Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » asistenta sociala
CONSECINTE ALE DECLINULUI COMUNITATILOR RURALE

CONSECINTE ALE DECLINULUI COMUNITATILOR RURALE



CONSECINTE ALE DECLINULUI COMUNITATILOR RURALE

ABSTRACT

1. Re-taranizarea ca o consecinta a unei reforme agrare inexistente

Conceptul de “re-taranizare” este pe undeva paradoxal, avand in vedere ca guvernele postcomuniste - care erau in masura sa dea un avant dezvoltarii satului romanesc in transformarea lor in comunitati economice multifunctionale si in realizarea unor structuri moderne in agricultura - nu au reusit sa transforme aceste structuri socio-economice. [1]

Astazi satele din Romania, in lipsa unor strategii de o mai lunga durata care puteau “salva” comunitatile rurale, prezinta imaginea unor entitati socio-economice din anii ‘40. Erodarea lor este cu atat mai posibila cu cat majoritatea satelor din Romania au un caracter rustic, avand in cele mai multe cazuri o economie unifunctionala, bazata pe o agricultura neperformanta. Transformarea acestor comunitati in unele viabile ar necesita o activitate sustinuta si din interior, autoritatile locale neavand in majoritatea cazurilor strategii pentru modernizarea si eficientizarea economiilor rurale locale si numarul actorilor din societatea rurala care pot facilita drumul spre structurile economiei de piata este neinsemnat.


[2] Aici este folosit cu intelesul de restaurare a structurilor traditionale din satul romanesc. Cum agricultura in sfera economica a societatii rurale din Romania ocupa un rol important si populatia de la sate fiind angajata in sectorul primar intr-o pondere destul de ridicata, dezvoltarea societatii rurale nu poate fi desavarsita fara a revitaliza acest sector.

[3]

Mediul rural nu se poate rezuma numai la activitati agricole. Este necesara dezvoltarea altor tipuri de activitati, indeosebi activitati de punere in valoare a resurselor locale. Indiferent ca vor fi activitati agro-turistice sau de prelucrare a materiilor prime locale, acestea nu vor putea fi realizate decat de persoane suficient de competente din punct de vedere scolar si profesional.

[4]

Concentrarea proprietatii in agricultura si modernizarea tehnologiilor de productie vor avea ca efecte sigure cresterea productivitatii muncii, cresterea randamentelor si, in mod corelat, reducerea volumului de munca umana manuala. Necesarul de forta de munca va scadea rapid. Vor supravietui si multe exploatatii de subzistenta, cum s-a intamplat si in unele tari ale Uniunii Europene. Aceste exploatatii, organizate dupa alta rationalitate decat cea a economiei de piata nu va putea folosi decat o mica parte din forta de munca ce va fi disponibilizata in mediul rural.

Cei care nu vor avea locuri de munca in agricultura sau in agro-turism nu vor putea migra spre alte sectoare de activitate intrucat sunt cu nivel redus de scolarizare si de calificare si este aproape sigur ca nu vor aparea sectoare de activitate neagricole care sa aiba nevoie masiva de forta de munca necalificata. Se contureaza deci probabilitatea unui somaj de mari proportii in mediul rural.

Romania s-a confruntat pana in prezent doar cu formele urbane si industriale ale somajului. Chiar daca exista un somaj real in mediul rural, acesta nu este luat in considerare atata timp cat a existat refugiul in agricultura de subzistenta. Un somer industrial lipsit de venituri nu are din ce trai; un somer agricol care dispune de o mica exploatatie agricola are totusi un minim de resurse de trai si, in mod obisnuit, el nici nu este considerat somer.

In conditiile precaritatii fondurilor pentru protectie sociala, este firesc ca statul sa le dirijeze spre categoriile sociale aflate in cea mai mare necesitate si sa ignore somerii agricoli. Cand somajul agricol va deveni cronic, el nu va mai putea fi ignorat. Somerii agricoli vor exercita o puternica presiune asupra fondurilor de protectie sociala. Sarcina sustinerii unui numar mare de someri agricoli va deveni atat de grea, incat ea nu va putea fi suportata chiar si in conditiile unor cresteri substantiale a fondurilor mobilizate in acest scop. Somajul rural va ajunge nu doar o problema periferica a mediului rural si o problema grava a intregii societati.

5. Devianta sociala si infractionalitatea din mediul rural

Nivelul scazut de educatie sau lipsa de educatie sunt adesea asociate cu saracia. Este greu de stabilit o relatie cauzala univoca intre acesti termeni. Ceea ce constatam este faptul ca lipsa de educatie este asociata in majoritatea cazurilor de saracie, iar, la randul ei, saracia nu motiveaza educatia sau nu permite asigurarea resurselor necesare educatiei (resurse financiare, materiale sau umane).

[5]



Consecintele unei probabile cresteri a infractionalitatii rurale nu se vor limita doar la mediul rural, ci vor afecta intreaga societate. Sunt suficiente argumente aici pentru a accepta necesitatea eliminarii factorilor generatori sau favorizanti de infractionalitate. Fara a cadea in asertiuni iluministe naive, consideram ca ridicarea nivelului de scolaritate reprezinta o cale sigura de reducere a potentialului deviant, tinand cont de faptul ca, in cele mai multe cazuri, cresterea nivelului de scolarizare este insotita si o crestere a nivelului de trai.

6. Cresterea decalajelor sociale si accentuarea inechitatii

Comparativ cu mediul rural actual, mediul urban si neagricol are mai multe sanse de dezvoltare. In unele domenii de activitate si in unele zone urbane semnele unei noi dezvoltari sunt deja vizibile. Daca situatia economica si educationala din mediul rural se perpetueaza sau se degradeaza, decalajele deja existente dintre cele doua medii se vor agrava.

principial egalitatea sanselor de acces la oportunitatile sociale. In mod practic, se va putea considera ca, cel putin in ce priveste accesul la educatie, populatia rurala este discriminata sau marginalizata. Cresterea decalajelor sociale si accentuarea inechitatii sociale pot avea consecinte sociale si politice grave. Starea de nemultumire si de frustrare se va extinde si se pot genera miscari si proteste sociale de amploare. Este posibil ca intregul esafodaj democratic, insuficient de consolidat in Romania, sa fie profund zdruncinat.

7. Dificultati suplimentare in urma integrarii in Uniunea Europeana

Unele dintre actualele state membre ale Uniunii Europene aveau in momentul aderarii sectoare agricole cu importante deficiente structurale. Restructurarea agriculturii si realizarea unei politici agricole comune au fost elementele cele mai costisitoare din intreaga istorie a procesului de integrare europeana. Ele s-au realizat cu eforturi importante din partea celor mai dezvoltate tari din Uniunea Europeana. Este putin probabil ca istoria se va repeta si pentru tarile din Europa Centrala si de Est, avand in vedere ca aproape toate tarile candidate au sectoare agricole mari si cu importante deficiente structurale. Costurile restructurarilor agriculturilor tarilor candidate ar pretinde eforturi financiare foarte mari din partea tarilor dezvoltate membre ale Uniunii Europene.

Problema care se pune nu este aceea de a exista vointa politica pentru a sustine aceste costuri ci daca aceste costuri sunt posibil de suportat cu toata bunavointa care s-ar manifesta. Ca membra a Uniunii Europene, Romania nu mai poate adopta nici un fel de masuri protectioniste menite de a salva un sector insuficient de concurential. Consecintele unui asemenea scenariu asupra pietelor interne si asupra securitatii nationale ar fi catastrofale. De asemenea, sansele de dezvoltare ale intregii economii romanesti ar fi puternic afectate daca avem in vedere ca agricultura redresata poate juca un rol important in prezenta Romaniei pe pietele internationale. [6]

Sprijinul acordat de Uniunea Europeana sau de Banca Mondiala pentru redresarea agriculturii romanesti este insuficient pentru a rezolva gravele probleme structurale din acest sector. Efortul national ramane hotarator in acest domeniu chiar daca aceasta afirmatie pare nerealista in conditiile penuriei de capitaluri interne. Restructurarile din agricultura sunt mai importante si mai putin costisitoare decat subventionarile marilor intreprinderi industriale nerentabile.

BIBLIOGRAFIE:

Badescu, Ilie, Structura sociala si clasa intermediarilor in mediul rural. Dictatura oligarhiei financiare si agricultura de subzistenta” in Sociologie Romaneasca”, nr. 1, Editura Polirom, Iasi,1999.

Badescu, Ilie;Sisestean,  Gheorghe, Abraham, Dorel, , Taranii si noua Europa, Bucuresti, 2003.



Costea Stefan, Larionescu Maria, Tanasescu Florian, Agricultura romaneasca. O perspectiva istorico-sociologica, Editura Ararat, Bucuresti, 1996.

***Invatamantul Rural in Romania: Conditii, Provocari si Strategii de Dezvoltare, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul pentru Stiinte ale Educatiei, Bucuresti, 2002.

Mihailescu, Ioan,Factori de risc in evolutia mediului rural din Romania, in “Sociologie Romaneasca”, Vol. III, nr. 4, Editura Polirom, Iasi, 2005.

Neagu, Gabriela; Stoica, Laura; Surdu, Laura, Educatie si excluziune sociala in societatea romaneasca actuala, Raport ICCV, 2003.

Neagu, Gabriela, Stoica Laura, Factori de risc privind accesul la educatie al copiilor din familii sarace; Studiu de caz, in „Revista de Asistenta Sociala”, nr. 2–3/2004, Iasi, Editura Polirom, 2004.

Veress, Enikő,De/re-taranizare in Romania dupa 1989, in “Sociologie Romaneasca”, Vol. III, nr. 3, Editura Polirom, Iasi, 1999.



[1] Ilie Badescu, Structura sociala si clasa intermediarilor in mediul rural. Dictatura oligarhiei financiare si agricultura de subzistenta” in Sociologie Romaneasca”, nr. 1, Editura Polirom, Iasi,1999.

[2] Veress Enikő,De/re-taranizare in Romania dupa 1989, in “Sociologie Romaneasca”, Vol. III, nr. 3, Editura Polirom, Iasi, 1999.

[3] Neagu Gabriela, Stoica Laura, Factori de risc privind accesul la educatie al copiilor din familii sarace; Studiu de caz, in „Revista de Asistenta Sociala”, nr. 2–3/2004, Iasi, Editura Polirom, 2004.

[4] Ioan Mihailescu, Factori de risc in evolutia mediului rural din Romania, in “Sociologie Romaneasca”, Vol. III, nr. 4, Editura Polirom, Iasi, 2005.

[5] Ibidem.

[6] Ioan Mihailescu, Factori de risc in evolutia mediului rural din Romania, in “Sociologie Romaneasca”, Vol. III, nr. 4, Editura Polirom, Iasi, 2005.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




PROGNOZA DEMOGRAFICA PENTRU ROMANIA, 2010 – 2030
ACTIVITATEA DE EVALUARE SI INTERVENTIE SOCIALA
PROBLEMATICA PERSOANELOR VARSTNICE DIN COMUNITATILE RURALE ALE MUNTILOR APUSENI
Comitetul Roman pentru Adoptii
PEDAGOGIA SOCIALA, TEORII SI REPREZENTANTI DE SEAMA
Procedura adoptiei interne
Conflicutul intre persoanele de varsta a III-a,ca efect al mediului institutional din Centrul de Ingrijire si Asistenta
Legislatia privind plasamentul familial


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu