Opinia societatii fata de famile

Opinia societatii fata de famile

Opinia actuala sustine ca familia desi a suportat in ultimele decenii transformari esentiale, totusi a ramas cea mai devotata in pastrarea traditiilor, a valorilor nationale, si este una dintre cele mai conservatoare segmente sociale. Insa in multe societati aceasta capteaza un proces vizibil de independenta, de "democratizare, de laicizare si liberalizare a vietii de familie" .

Decaderea societatii locale desfasurate in mai multe tari, schimbarea sau disparitia controlului social direct, au aujutat intr-o anumita masura, aceasta incercare de independenta si modernizare insa schimbarile economice si sociale au contribuit la aparitia unor disfunctii familiale. Astfel familia este tot mai mult conditionata de schimbarile financiare, sociale, culturale si politice influentand miscarile sociale globale.Pornind de la aceste afirmatii putem spune ca un prim pas in schimbarea opiniei despre familie a fost facut de catre "emanciparea" femei fiind un proces cu o larga justificare:

- dorinta femeii de a avea studii, dobandind astfel o calificare profesionala

- activitati extra familiale din dorinta de a fi promovata viata sociala dar aceasta scade pe masura ce creste numarul de copiii

- statutul social dintre femeie si barbat a ajuns egal

- egalizarea statutului dintre soti in cadru familiei

- independenta femeilor din punct de vedere economic

Prin democratizarea familiilor s-a renuntat la "comportamentul duplicitar"in care in mediul casei vorbeai liber iar in afara ei, erai mai restrans sau vorbeai codificat astfel s-a ajuns la o libertate intre relatiile dintre parinti si copii, elevi si profesori. Aceasta trecere la o societate deschisa si independenta a deschis drumul spre informatii, cunostinte depasind cotele persoanelor mai invarsta la care ajungeau cand erau tineri. Astfel au ajuns parintii sa invete de la tineri, sa-i asculte, sa-i inteleaga pentru a se putea stabili un dialog intre generatii. Tinerii nu mai asculta de profesori, parinti acestia asculta de ei insisi in asa fel incat influentele educative au scazut. Familia si-a restrans sansa de a trai in comun momentele importante ale vietii: nasterea, casatoria, botezul, inmormantarea sau alte randuieli religioase, ori momentele de odihna, recreere, vacante, concedii din cauza resurselor econimice care au scazut. Din acest motiv nivelul de trai a scazut semnificativ prin reducerea puterii de cumparare datorita inflatiei si a salariilor mici, inposibilitatea achizitionarii unui apartament din cauza preturilor extrem de mari, reducerea posibilitatilor de a lua parte la activitati culturale sau de a ti permite sa mergi in vacante sau calatorii.

Intr-o familie, relatiile dintre soti dau tonul la stabilitatea si functiile acesteia si asa cum exista o multime de tipuri de familii asa sunt si o multitudine de relatii familiale referitoare la sot-sotie si parinte-copii. Astfel schimbarea stilurilor de viata si a valorilor de familie sau transformat din traditionalism spre modernism. Schimbarile la care a fost supusa familia dea lungul timpului reprezinta o reflectare a crizei prin care trece societatea, o imagine a deformarii semnificative ce au rascolit contemporaneitatea, in trecerea de la traditionalism la modern. Astfel spus atat familia nucleara cat si cea restructurata sunt marcate de modernitate dar totusi acestea isi pastreaza un specific propriu cu particularitati distincte. Aceasta trecere de sisteme s-a facut diferentiat iar schimbarea a fost simtita intr-o mai mare masura pe plan urban si in mai mica masura pe plan rural. I. Mohailescu si M.Voinea afirma faptul ca "familia si-a pierdut mult din caracterul ei de institutie sociala, iar cuplul ce formeaza familia fiind interesat de satisfacerea propriilor interese si mai putin de realizarea functiilor pe care societatea le atribuie institutiei familiei." Existanta populatiei trecute de 60ani care inca formeaza o familie mai pastraza valorile modelului traditional datorita mentalitatilor invechite si are ca efect adancirea conflictelor intre generatii. "Raporturile intergenerationale rurale sunt caracterizate print-o conflictualitate ridicata, neintalinta in societatea traditionala, marcata de constrangere si sanctiune. Situatia descrisa este normala, din moment ce modernitatea maxima o intalnim la tineretul rural iar traditionalismul cel mai puternic la populatia varstnica din acelasi mediu" Modernitatea incepe sa se impuna in fata traditionalismului si tinde sa se generalizeze. Reducerea distantelor sociale si schimbarea modului de viata in special rural a fost posibil datorita migratiilor intre rural si urban, realizate prin intermediul celor care fac naveta. "Influenta modelelor traditionale insotite de caracteristicile modelului modern a generat puternice conflicte valorice si stiluri de viata suprapuse. In tara noastra, dezbinarea comunitatilor vechi traditionale au condul la formarea de comunitati nominale care se caracterizeaza prin disparitia relatiilor traditionale, dar si prin absenta celor moderne."

Datorita emanciparii, ridicarii nivelului de instructie, femeile nu mai accepta departajarea de roluri si complementaritatea de tip traditional, vazand in complementaritatea de acest gen o mare incapacitate si o situatie conflictuala. Aceasta emancipare a femei determina excluderea ei din pozitia de gospodina casnica, supusa sotului si societatii, astfel exista si posibilitatea femeii de a renunta pozitia ei de viitoare mama. In cuplurile tinere este la moda extinderea pe o durata cat mai mare a absentei unui copil lucru ce marcheaza mutatia de la familia axata pe copii la familia axata pe adulti si este apreciat ca fiind o marca a modernitatii. In astfel de situatii aparitia unui copil determina restrangerea sferei activitatilor dar si o serie de responsabilitati paterne fata de acestia. Astfel spus toate schimbarile ce au loc la nivel de familie se datoreaza dorintei de egalitate intre sexe.