Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » asistenta sociala
EVIDENTE ALE STUDIILOR REFERITOARE LA PREVENIREA SI CONTROLUL COMPORTAMENTULUI INFRACTIONAL

EVIDENTE ALE STUDIILOR REFERITOARE LA PREVENIREA SI CONTROLUL COMPORTAMENTULUI INFRACTIONAL





EVIDENTE ALE STUDIILOR REFERITOARE LA PREVENIREA SI CONTROLUL COMPORTAMENTULUI INFRACTIONAL

    Se pot face previziuni cu privire la  comportamentul infractional?

Felul in care evolueaza dezvoltarea unui individ de-a lungul procesului de socializare ne poate ajuta sa prevedem comportamentul infractional?

Toate cercetarile evidentiza procesul socializarii drept sursa importanta de blocare, sau de favorizare a comportamentului infractional. Familia constitue un element cu rol esential atat in cadrul cercetarilor ce vorbesc despre un continuum a dezvoltarii individului in infractionalitate cat si in cazul cercetarilor ce sustin contrariul‚ si anume ca pe parcursul socializarii poate avea loc oricand schimbarea comportamentului fie in sensul orientarii inspre infractionalitate‚ fie in sensul conformarii. In oricare din cazuri familia e un indicator important.

    Alte cercetari au incercat sa desluseasca care sunt componentele vietii de familie care influenteaza comportamentul infractional sau schimbarea lui.

    Cercetarile facute in anii 80 au studiat dimensiunile functionarii familiei ca grup‚ legate de comportamentul infractional al minorilor. Delincventa juvenila pare sa se manifeste mai degraba in randul copiilor provenind din familii nefericite —( Wood 1986.)

    Alti cercetatori au realizat o  metaanaliza a peste 70 de studii facute pe tema lui Wood, descoperind patru modele cauzale privind delincventa din perspectiva spatiului familial:

1. modelul  centrat pe conceptul de neglijare;

2. modelul  centrat pe conceptul de conf1ict;

 atitudini si comportamente existente deja in familie;

4. si modelul care se refera la absenta, la degradarea valorilor morale ce  astfel incurajeaza nerespectarea legii.

    Plecand de la aceste patru modele cauzale Loeber & Southmer au desprins o ierarhie a cauzelor comportamentului delincvent. Aceasta ierairhie contrazice multe explicatii stereotipe. Autorii arata ca predictorii cei mai puternici ai delincventei sunt:

-   supravegherea parentala;

-   respingerea parentala;

-   implicarea in relatia parinte copil;

O putere moderata de predictie o au:

-   relatiile maritale;

-   criminalitatea parentala;

Variabilele cu putere de predictie scazuta sunt:

-    disciplina parentala;

-    sanatatea parentala;

-    absenta parentala;

Snyder & Petterson fac o analiza secundara pe baza a 100 de studii si propun un model explicativ pe doua stadii:

Stadiul initial se caracterizeaza printr-o inadecvata socializare in familie care conduce la comportamente antisociale‚ triviale. Acest comportament antisocial are printre efecte o insuficienta dezvoltata in planul achizitiilor sociale. La varsta mica poate apare respingerea copilului de catre ceilalti de aceeasi varsta si chiar de catre educatori.

A1 doilea stadiu se caracterizeaza prin faptul ca copilul se asociaza cu altii asemenea lui, care din punctul de vedere al socializarii au  dificile si sunt deschisi spre comportamente antisociale.

Autorii acestui model vad delincventa ca un produs final al inadecvatei socializarii ale carei radacini pot fi observate inca din  copilarie.

Henggeler (1989) realizeaza o alta  cercetare care pleaca de la 60 de studii pe o perioada de 30 de ani, despre legatura dintre tranzactiile familiare si functionarea psihosociala a copilului; concluziile autorului pot astfel sintetizate:

Comportamentele delicvente provin dinspre urmatoarele trei arii:

1.  nivelul scazut al strategiilor de control parentale;

2.  in cazul in care controlul parental e prezent, el e inadecvat ori insuficient, iar copii din aceste familii sunt in situatiile de a dezvolta comportamente delincvente.

     comportamentele antisociale ale parintilor ce inc1ud in grade diferite comportamente mai mult sau mai putin grave‚ printre care se numara metodele deviante de atingere a scopurilor, sunt prezentate in familie de catre parinti ca fiind demne de urmat.



1. Familiile monoparentale si riscul pe care-1 dezvolta asupra comportamentului delincvent

Primul studiu ce a avut ca tinta familiile monoparentale s-a facut pe subiecti detinuti dintr-o inchisoare newyorkeza din sec XIX.

In 1989 se repeta in SUA cercetarea din sec XIX scopul fiind de a vedea cati detinuti provin din familii intacte. Rezultatul cercetarii arata ca putini detinuti provin din asemenea familii. Familiile monoparentale produc mai multa delincventa decat cele intacte, ar fi concluzia.

Matsueda e printre pionerii metaanalizelor in criminologie si s-a ocupat de problematica legaturii dintre delincventa si familiile monoparentale.

La inceputul anilor 90 Wells si Ranckein isi propun sa verifice efectul real al spargerii familiei asupra delincventei si sa stabileasca ce magnitudine are acest efect. Concluzia a fost ca exista un efect real si consistent, dezvoltat de spargerea familiei asupra delincventei, dar el are o magnitudine relativ scazuta. Autorii spun ca prevalenta delicventilor in familiile monoparentale e mai mare cu 10 -15 % decat in familiile intacte. Acest efect este mai puternic pentru cazurile in care e vorba de comiterea unor infractiuni minore si devine tot mai slab in cazurile cu infractiuni grave.

Monoparentalitatea se considera ca influenteaza orientarea spre delincventa. Exista in acest sens trei tipuri de cauze: (1) divortul, (2) decesul unuia dintre parinti, (3) separarea, abandonul. Nu fiecare dintre cauze influenteaza in acelasi fel si cu aceeasi forta, comportamentul delincvent al minorilor.

O alta cercetare pune in discutie miturile legate de explicarea delincventei in raport cu tema consecintei dezvoltarii intr-o familie monoparentala. Sunt demontate miturile ce au facut sa fie privite intr-un anumit fel mamele singure, femeile divortate.

O structura familiala monoparentala dezvolta un set de conditii care in anumite circumstante pot conduce la delincventa: o mai mare autonomie pentru adolescenti ce se asociaza cu lipsa supravegherii si/sau, cu neglijare. Un slab control parental pare sa fie elementul ce leaga familiile monoparentale de delicventa. Copilul poate interpreta  controlul parental slab drept neglijenta. Creste susceptibilitatea de a fi influentat de egali. Totodata,  la copii din familiile monoparentale.

Astfel, programele de asistare ce ajuta un parinte singur sa-si tina sub control copilul trebuie sa fie programe de preventie.

 Exista mituri legate de familiile monoparentale, in sensul ca ar reprezenta  surse certe de comportament delincvent. Structura familiala in sine ( in varianta sa intacta sau monoparentala) nu determina in mod automat un comportament delincvent. In spatele unui asemenea mitu se ascunde nevoia de a gasi tapi ispasitori . Cercetatorilor le-a fost greu sa-si disemineze rezultatele cercetarilor pentru ca chiar si in spatiul academic, convingerile legate de delincventa din familiile monoparentale era puternica. Iesirea din aceasta situatie pe care o propun cercetatorii, solicita atingerea unei intelegeri consistente cu privire la ceea ce se intampla de fapt, la trecerea de la familia intacta la familia monoparentala. S-au facut in acest sens invetigatii pe trei directii:

1.  S-au studiat familiile ce au pornit ca monoparentale (o mama decide ca nu doreste sa se casatoreasca pentru a-si creste copilul)

2.  O alta directie a fost aceea in care familia se confrunta cu lipsa unui parinte (fie sotii s-au separat, fie ca unul din soti e in detentie), fie e urmare a unui deces;

     O alta directie viza familiile in care s-a produs divortul.

Prin urmare, se ofera patru explicatii cu privire la familia monoparentala si producerea delicventei, pornind de la un asemenea context:

1.     Conditii economice dezavantajoase in care traiesc cele mai multe familii de acest tip;

2.   Socializarea are trasaturi aparte in cazul acestui tip de familie;

3.     Vecinatatea: acest tip de familie apartine unor comunitati in care vecinatatea influenteaza comportamentul delincvent;

              4.   Efectul de etichetare: identificarea unor atitudini de etichetare a copiilor din familiile monoparentale‚ la unii reprezentanti ai sistemului de justitie considerandu-se ca delincventa e produsa tocmai de tipul de familie.

2. Conflictele maritale

Sunt o prezenta aproape in fiecare familie. E important sa subliniem ca printre factorii ce predispun minorii la comportamente predelincvente si/sau delincvente se numara, climatul familial.

      Cercetarile americane in acest sens au inceput in anii 50. O alta perioada in care exista masiv cercetari pe aceasta tema sunt anii ’80. Nu e intamplatoare aplecarea asupra acestor aspecte in aceste intervale de timp, caci in acele perioade s-au produs bulversari economice si sociale ce s-au oglindit si in viata de familie.

      O idee ce apare frecvent atat in anii ‘50 cat si in anii '80 e ca, conf1ictele maritale sunt un factor predictor al delincventei‚ mai puternic decat structura familiei. Exista  o serie de formulari care pornesc de la date ce sustin faptul ca delincventa e in primul rand determinata de conf1ictele maritale. Astfel, o serie de cercetari au evidentiat ca expunerea unui minor la conf1icte parentale devine una dintre cele mai importante experiente ce pot sa-l orienteze spre comportamente infractionale violente la varsta de tanar adult. Acest gen de experienta e relevanta mai ales in cazul baietilor.

O cercetare din 1987 isi contureaza astfel concluzia:  baietii expusi violentei manifestata de parintii lor, prezinta probleme de adaptare‚ paternul specific acestor probleme de adaptare fiind propriu copiilor abuzati .

Sau, o cercetare din anii 90 formuleaza urmatoarea concluzie: copiii care se dezvolta in camine unde mamele sunt batute, au mai multe probleme de comportament, au un temperament mai dificil si sunt mai agresivi decat copiii a1e caror mame nu au fost batute.

Exista si un set de cercetari care au incercat sa identifice care sunt trasaturile pe care le prezinta familiile delincventilor, cercetarile au plecat de la subiectii delincventi minori si de la familiile lor pentru a izola trasaturile distinctive ale unor asemenea familii:

S-a constatat ca:

* Aceste familii prezinta o frecventa mai mare de neintelegeri la nivelul cuplului parental;

* In mod neasteptat exista diferente mai mici in ceea ce priveste participarea parintilor, respectiv a minorilor in luarea deciziilor. Exista cazuri in care autonomia crescuta a adolescentilor va duce la delincventa.

* Exista in aceste familii mai multe emotii negative decat pozitive. Incarcatura emotionala e mai degraba negativa decat pozitiva.

* Interpretarile gresite date mesajelor comunicate intre membrii familiei vor iiif1uenta comportamentul delicvent. Aceste interpretari gresite se datoreaza saraciei in comunicare si saraciei indemanarilor de socializare, precum si neintelegerii rolurilor de familie.

* Asertivitate scazuta la negociere si compromis. Gandesc lucrurile in termeni de ori/ori . In aceste familii compromisul nu e valorizat si solutiile vor fi violente‚ vor presupune exagerari.

      Interventia sociala pentru prevenirea, respectiv reducerea comportamentului infractional trebuie sa-si gaseasca fundamentarea cu ajutorul informatiilor oferite de cercetariile si studiile realizate asupra aspectelor relevante ale fenomenului infractional.

Evaluarea conduitei infractionale individuale si apoi construirea interventiei trebuie sa se faca utilizand rezultatele cercetarilor, inclusiv a celor care evidentieaza eficienta unora sau altora dintre metodele de asistare.

Tema:

Identificati si analizati trei dintre cazurile prezentate in capitolele 2. si  din lucrarea «Actori sociali in situatii si interactiuni violente», autor S. Poledna,   pe baza informatiilor referitoare la factorii de risc si la cei protectivi prezentati in acest capitol.




loading...





.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului
EVIDENTE ALE STUDIILOR REFERITOARE LA PREVENIREA SI CONTROLUL COMPORTAMENTULUI INFRACTIONAL
CONSECINTE ALE DECLINULUI COMUNITATILOR RURALE
Conflicutul intre persoanele de varsta a III-a,ca efect al mediului institutional din Centrul de Ingrijire si Asistenta
ACTIVITATEA DE EVALUARE SI INTERVENTIE SOCIALA
Procedura adoptiei interne
COPIII STRAZII, UN FENOMEN ACTUAL
EVALUAREA NEVOILOR DE ASISTENTA SOCIALA GHID METODOLOGIC



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu