedita prin insemnarile din registrul de stare civila (decese) al comunei inca pe la mijlocul secolului al XIX-lea.

Din bogatul material care a servit ca izvor al acestor contributii mai trebuie mentionate si investigatiile facute la urmasii olarilor, identificati cu ajutorul registrelor familiale aflate la unele parohii. In urma acestor investigatii am putut determina produsele unor centre ceramice inca necunoscute ca: Altina, Bruiu-Somartin, Noistat - Netus - Movile, Salcau etc.

Complexitatea rezultatelor obtinute prin cercetari permit unele constatari, printre care prezentam pe cele mai importante.

Numarul impresionant de mare al olarilor identificati dovedeste ca ei au produs nu numai pentru necesitatile localitatii respective ori a acelor inconjuratoare, ci si pentru localitati mai indepartate. Debuseul principal al unor centre de olarit din Valea Hirtibaciului, ca al celui de la Bruiu- Somartin, a fost Tara Oltului, in ale carei localitati se intilnesc frecvent produsele acestui centru. Olarii din centrul ceramic Agnita au livrat cantitati mari de ceramica si in Marginimea Sibiului. O veche traditie o au contractarile de produse ceramice -indeosebi vase pentru pomeni - pentru Rasinari si Saliste, care se mentin pina in anul 1930. un obicei vechi, de pomenirea mortilor, este legat de un alt obicei, si anume: spargerea vaselor la lasarea secului, cind oalele 'spurcate' trebuiau indepartate pentru a nu se minca de dulce in timpul postului. Pe linga vase, de la Agnita se procurau si cahle. O soba de teracota in miniatura , aflata in colectiile muzeului din Agnita a fost trimisa de mesterul olar Johann Kirschner din Agnita (1859-1939) in anul 1886 la o expozitie din Viena.

Consemnarile din vechile registre de stare civila atesta ca unii olari se indeletniceau si cu caramidaria. In colectiile noastre se pastreaza astfel de caramizi, datate incepand cu secolul al XV-lea, dintre care unele poarta si inscriptii (1672, 1713).



Dintre piesele de ceramica ce poarta data si numele mesterului olar trebuie remarvcate si unele produse specifice acestor meleaguri. Este vorba de vase pentru impodobirea casei, asezate pe coama acoperisului. asemenea 'Giebelaufsätze' poarta numele mesterilor din Ruja, Bruiu, chirpar, Agnita.

Bogata colrectie de cahle a Muzeului din agnita dovedeste producerea lor in centre cu traditii seculare: Nocrich, Bruiu si Agnita. Cahlele din Bruiu - Somartin poarta motive flotrale pe un smalt alb, ornamentat cu un albastru cobalt. Cahlele olarilor Agniteni si ale celor din Nocrich, bogat ornamentate, au fost executate intr-o singura culoare. La cahlele din Agnita predomina culoarea verde.

Varietatea produselor ceramice ale centrelor ceramice din Valea Hirtibaciului a contribuit la larga lor raspandire. Astfel, la biserica ortodoxa din satul Sasausi (jud. Sibiu), prcum si las cea din Satul Zlagna (jud.Sibiu) se gasesc aghiasmatare, vase de ocerta valoare artistica, lucrate de olarii din Chirpar in secolul al XVII-lea. Renumele de care se bucurau olarii din Chirpar, Agnita si Altina este confirmat si de fasptul cä numerosi locuitori din comunele Girbova, Cilnic etc., din partile Sebesului comanda olarului agnitean Michael Jasch sen. (1871-1933) o serie de vase de vin, artistic executate, o data cu comanda indicind si textul inscriptiilor de pe vase. Comenzi de acest fel a primit si olarul Johann Antoni din Altina (1828-1885) s.a. Centrul ceramic Bruiu- Somärtin producea Plosti din lut ars, in diferite marimi, smaltuite in culorile verde si maro.

Din cercetarile efectuate pe teren au rezultat si alte amanunte interesante. Astfel, la urmasii unor olari au putut fi identificate produse care dovedesc folosirea unot technici deosebite, cum este de exemplu o cana mare de vin cu aplicatiuni in stil baroc, lucrata de olarul din Thomas Schuster din comuna Altina (jud. Sibiu) in anul 1823. Aplicatiunile care impodobesc ambele torti, reprezinta cite un sarpe. Acest motiv ornamental este prezent si pe alte vase, produse ale centrului respectiv. Canceele specifice centrului ceramic Bruiu-Soartin, mai mari ca cele obisnuite, sunt foarte pintecoase si poarta de obicei ornamente pictate cu pensula, asezate vertical.

Targul de Ceramica HorezuCirculatia olarilor este foarte mare. In satul Noistat (jud. Sibiu) se stabileste olarul maghiar Arats Márton din Zalau (1809), iar urmasii sai - trei generatii la rand - devin si ei olari. Din Fagaras vin olarii Teubrich la Noistat si Frank la Somartin, in schimb olarul Hartel din Noistat se stabileste la Fagaras. din Malancrav si din Saschiz (linga sighisoara), din Copsa Mare (linga Medias) si Drauseni (linga Rupea) se stabilesc olari din mai multe localitati din apropiere (Apos, bruiu, Bradenii). Dintre ucenicii care invata meseria de olar la mesterii agniteni, multi sunt originari din Valea Tirnavei Mari. Schimbul de experienta duce la raspandirea unor motive ornamentale specifice pana atunci numai anumitor centre.

Numarul de mestesugari 'ilegali' este foarte mare. Din totalul de 380 olari identificati, numai 195 pot fi identificati ca fiind organizati in breasla. Restul olarilor nu erau organizati si nu au cotizat breslei florinul anual ('Jahresgulden'). Din documentele breaslei olarilor agniteni nu rezulta nici o dovada ca olarii neinregistrati in breasla sa fi fost stinjeniti in activitatea lor, urmariti ca asa-zisi 'Ripler', 'Störer' (tulburatori). Acest lucru se datoreaza faptului ca breslasii din Agnita erau suprasolicitati cu comenzi. Prin urmare, activitatea celor din afara nu reprezenta o concurenta, cu atit mai mult cu cat mestesugarii 'neanregistrati' erau totodata si agricultori, fiecare avand de condus si gospodaria personala. dovada ca registrele de stare civila indica pentru acestia, in majoritatea cazurilor ca preocupare 'agricultor si olar'.

Tabelul nominal al olarilor din Valea Hirtibaciului arata inca un amanunt interesant si anume pentru secolele XVII si XVIII in mai toate centrele ceramice avem de-a face cu familii de olari, in care mestesugul se transmite din tata-n fiu. De la aceasta regula nu fac exceptie nici olarii sezonieri care avand ca principala indeletnicire agricultura, nu erau inscrisi in breasla olarilor din Agnita sau Nocrich. Abia pe öa inceputul secolului al XIX-lea, si numai pe alocuri, apar alaturi de aceste familii si olari veniti din alte localitati, casatoriti in mai toate cazurile cu fiicele olarilor locali.

In multe localitati olarii ajung in functii de conducere: la Altina, membrii familei Gores figureaza in fruntea celor care conduc obstea, iar un olar din fosta resedinta a scaunului Nocrich, Benedikt Hintz, devine jurat scaunal, apoi jude al scaunului si in sfirsit chiar jude regal.

Produsele de ceramica cu ornamentele in relief sunt frecvente. Este vorba de o tehnica ornamentala intrebuintata in centrele din sud- vestul tarii, cu deosebire la vasele de mare capacitate. Ornamentul este realizat din pasta rasucita in forma de snur, aplicat pe suprafata vasului. Rostul acestor ornamente este totodata de a intari peretii vaselor mari. In Valea Hirtibaciului aceasta tehnica a fost frecvent folosita in centrele ceramice Altina, Bruiu- Somartin, Chirpar si mai putin la Agnita. Vasul 'Vexierkrug' din Altina, din anul 1746, arata ca in acest caz aplicatiunile au un caracter exclusiv ornamental. Astfel de ornamente se gasesc pe vasele mari de vin, produse tot la Altina, precum si la Chirpar, folosite la nunti si avand aplicatiuni cordiforme ('Herzelkannen'). Gama de produse ceramice uzuale a fost imbogatita de mesterul olar Wilhelm Albert Reinsch (1860-1943) originar din Germania, care in ultimul sfert al secolului trecut s-a stabilit in satul Malancrav (Sighisoara), mutindu-si apoi domiciliul in satul Stejarisul (jud.Sibiu), in Valea Hirtibaciului. Acest olar, care inainte a se stabili in Transilvania, a cutreierat mai multe continente, servind timp de peste 10 ani ca mercenar in armata coloniala olandeza din Indonezia, a lucrat ulcioare si castroane in forma inca necunoscuta la noi, incetatenindu-le. aceste vase sunt solicitate si astazi de catre locuitorii unor localitati, prin comanda speciala, prezentind olarului modelul executat de Reinsch.



Targul Popular TismanaDupa cum rezulta din cele aratate in aceasta lucrare, la Agnita si in localitatile din Valea Hirtibaciului, stravechiul mestesug al olaritului are un trcut istoric bogat. Numarul bogat al mesterilor olari, precum si varietatea produselor constituie un fapt care justifica intru totul atentia pe care o merita studierea vechelor centre de olarit din aceste localitati.

Mestesug de traditie milenara, olaritul a fost si continua sa fie in anumite localitati rurale din judetul Valcea o activitate specializata, pe care doar anumiti sateni o practica, alaturi de ocupatiile specifice zonei.

Din vremuri indepartate olarii erau recrutati dintre crescatorii de animale, agricultorii si pomicultorii satului, acestia invatand sa modeleze diverse categorii de vase, doar in rastimpul pe care-l aveau intre practicarea ocupatiilor specifice zonei. Din aceste considerente olaritul a constituit in Romania o activitate specializata menita a completa venitul familiei din mediul rural.

Bogatia resurselor naturale existente pe teritoriul judetului Valcea - lemn, argila, piatra - au ingaduit locuitorilor de pe aceste meleaguri practicarea mestesugurilor specifice ce deriva din exploatarea acestor resurse, multe dintre aceste indeletniciri putand fi intalnite si astazi in diverse localitati de pe cuprinsul judetului Valcea.

Prelucrarea argilei, in partea de nord a judetului, in depresiunea Horezu, a determinat aparitia centrelor: Slatioara si Olari-Horezu. Langa orasul Ramnicu-Valcea sunt mentionate ca centre ceramice: Buda si Vladesti. In partea sudica a judetului sunt cunoscute centrele Zatreni, Lungesti, Daiesti.

In toate aceste localitati s-au modelat vase cu caracter utilitar dar si destinate satisfacerii nevoii de frumos a taranilor. Formele lucrate de mesterii valceni apartin unor repertorii care amintesc prin profil, de ceramica arheologica a perioadei La Tene, precum si de olaria antica romana (ceramica rosie nesmaltuita).

In ceea ce priveste tehnologia prelucrarii argilei comune, precizam ca mestesugul practicat la nivel familial, aduce in atentie unele diferente existente intre centrele valcene care s-au nascut in urma aplicarii unor tehnologii ce reflecta calitatea pastei, dar si existenta anumitor categorii functionale. Astfel, olarii de la Horezu aduc lutul acasa, il depoziteaza si il maruntesc cu sapa, lasandu-l la 'dospit' (macerat) cel putin 5-6 luni sau chiar un an, pentru a obtine astfel, o perfecta omogenizare a pastei.

Decorarea vaselor din lut este un procedeu care aduce in atentie mai multe tehnici, diferentiate pe centre, si un instrumentar simplu dar cu mari posibilitati de expresie plastica.In prezent centrul Horezu este cel mai mare dintre vechile centre ceramice valcene reunind peste 15 familii de olari care lucreaza diverse categorii de piese in maniera traditionala, profilandu-si intreaga activitate in jurul acestui stravechi mestesug. Vasele lucrate sunt un reper valoric, cu caracter identitar pentru judetul Valcea si zona Oltenia, dar si pentru intreaga Romanie.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

CAIETUL DE REGIE TEHNICA A SPECTACOLULUI
Mesteri
Compozitia in pictura bizantina
Biblioteca din Alexandria
DEGRADAREA PIETREI - Referat la Degradarea Materialelor
Obicei traditional romanesc
CULTURA DUPA DECEMBRIE 1989
Cimitirul musulman - sulina



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu