Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » asistenta sociala
INFRACTIONALITEA INTRE CLISEE SI REALITATE

INFRACTIONALITEA INTRE CLISEE SI REALITATE



INFRACTIONALITEA INTRE CLISEE SI REALITATE

Cu cat avem o intelegere mai apropiata de realitate a fenomenului infractional, cu atat mai mari sunt sansele unei societati de a gasi pedepsele adecvate si cu atat mai mari sunt sansele construirii unor interventii care sa contribuie macar la corectarea comportamentului infractional.

Marcus Felson(1994), pornind de la constatarea ca oamenii se raporteaza la fenomenul social al infractionalitatii in primul rand emotional, in al doilea rand cu multe prejudecati, a atras atentia asupra existentei unor erori de intelegere. Aceste erori exprima o conceptie denaturata cu privire la infractori, pedeapsa si instantele de control social. La construirea acestei conceptii contribuie mass-media care urmarindu-si propriile obiective ingroasa contururile, astfel ca rezulta niste profile ce nu corespund intotdeauna realitatii fenomenului infractional.

O alta sursa importanta de erori o reprezinta cele care pun in discutie instantele de socializare, in primul rand scoala si familia.

In conceptia lui Felson aceste erori sunt:


1.  Infractiunile sunt considerate de obicei, fapte neobisnuite, atroce si  foarte violente. De aici ar rezulta ca cele mai multe infractiuni ar fi cele la adresa persoanei,comise cu violenta.In realitate, si statisticile judiciare si nu numai , dovedesc acest fapt,cele mai multe infractiuni care se comit si se judeca sunt cele la adresa proprietatii. Aceasta eroare de perceptie si intelegere  este intretinuta  in principal de mass-media.

Felson scoate in evidenta existenta a trei categorii de surse de informatie cu privire la fenomenul infractional, care diseminate si utilizate, inclusiv de canalele mediatice, judicios,ar putea conduce la formarea unei imagini mai obiective asupra fenomenului infractional acestea sunt:

-     statisticile oficiale ale politiei;

-     rapoartele de victimizare (in SUA si in Anglia);

-     autorapoartele (self report).

Aceste trei categorii de surse de informare,pot demonta  eroarea de intelegere dupa care cele mai multe infractiuni sunt violente,lasand sa razbata realitatea conform careia, comportamentele infractionale constituie exceptia si nu regula in comportamentul indivizilor, iar atunci cand se savarsesc infractiuni, atunci majotitatea sunt infractiuni obisnuite.

Anual, in SUA se realizeaza de catre FBI, un raport ce contine date statistice,numit Uniform Crime Raport.

.In 1990, acest document arata ca in SUA, s-au comis 14,5 milioane de infractiuni ‚iar dintre acestea 9 din 10 au fost infractiuni la adresa proprietatii, furturi banale. Omuciderile, reprezentau sub 1% din totalul infractiunilor.

Si in Romania, de exemplu, in perioda 1990-1996, omuciderile reprezentau sub 1 % din totalul infractiunilor descoperite.

Un alt document si totodata sursa de informatii asupra infractionalitatii folosit in SUA, este National Crime Survey. El se bazeaza pe studii, anchete care incerca sa completeze imaginea rezultata din informatiile statistice.

 Aici sunt incluse si rapoartele de victimizare si autorapoartele . Ele evidentiau ca in anul  1990, in SUA au fost 34 de milioane de victimizari care vorbesc despre  infractiuni comise dar care nu sunt raportate la politie si deci nu apar in satistici,dar, descoperite prin anchete de victimizare.

 Autorapoartele constau in marturisiri, in conditii de anonimat, ale celor ce au comis infractiuni‚ care fie nu au fost reclamate‚ fie autorii lor nu au fost prinsi.

      Sursele de informatie indica prin urmare, cu claritate, ca cele mai multe infractiuni sunt cele  comune, obisnuite ‚ la adresa proprietatii.Ca se comit mai multe infractiuni decat sunt raportate si sunt judecate mai putine decat sunt raportate. Aceasta idee vine in sprijinul sustinerii nevoi muncii de preventie si in munca cu victimele potentiale sub aspect infractional.

2.  Dramatizarea situatiilor infractionale Exista la nivelul perceptiei comune parerea ca  riscul de victimizare e foarte mare,pentru mare majoritatea populatiei.

Aceasta parere rezulta din prima eroare de intelegere ce considera infractiunile ca fiind in majoritatea lor  foarte violente.In realitate, riscul cel mai mare de victimizare il prezinta  barbatii pana la 35 de ani si nu varstnicii asa cum in mod stereotip se afirma.Asa dupa cum, riscul de a fi victima unei infractiuni cu violenta  este mai mare in spatiul familial‚ in locuinta, decat pe strada.



3.     Exagerarea istetimii infractorilor.

Exista raspandita parerea ca  infractorii  ar avea ceva special in sensul de indemanari, curaj si nu numai, la aceasta imagine contribuind , din nou, canalele media, lasand sa se inteleaga ca aceste persoane nu ar fi unele obisnuite.

Fara a cadea in capcana exagerarii, nici in ce priveste inteligenta,“talentul'' celor ce comit infractiuni si nici in privinta contestarii acestor trasaturi,si calitati, trebuie sa remarcam ca, o intelegere realista, echilibrata a profilului psihologic si social al celor care comit infractiuni, poate deveni productiva in intelegerea fenomenului infractional in ansamblu,cat si in spatiul muncii de asistare sociala si de reintegrare sociala si supraveghere a infractorilor. Evaluarea corecta si atenta a resurselor utilizate de acestia pana atunci, fie in scop infractional, fie intr-unul dezirabil social, poate cu siguranta sa intemeieze o activitate de supraveghere cat mai ales de asistare eficienta si centrata pe posibilitatile reale ale celor aflati in supraveghere.

4. Eroarea  care se refera la variabila varsta, conform careia atat infractorii cat si victimele sunt considerati mai varstnici ‚ mai batrani decat sunt ei de fapt si cum o dovedesc rezultatele cercetarilor.

Statisticile insa, vorbesc despre o varsta relativ scazuta mai ales in cazul infractorilor. In SUA si in Anglia, in ce priveste infractiunile obisnuite, autorii sunt in varsta de pana la 20 de ani.

 In jurul acestei varste, se inregistreaza o curba descendenta, se renunta progresiv la comportamentul infractional pe masura ce individual se angajeaza intr-o viata sociala conventionala ( se casatoreste, are copii,  un loc de munca stabil etc.). Odata cu maturizarea, gustul pentru risc si aventura, cat si presiunea grupului slabesc‚ ceea ce va duce la o angajare tot mai slaba in comportamente infractionale.

In cazul infractorilor persistenti insa, si dupa 20 de ani se observa ca acestea mai comit infractiuni, uneori chiar mai grave decat pana atunci si ca, intregul lor context de viata e subordonat comportamentului infractional si “castigurilor'' rezultate astfel.

 De obicei,recidivistii sau multirecidivistii nu au un loc de munca, nu au propria familie,dar in schimb au prieteni ce valorizeaza, sau chiar ei au comportamente infractionale,iar in timp, au dezvoltat strategii de adaptare pentru un mod de viata predominant anti –social,pentru viata in inchisoare. Se impun insa cateva observatii:

In general, persoanele ce comit infractiuni cu violenta le comit la varste la care putem vorbi de persoane mature. Persoanele ce comit o singura infractiune si ea este violenta, o comit mai degraba in a doua jumatate a vietii, lucru ce apare atat in statisticile din SUA cat si in cele din Europa  si  Romania.

Victimele si ele, sunt mai tinere decat se crede la nivelul simtului comun. Categoria de varsta cea mai  prezenta in statisticile britanice si americane, in cazul victimelor, este categoria 20-25 de ani.

.Explicatia cea mai simpla este ca persoanele intre 20-25 de ani sunt in perioada in care dinamica interactiunilor sociale la care participa este accentuata si se exprima in contexte foarte variate.

Totodata, vizibilitatea acestor persoane este mult mai mare decat a persoanelor apartinand altor grupe de varsta. Sunt vizibile pentru ca merg in locuri in care se expun (la discoteca, in baruri ‚ in autobuse) si la ore la care riscul de victimizare sporesteTot din aceasta, cauza varstnicii au risc de victimizare mic, pentru ca nu sunt atat de expusi situatiilor si interactiunilor cu potential infractional.

     Variabila varsta este foarte importanta in munca de asistare sociala, mai ales in efortul de a evalua comportamentul infractional; chiar si  pedepsele se dau in functie de varsta deoarece caracteristicile personalitatii  si comportamentului efectele pedepsirii, sunt legate de varsta.De pilda,experienta detentiei e interiorizata  si inteleasa diferit la l 9 si la 40 de ani.



 Varsta e cea care determina intr-o mare masura strategia si felul interventiei de asistare sociala .

5. Modul in care sunt perceputi cei ce comit infractiuni

de multe ori,se face presupunerea atunci cand se incearca explicarea conduitei infractionale,ca autorii infractiunilori au trait  experiente nefericite au dus-o rau, au avut o copilarie grea. Adica, se porneste de la ipoteza ca “raul produce rau.

 Aceasta asuptie se poate contracara prin constatrea ca toti oamenii au trait experiente negative fara ca toti sa devina infractori.

Aceasta eroare dezvolta consecinte si pentru munca de asistare sociala in sensul intelegerii cauzelor comportamentului infractional la nivel individual, dar si de grup. Infractiunea nu e o fatalitate ce insoteste invariabil experientele de socializare, desi acestea pot influenta comportamentul infractional intr-o masura considerabila, atat intr-o maniera directa, cat si intr-una mediata.

6. Exagerarea omnipotentei politiei si justitiei, in general a instantelor de control social.

 Aceasta eroare trimite la cliseul dupa care, politia controleaza situatia si justitia face dreptate de fiecare data, intotdeaunaRealitatea e insa alata:

Datele statistice se refera doar la infractiunile constatate si/sau la cele judecate. Numarul infractiunilor constatate este mai mic decat al celor savarsite si e mai mare decat al celor judecate. E o exagerare sa consideri ca politia tine sub control situatia, adica descopera toate infractiunile care se comit ti pe autorii lor, deferindu-i apoi, justitiei.

E important ca politia sa-si asume limitele si sa recunoasca rolul asistentei sociale in preventia comportamentului infractional. Asistentii sociali pot sa dea un plus de concretete si finalitate actiunilor justitiei, sa faca in acelasi timp,  si “bine si dreptate.

Societate are datoria sa ofere o sansa de a se reabilita celor care au incalcat normele sociale.. Daca ei doresc sa se reabiliteze vor folosi sansa oferita. Aceasta idee e subliniata , printre altele,si de de teoria alegerii rationale.

Justitia are nevoie de sprijinul profesionistilor – asistenti sociali, psihologi, sociologi, psiho-pedagogi, capabili sa operationalizeze valorile justitiei si sa contribuie in mod specific la realizarea obiectivelor ei.

TEMA:        

- Identificati cu ajutorul unor articole din presa erorile de receptare si de intelegere a fenomenului infractional;

- Gasiti argumente(idei teoretice, date statistice),care sa va permita sa demontati aceste erori;

- Precizati care sunt cele mai raspandite erori explicative ale comportamentului anti-social vehiculate de catre mass-media.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




PEDAGOGIA SOCIALA, TEORII SI REPREZENTANTI DE SEAMA
ASISTENTA SOCIALA DIN ROMANIA IN SPATIUL COMUNITATII EUROPENE
Procedura adoptiei interne
PROBLEMATICA PERSOANELOR VARSTNICE DIN COMUNITATILE RURALE ALE MUNTILOR APUSENI
Comitetul Roman pentru Adoptii
EVALUAREA NEVOILOR DE ASISTENTA SOCIALA GHID METODOLOGIC
PROGNOZA DEMOGRAFICA PENTRU ROMANIA, 2010 – 2030
Probleme cu care se confrunta familia monoparentala


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu