Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » asistenta sociala
Legi cadru in Romania referitoare la persoanele varstnice

Legi cadru in Romania referitoare la persoanele varstnice



Legi cadru in Romania referitoare la persoanele varstnice

Cadrul de organizare, functionare si finantare a sistemului de asistenta sociala este determinat de Legea nr. 705/2001. In sensul acesteia, „Asistenta sociala, componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane” si are ca obiectiv „ protejarea persoanelor care, datorita unor motive de natura economica, fizica, psihica sau sociala, nu au posibilitatea sa isi asigure nevoile sociale, sa isi dezvolte propriile capacitati si competente pentru integrare sociala”.

Asistenta sociala cuprinde drepturile acordate prin prestatii in bani sau in natura, precum si serviciile sociale, iar acordarea acestora se afla in responsabilitatea institutiilor publice specializate ale administratiei publice centrale si locale si a organizatiilor societatii civile. Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale stabileste directiile prioritare in domeniu, este autoritatea care initiaza legile speciale in domeniul asistentei sociale, si urmareste aplicarea acestora la nivel central si local.


In cadrul prezentei legi sunt determinate doua tipuri de actiuni sociale: prestatiile sociale (in bani sau in natura, care se acorda pe o perioada de timp) si servicii sociale (care se acorda la domiciliu, in institutii specializate de zi sau in institutii rezidentiale, servicii ce pot fi de asistenta sociala si / sau ingrijire social - medicala).

Se delimiteaza serviciile de asistenta sociala comunitara (servicii cu caracter primar-general, si se acorda la domiciliu, in familie sau in comunitate) de serviciile de asistenta sociala specializata (se acorda pentru nevoi speciale, atat la domiciliu, cat si in institutii specializate).

Institutiile de asistenta sociala asigura protectie, ocrotire, gazduire, ingrijire, activitati de recuperare si reintegrare sociala pentru copii, persoane cu handicap, persoane varstnice si alte categorii de persoane, in functie de nevoile specifice.

La nivelul organizarii si functionarii sistemului de asistenta sociala, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale este autoritatea care elaboreaza politica de asistenta sociala, stabileste strategia nationala de dezvoltare in domeniu si promoveaza drepturile familiei, copilului, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap si ale oricaror alte persoane aflate in nevoie.

In vederea coordonarii sistemului national de asistenta sociala se constituie Comisia interministeriala privind asistenta sociala, coordonata de ministrul muncii si solidaritatii sociale, care:

  • elaboreaza politica unitara in domeniul asistentei sociale;
  • coordoneaza la nivel national activitatile de asistenta sociala.

La nivel teritorial, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale este reprezentat de catre Directiile de munca si solidaritate sociala.

La nivelul consiliilor locale, se organizeaza compartimente de asistenta sociala, care au ca atributii:

  • asigura identificarea problemelor sociale din domeniul asistentei sociale si solutionarea acestora in conditiile legii;
  • administreaza si gestioneaza fondurile alocate pentru asistenta sociala;
  • organizeaza si sustin financiar sistemul de servicii de asistenta sociala;
  • organizeaza servicii sociale, in functie de solicitarile locale;
  • asigura plata subventiilor aprobate pentru asociatiile si fundatiile romane cu personalitate juridica, care desfasoara programe de servicii sociale, in conditiile legii;
  • stabiliesc, in conditiile legii, drepturile la prestatii de asistenta sociala si plata acestora, precum si acordarea facilitatilor reglementate de lege se fac de catre primar, prin dispozitie.

In cadrul legii nr. 705/2001 sunt mentionate date referitoare la specializarea personalului care lucreaza in domeniul asistentei sociale, personal care trebuie sa aiba cursuri de specialitate

Finantarea asistentei sociale se realizeaza din bugetele locale si din bugetul de stat, precum si din sume provenite din fonduri extrabugetare, din donatii, sponsorizari sau din alte contributii din partea unor persoane fizice ori juridice, din tara si din strainatate, din contributia platita de catre persoanele beneficiare de servicii sociale, precum si din alte surse, cu respectarea legislatiei in domeniu.

Ordonanta nr. 68/2004 vine sa defineasca si sa clarifice statutul serviciilor sociale, ca „ansamblu complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale, individuale, familiale sau de grup” si sunt „asigurate de catre autoritatile administratiei publice locale, precum si de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private”.

Intrucat vom analiza mai in detaliu aceasta ordonanta si implicatiile ei asupra sistemului de asistenta sociala a persoanei varstnice intr-un alt capitol, ne vom limita in a enumera care sunt tipurile de servicii sociale si tipurile de beneficiari carora li se adreseaza acestea.

Serviciile sociale pot fi servicii de asistenta sociala si servicii de ingrijire social-medicala.

Serviciile de asistenta sociala sunt servicii cu caracter primar si servicii specializate.

Serviciile cu caracter primar au drept scop prevenirea sau limitarea unor situatii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune sociala.

Serviciile specializate au drept scop mentinerea, refacerea sau dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie sociala. Beneficiarii sunt: persoanele varstnice, copiii, persoane cu handicap.

Serviciile de ingrijire social-medicala reprezinta un complex de activitati care se acorda in cadrul unui sistem social si medical integrat si au drept scop principal mentinerea autonomiei persoanei, precum si prevenirea agravarii situatiei de dependenta.

  • servicii de baza: ajutor pentru igiena corporala, imbracare si dezbracare, igiena eliminarilor, hranire si hidratare, transfer si mobilizare, deplasare in interior, comunicare;
  • servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumparaturi, activitati de menaj, insotirea in mijloacele de transport, facilitarea deplasarii in exterior, companie, activitati de administrare si gestionare, activitati de petrecere a timpului liber;
  • servicii de ingrijiri medicale;
  • servicii de recuperare si reabilitare, conexe domeniului medical si social: kinetoterapie, fizioterapie, terapie ocupationala, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie, podologie si altele asemenea;
  • servicii de reabilitare si adaptare a ambientului: mici amenajari, reparatii si altele asemenea.

De asemenea, importanta acestei ordonante rezida si din faptul ca exista un capitol destinat personalului care acorda servicii sociale, acestea fiind „ acordatate de asistenti sociali, precum si de specialisti avand diverse calificari si competente, responsabilitati si atributii specifice domeniului de activitate”. Pe langa profesionisti, „in procesul de acordare a serviciilor sociale se pot implica membrii de familie, alte persoane fizice, precum si voluntari”, introducandu-se ideea de echipa pluridisciplinara. Echipa pluridisciplinara – la nivel de organigrama - poate fi formata din diverse profesii apartinand domeniului serviciilor sociale, personalul de specialitate fiind personal cu studii de specialitate (care a urmat o forma de invatamant superior sau care a dobandit competente in procesul de formare si perfectionare continua).

In cadrul Ordonantei nr. 68 se stabilesc principalele responsabilitati ale asistentului social: „Asistentul social are indatorirea de a identifica situatiile si cauzele care afecteaza echilibrul psihic, economic sau moral al individului, al familiei sau al grupului social si trebuie sa intreprinda toate actiunile necesare pentru remedierea situatiei de dificultate identificate”, „Asistentul social indeplineste, in principal, activitati care privesc ajutorul material si social acordat persoanelor si familiilor, participarea la elaborarea proiectelor socioeducative, consilierea, orientarea, ajutorul pentru realizarea demersurilor necesare obtinerii drepturilor, activitati de informare si prevenire”.

Este important de mentionat faptul ca profesionistii care dezvolta diverse servicii de asistenta sociala pot fi sustinuti in actiunile lor de catre voluntari. De aceea, amintim si Legea nr. 195/2001 privind voluntariatul, lege care promoveaza si faciliteaza participarea cetatenilor, in spiritul solidaritatii civice, la diverse actiuni organizate de persoane juridice de drept public si de drept privat.

Voluntariatul se bazeaza pe urmatoarele principii:

  • participarea ca voluntar, pe baza consimtamantului liber exprimat;
  • implicarea activa a voluntarului in viata comunitatii;
  • desfasurarea voluntariatului cu excluderea oricarei contraprestatii materiale din partea beneficiarului activitatii;
  • recrutarea voluntarilor pe baza egalitatii sanselor, fara nici un fel de discriminari.


Una dintre resursele potentiale o pot reprezenta chiar persoanele varstnice, „varstnicii tineri”, care pot realiza diverse servicii pentru membrii comunitatii aflati in situatii de criza: copii in centre de plasament, alte persoane varstnice care sunt dependente din punct de vedere socio-medical. In functie de competentele acestora si de disponibilitatile lor, pot organiza serbari pentru varstnici, acorda consultanta juridica, oferi cursuri copiiloracestea fiind doar cateva exemple. Aceasta activitate de voluntariat a „varstnicilor pentru varstnici” poate avea si un efect terapeutic asupra voluntarilor datorita mentinerii acestora in „viata activa”.

Legislatie specifica

In anul 2000, in baza Legii nr. 16 se infiinteaza Consiliului National al Persoanelor Varstnice, in scopul institutionalizarii dialogului social dintre persoanele varstnice si autoritatile publice, pentru protectia drepturilor si libertatilor acestora.

Printre activitatile cele mai importate ale Consiliului National al Persoanei Varstnice, enumeram:

  • sprijina buna functionare a institutiilor de asistenta sociala si propune masuri de imbunatatire a activitatii acestora;
  • sprijina organizarea asociativa a persoanelor varstnice si participarea lor activa la viata sociala;
  • reprezinta persoanele varstnice din Romania in relatiile cu organizatii similare din alte tari sau cu organizatii internationale ale persoanelor varstnice.

Pentru ca aceste atribute sa fie cat mai adecvat solutionate, in structura Consiliului National al Persoanelor Varstnice pot fi constituite comisii de specialitate pentru solutionarea unor probleme pe domenii de activitate.

De asemenea, pentru solutionarea pe plan central si local a problematicii persoanelor varstnice, in cadrul aparatului propriu al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si, respectiv, al fiecarei directii generale de munca si protectie sociala vor fi desemnate persoanele care vor asigura colaborarea permanenta cu Consiliul National al Persoanelor Varstnice si cu consiliile judetene ale persoanelor varstnice, respectiv al municipiului Bucuresti.

Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Consiliului National al Persoanelor Varstnice se asigura din: donatii, sponsorizari, alte activitati nonprofit, realizate in conditiile legii, si din transferuri de la bugetul de stat care se prevad in bugetul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.

Asistenta sociala a persoanelor varstnice a capatat forma de act normativ odata cu adoptarea Legii nr. 17/2000. Astfel, se stabilesc termeni de referinta:

  • persoana varstnica este persoana care a implinit varsta de pensionare stabilita de lege,
  • persoanele varstnice beneficiaza de servicii si prestatii sociale,
  • conditiile in care o persoana varstnica poate beneficia de asistenta sociala: nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare; nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii; nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesare; nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata; se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociomedicale, datorita bolii ori starii fizice sau psihice.

Legea nr. 17/2000, introduce ideea de evaluare a situatiei persoanelor varstnice care necesita protectie speciala, fiind stabilite cateva repere necesare pentru a putea face aceasta evaluare:

date cu privire la afectiunile ce necesita ingrijire speciala,

capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene,

conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii.

Ca urmare a acestor evaluari se pot repera nevoile indiviaduale ale persoanelor varstnice aflate in situatia de pierdere totala sau partiala a autonomiei, care pot fi de natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva. In acest sens a fost elaborata Grila Nationala de Evaluare a Persoanelor Varstnice, prin Hotararea nr. 886/2000 (grila prezentata in anexa), la propunerea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si a Ministerului Sanatatii.

De asemenea, sunt definite serviciile comunitate pentru persoanele varstnice care au in vedere ingrijirea temporara sau permanenta la domiciliu, ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice si ingrijirea in centre de zi, cluburi pentru varstnici, case de ingrijire temporara, apartamente si locuinte sociale.

Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice la domiciliu sunt:

  • servicii sociale privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale si sprijinirea pentru reintegrarea sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligatii curente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei, toate acestea fiind servicii acordate gratuit.
  • servicii sociomedicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile persoanei varstnice si antrenarea la activitati economice, sociale si culturale, precum si ingrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate, cu plata unei contributtii financiare din partea persoanei varstnice in conformitate cu venitul realizat de acesta.
  • servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale la domiciliu sau in institutii de sanatate, consultatii si ingrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare si de dispozitive medicale, cu plata unei contributii financiare din partea persoanei varstnice in conformitate cu venitul realizat de acesta.

Organizarea acestor servicii revine consiliilor locale, direct sau pe baza de conventii incheiate cu organizatii neguvernamentale, unitati de cult recunoscute in Romania ori cu alte persoane fizice sau juridice.

Pentru asigurarea ingrijirii la domiciliu a persoanei varstnice aflate in situatia de dependenta sociomedicala, stabilita potrivit grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, consiliile locale pot angaja personal de ingrijire prin plata cu ora, fractiuni de norma sau norma intreaga, in functie de perioada de ingrijire necesara a se acorda. Acest personal este acreditat de catre directiile generale de munca si protectie sociala judetene si a municipiului Bucuresti.

De asemenea, serviciile de ingrijire la domiciliu sunt specificate si in Ordinul nr. 318/2003, privind organizarea si functionarea ingrijirilor la domiciliu, precum si autorizarea persoanelor juridice si fizice care acorda aceste servicii. In sensul ordinului nr. 318 /2003, „ beneficiarii ingrijirilor medicale sunt persoane cu afectiuni acute si/sau cronice, care prezinta un anumit nivel de dependenta si o capacitate limitata de a se deplasa la o unitate sanitara in vederea asigurarii ingrijirilor ambulatorii recomandate de medici”. Este stiut faptul ca procesul de imbatranire este insotit si de o degradare a starii de sanatate. In aceste situatii, uneori, persoanele varstnice sunt internate in unitati spitalicesti pe perioade indelungate de timp de catre apartenenti, fie din motive legate de sanatate, fie din motive legate de neputiinta sau nepasare. In aceste situatii, este preferat, ca asistenta medicala a acestora sa fie facuta la domiciliu, de recuperare fiind mai mare la persoanele ingrijite in cadrul unui mediu familiar. Ingrijirea la domiciliu se efectueaza numai la indicatia medicilor, contra cost, in conformitate cu tarife negociate „intre parti”. Pot fi furnizori de ingrijiri la domiciliu persoane juridice sau fizice autorizate de Ministerul Sanatatii si Familiei pentru a presta aceste servicii.

Ingrijirea persoanelor varstnice in camine reprezinta o masura de asistenta sociala si poate fi dispusa cu titlu de exceptie pentru persoanele varstnice care se afla in stare de dependenta socio-medicala, in conformitate cu Grila Nationala de evaluare a Persoanelor Varstnice, grila cu ajutorul careia se pot stabili gradele de dependenta prin evaluarea statusului functional, senzorial si psihoafectiv al persoanei varstnice.



De asemenea, unele persoane varstnice pot fi incadrate in categorii de persoane cu handicap, mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale, impiedicandu-le total sau limitandu-le accesul cu sanse egale la viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor materiali, sociali si culturali proprii, necesitand masuri de protectie speciala in sprijinul integrarii lor sociale. In conformitate cu Legea nr. 519 / 2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/ 1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, „masurile de protectie speciala se aplica pe baza incadrarii in categorii de persoane cu handicap, in raport cu gradul de handicap, stabilit in urma evaluarii efectuate de catre comisiile de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului sanatatii si familiei”. Atestarea gradului handicapului este realizata de catre comisiile de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti. Acestea au obligatia sa elaboreze un program individual de recuperare, readaptare si integrare sociala, care sa prevada actiunile medicale, profesionale si sociale necesare pentru recuperarea, readaptarea, instruirea si integrarea sau reintegrarea sociala a persoanei cu handicap. Pentru elaborarea programului individual de recuperare, readaptare si integrare sociala comisiile de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti, se vor consulta in mod obligatoriu cu persoana cu handicap si, dupa caz, cu reprezentantii legali ai acesteia, precum si cu specialisti din diferite domenii, in functie de specificul fiecarui caz. Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap, autoritatile administratiei publice centrale de specialitate si ale administratiei publice locale au obligatia de a asigura, pe baza dispozitiilor legale in vigoare, conditiile necesare pentru realizarea programului individual de recuperare, readaptare si integrare sociala pentru fiecare persoana cu handicap.

Institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap se infiinteaza si functioneaza ca institutii de interes public sub forma de centre-pilot, centre de ingrijire si asistenta, centre de recuperare si reabilitare, centre de integrare prin terapie ocupationala, centre de zi. In cadrul Legii nr. 519/2002, ca anexa, sunt prezentate institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap.

Pentru persoanele cu handicap sunt prevazute o serie de drepturi, in vederea asigurarii dreptului la securitate sociala si a dreptului la ocrotirea sanatatii:

  • adultii cu handicap grav si accentuat, daca nu au alte venituri cu exceptia pensiei de urmas, beneficiaza de o indemnizatie lunara in procent de 50% din salariul minim brut pe tara, pe toata durata handicapului; cei cu venituri pana la acest cuantum primesc diferenta pana la nivelul indemnizatiei lunare; pentru afectiuni care creeaza handicap ireversibil indemnizatia lunara se stabileste pe toata durata vietii;
  • asistent personal pentru adultul cu handicap grav, angajat de catre autoritatile administratiei publice locale, pe baza recomandarilor anchetei sociale realizate de catre o comisie din cadrul compartimentului specializat al primariei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta adultul cu handicap grav;
  • scutire de plata taxelor de abonament pentru adultii cu handicap grav, detinatori de aparate de radio si de televizoare; de aceasta facilitate beneficiaza si persoanele care au in intretinere persoane cu handicap grav, daca locuiesc impreuna;
  • prioritate la instalarea postului telefonic si scutire de plata abonamentului telefonic cu 100 de impulsuri incluse, precum si costul a 400 de impulsuri pentru nevazatori, atat pentru adultii cu handicap grav si accentuat, cat si pentru familiile acestora, daca au domiciliul comun;
  • gratuitatea transportului urban cu mijloace de transport in comun de suprafata sau cu metroul, pentru adultii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali ai acestora, acordata pe baza unei anchete sociale realizate de catre asistentul social din cadrul compartimentului specializat al primariei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta adultul cu handicap h
  • gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu tren de persoane, clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, in limita a 12 calatorii dus-intors pe an pentru adultii cu handicap grav si pentru asistentii personali ai acestora si in limita a 6 calatorii dus-intors pe an pentru adultii cu handicap accentuat si pentru insotitorii acestora; adultii cu afectiuni renale care necesita hemodializa in alte localitati decat cele de domiciliu, precum si asistentii personali ai acestora beneficiaza de gratuitate si peste limita mentionata, in functie de recomandarea centrului de dializa;
  • medicamente gratuite atat pentru tratament ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarii;
  • bilete de tratament gratuite, in limita posibilitatilor existente, in statiuni balneoclimaterice,
  • obtinerea gratuita a protezelor, carjelor, ghetelor ortopedice, carucioarelor, la pretul etalon stabilit de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, si asigurarea, cu prioritate si in conditii avantajoase, a aparatelor auditive si a implanturilor cardiace;

Urmarind extinderea masurilor, practicilor si politicilor ce vizeaza acceptarea si mentinerea persoanelor cu diferite dizabilitati in campul social si cultural, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap, cu sprijinul UNICEF Romania, in cadrul cooperarii cu Asociatia RENINCO Romania, a publicat traducerea Clasificarii Internationale a Functionarii, Dizabilitatii si Sanatatii (CIF), rezultanta a activitatii de cercetare si documentare de 7 ani a Organizatiei Mondiale a Sanatatii. In cadrul CIF sunt adoptate noi termene si concepte, fapt ce va putea atrage dupa sine, noi perspective ale abordarii persoanelor cu dizabilitati, deci si posibile schimbari legisletive.

Prin Hotararea nr. 499/ 2004, se stabileste infiintarea, organizarea si functionarea comitetelor consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor varstnice, in cadrul prefecturilor, comitete care au ca principale activitati:

  • asigurarea relatiilor de colaborare care sa permita informarea reciproca permanenta asupra problemelor care sunt de interes specific pentru persoanele varstnice;
  • consultarea reprezentantilor persoanelor varstnice asupra proiectelor de acte normative care urmeaza sa se initieze, precum si in toate problemele cu caracter economic, social, medical si cultural, de interes al acestora;
  • analiza problemelor cu caracter socioeconomic care privesc persoanele varstnice;
  • elaborarea de propuneri pentru solutionarea acestor probleme;
  • elaborarea unor rapoarte anuale ce vor fi inaintate de catre prefect conducerii Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si a Ministerului Administratiei si Internelor.

Coordonarea metodologica a activitatii comitetelor consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor varstnice este asigurata de catre Ministerul Administratiei si Internelor, in colaborare cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Legi colaterale

Legea nr.19/2000, privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale stabileste conditiile in care o persoana poate beneficia de asigurarile sociale si care sunt tipurile de pensii.

Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public. Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea varstei standard de pensionare se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a legii, prin cresterea varstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati. Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati.

Pensia anticipata se acorda, cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani.

Pensia anticipata partiala se acorda, cu cel mult 5 ani inainte de implinirea varstei standard de pensionare, asiguratilor care au realizat sau au depasit stagiul complet de cotizare cu cel mult 10 ani. La implinirea varstelor standard de pensionare prevazute de lege, pensia anticipata devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare. Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de varsta, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare si cu numarul de luni cu care s-a redus varsta standard de pensionare.



Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza: accidentelor de munca, bolilor profesionale si tuberculozei; bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca. In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este: de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane; de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane; de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala.

Incadrarea sau neincadrarea intr-un grad de invaliditate se face prin decizie, emisa de medicul specializat in expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca. La implinirea varstei standard prevazute de lege pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.

Au dreptul la pensie de urmas pentru copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii. Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani. In cazul in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie in minus. Cuantumul pensiei de urmas se stabileste, prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de sustinator, in functie de numarul urmasilor indreptatiti, astfel: pentru un singur urmas - 50%; pentru 2 urmasi - 75%; pentru 3 sau mai multi urmasi - 100%.

In cadrul Legii nr.145 / 1997 privind asigurarile sociale de sanatate, acestea sunt desemnate ca fiind principalul sistem de ocrotire a sanatatii populatiei. Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii si functiooneaza descentralizat, pe baza principiului solidaritatii si subsidiaritatii in colectarea si utilizarea fondurilor, precum si a dreptului alegerii libere de catre asigurati a medicului, a unitatii sanitare si a casei de asigurari de sanatate. 

Asiguratii si membrii lor de familie au dreptul la servicii medicale, in mod nediscriminatoriu, urmatoarele categorii de persoane beneficiind in mod gratuit de asigurarea de sanatate:

  • copiii si tinerii pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, studenti sau ucenici si daca nu realizeaza venituri din munca;
  • persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca sau se afla in grija familiei;
  • sotul, sotia, parintii si bunicii, fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate;
  • persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul - Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, persoanele care au efectuat stagiul militar in cadrul Directiei Generale a Serviciului muncii in perioada 1950-1961, prin Ordonanta de urgenta 48/2003, persoanele cu handicap, prin Legea 783/2001, precum si celor deportate in strainatate si constituite in prizonieri, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, precum si persoanelor prevazute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor - martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de lege, precum si cele provenite din pensii.

Prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi sunt stabilite conditiile prin care persoanele varstnice si/sau urmasii acestora pot beneficia de anumite prestatii sociale si /sau servicii sociale. Calitatea de veteran de razboi si vaduva de razboi este obtinuta de persoanele care au participat la primul sau al doilea razboi mondial in armata romana, calitate care este stabilita de catre Ministerul Apararii Nationale, pe baza datelor din livretul militar sau pe baza de acte oficiale eliberate de catre organele stabilite de acest minister. Vaduva de razboi este sotia supravietuitoare a celui decedat pe front, in prizonierat sau ca urmare a ranilor ori bolilor contractate pe front sau in prizonierat, si care nu s-a mai recasatorit.

Drepturile veteranilor de razboi si vaduvelor de razboi sunt:

  • timpul participarii in razboi, precum si perioadele de prizonierat, de spitalizare si de concedii medicale, ca urmare a ranilor suferite in razboi sau in prizonierat, se considera vechime in munca sau in serviciu, la calcularea pensiei, indiferent de teatrul de operatiuni pe care au luptat.
  • vaduva de razboi care are dreptul la pensia I.O.V.R. in conditiile legii primeste, pe langa aceasta pensie, si pensia de asigurari sociale.

Sotul supravietuitor al veteranului de razboi, care nu s-a recasatorit, beneficiaza de jumatate din indemnizatia de veteran de razboi si din renta lunara prevazuta la art. 13 si 14, precum si de jumatate din numarul calatoriilor gratuite la care avea ori trebuia sa aiba dreptul, potrivit legii, sotul decedat

  • calatorii gratuite calea ferata
  • gratuitati pe mijloacele de transport in comun in mediul urban (metrou, tramvai, troleibuz, autobuz);
  • prioritate la repartizarea si inchirierea locuintelor din fondul locativ de stat;
  • prioritate in acordarea de credite pentru construirea sau cumpararea de locuinte in conditii avantajoase;
  • scutirea de plata impozitelor si taxelor locale.
  • scutirea de plata abonamentului unui post telefonic, precum si a abonamentelor de radio si televiziune. Aceste scutiri se aplica in proportie de 50% si vaduvelor supravietuitoare ale veteranilor de razboi, care nu s-au recasatorit;
  • acordarea unui ajutor anual pentru acoperirea unei parti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice - aprovizionarii cu combustibil lichid, solid sau gaze naturale, dupa caz;
  • asigurarea gratuit a 4 mc lemne de foc sau echivalent carbuni pentru marii mutilati de razboi din mediul rural si urban care folosesc asemenea combustibil;
  • asigurarea de facilitati la obtinerea buteliilor de aragaz;
  • asistenta medicala gratuita in toate institutiile medicale civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente gratuite atat in tratamentele ambulatorii, cat si pe timpul spitalizarii;
  • obtinerea gratuita de catre invalizii de razboi a protezelor care se acorda conform contractului-cadru adoptat in baza Legii asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997. De aceleasi drepturi beneficiaza si veteranii de razboi, a caror stare de sanatate s-a inrautatit datorita imprejurarilor in care au participat pe front, pe baza recomandarilor medicale;

Prin Legea nr. 416 / 2001 privind venitul minim garantat, se istituie forma de asiguarare a unui venit necesar existentei fiecarei persoane, prin acordarea unui ajutor social, cuantumul acestuia fiind indexabil in functie de cresterea inflatiei.

Astfel, persoana varstnica singura sau cuplul constituit din persoane varstnice, pot beneficia de ajutor social, in functie de venitul obtinut de acestia, ca urmare a depunerii unei cereri de acordarea ajutorului social. Stabilirea dreptului la ajutor social se face ca urmare a efectuarii anchetei sociale de catre reprezentantii autoritatii publice locale si a consultarii actelor doveditoare depuse la dosarul de ajutor social. Ajutorul social se acorda prin Dispozitie a primarului.

In baza Legii nr. 416/200, pentru situatii de urgenta, Guvernul poate aproba prin hotarare, la propunerea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, acordarea de ajutoare de urgenta familiilor sau persoanelor singure aflate in situatii de dificultate maxima si are la baza solicitarea unui membru de familie sau a persoanei singure, precum si ancheta sociala prin care se certifica existenta situatiilor de necesitate sau a situatiilor deosebite in care se afla familiile sau persoanele singure. De asemenea, la nivelul autoritatii publice locale, primarul poate acorda, in limita fondurilor existente, ajutoare de urgenta familiilor sau persoanelor singure aflate in situatie de dificultate.

In cazul decesului unei persoane din familiile beneficiare de ajutor social sau al persoanei singure beneficiare de ajutor social primarii pot dispune acordarea unui ajutor reprezentand o parte din cheltuielile de inmormantare.

Ca urmare a emiterii Hotararii nr. 469/ 2002 privind infiintarea magazinelor 'Economat', persoanele varstnice pot avea acces la produse alimentare si nealimentare la un nivel mai scazut al pretului, in cadrul unor societati comerciale acreditate de consiliile locale.




loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




ASISTAREA FAMILIEI PERSOANEI DEPENDENTE DE DROGURI
Standarde in ocrotirea persoanelor virstnice
ASISTENTA SOCIALA A COPILULUI SI FAMILIEI
Perspectiva istorica. Evolutia formelor de adoptie la nivel international
Comitetul Roman pentru Adoptii
ASPECTE CLINICE ALE ADOPTIEI
CAPACITATEA DE SIMBOLIZARE IN RELATIA TERAPEUTICA
Opinia societatii fata de famile


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu