Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » asistenta sociala
Probleme sociale si asigurarile sociale

Probleme sociale si asigurarile sociale



PROBLEME SOCIALE

 RASISM

     Termenul de „rasism” este mai mult decat un concept abstract. Se refera la practici care fac rau oamenilor, la discriminare si la tratamentul prejudicial asupra diferitelor grupuri minoritare rasiale.

    Robert Blauner ofera urmatoarea definitie: „ Rasismul este un principiu a dominatiei sociale prin care un grup vazut ca inferior sau diferit in pretinderea caracteristicilor biologice este exploatat, controlat, supus la opresiuni sociale si psihice de catre un grup superior.”

Joe R. Feagin defineste rasismul ca: „ un set de atitudini organizat social, idei si practici care neaga anumitor persoane( negrii, afro-americanii )demnitatea, oportunitatile, libertatile si recompensele pe care statele le ofera altor natiuni.”


Rasismul ofera o varietate de functii si este adesea mijloc de limitare a competitiilor pentru insuficientele resurse din societate( munci dezirabile, intrarea in programe educationale, case preferabile ) si poate oferi profit pentru unii si cheltuieli pentru altii ca atunci cand membrii grupurilor minoritare sunt platiti mai putin decat albii pentru aceeasi munca. Acest tratament prejudicial poate sa ia forma unor practici diferentiale inchiriate, promotii si resurse alocate in grija educatiei si sanatatii, o structura cu doua parti in sistemele de transport, comportamentului discriminator pe partea juridica si intarirea sistemului de legi si imaginile prejudiciale ale grupului de minoritati din mass-media.

Sunt doua tipuri de rasism: rasism personal – indivizii exprima sentimente negative prin cuvinte sau actiuni catre persoanele de culoare si rasism institutional – unde operatiunile de rutina ale inaltelor scari institutionale, precum afacerile si sistemul politic, lucreaza la dezavantajele grupurilor minoritare in general. O parte a discriminarii rasiale strans inradacinata intr-o societate face parte din rasismul institutional( ex. discriminarea impotriva afro-americanilor ).

Efectele rasismului.

    Discriminarea fara indoiala a contribuit la cresterea sociala si economica a suferintelor celor din clasa de jos, aceste probleme fiind cauzate mai mult de o tesatura complexa a altor factori care includ schimbari in economie. Flota istorica de imigranti schimba structura varstei minoritatilor din centrele urbane, schimbarile de populatie in orase si transformarile claselor in interiorul oraselor.

ASIGURARILE SOCIALE SI PROGRAMELE DE ASISTENTA PUBLICA

    Definitie: Asigurarea sociala este un sistem prin care oamenii sunt obligati printr-un stat de plata sau alte taxe sa se asigure singuri impotriva posibilitatii propriei lor saracii rezultata din pierderea slujbei, moartea partenerului sau dizabilitati psihice. Bazata pe cateva principii folosite in asigurarea privata, asigurarea sociala extrage o suma de bani care este oferita de catre guvern si este destinata sa fie folosita in evenimente de moarte, dizabilitati, sau in somajul muncitorilor.

Golul major al asigurarii sociale este sa mentina venitul inlocuind castigurile pierdute. Exista diferente substantiale intre asigurarile sociale si programele de asistenta publica. In primul rand, cheltuielile pentru asigurarile sociale sunt pe departe mai mari decat cele pentru asistenta publica, iar in al doilea rand, beneficiarii de programe de asistenta sociala trebuie sa contribuie la acest sistem inainte ca ei sa-si pretinda beneficiile. In al treilea rand asigurarile sociale sunt universale, cu alte cuvinte, oamenii primesc beneficii ca drepturi legale de munca productiva definita ocupational, programele de asigurare sociala tind sa fie mai putin sau chiar deloc stigmatizate.

     Programele de asistenta publica, din contra, sunt finantate din taxele veniturilor generale. Nu sunt legate ocupational, de aceea nu sunt bazate pe un record de munca. Beneficiaraa de asistenta publica trebuie sa fie determinati prin mijloace sau venituri test. Pe baza acestui criteriu, beneficiarii de asistenta publica sunt adesea stigmatizati, tinand seama ca beneficiarii de asistenta sociala nu sunt.

Totusi, unii oameni se plang de costurile programelor de asistenta publica, schemele de asigurare sociala sunt finantate la un nivel dur de patru ori mai ridicat decat bunastarea publica.

  

 SISTEMUL SERVICIILOR DE ASISTENTA SOCIALA DIN ROMANIA

    Serviciile de asistenta sociala ocupa un loc aparte in cadrul sistemului de protectie sociala. Sistemul de protectie sociala are ca obiectiv sustinerea persoanelor, grupurilor sau comunitatilor aflate in situatie de dificultate si care nu pot sa desfasoare prin resurse proprii o viata la standardele minime considerate a fi normale. Protectia sociala se realizeaza prin mai multe mijloace: beneficii sociale financiare si servicii sociale.

   Beneficiile sociale financiare cuprind transferurile in bani sau in bunuri catre persoanele care prezinta un important deficit de resurse financiare. Aceste persoane nu detin capacitatea de a obtine prin efort propriu minimul de resurse financiare necesare unei vieti decente. Beneficiile sociale financiare sunt de mai multe tipuri:

- beneficiile sociale contributorii – reprezinta un inlocuitor al veniturilor obtinute prin activitatea proprie, in conditiile in care acest lucru nu mai este posibil datorita unor imprejurari ale vietii: varsta, imbolnavire, pierdere a locului de munca. Beneficiile de asigurari sociale iau forma pensiilor, ajutorului de boala, ajutorului de somaj, dar sunt oferite doar daca beneficiarii au participat la un fond comun de asigurari sociale in perioadele active ale vietii, fiind proportionale cu marimea acestor contributii la fondul comun.

- beneficii sociale non-contributorii – sunt acordate celor aflati in nevoie, in functie de marimea acestor nevoi, fara obligatia vreunei contributii prealabile.( exemplu: ajutorul social, alocatiile pentru copii, bursele de studiu, gratuitati sau subventii pentru chirii, pentru intretinerea locuintei ). Aceste beneficii poarta numele de servicii de asistenta sociala.

   Serviciile sociale cuprind o gama larga de servicii oferite de colectivitate, in mare masura in afara sistemului economic. Exista trei mari categorii de servicii sociale: invatamant, sanatate si asistenta sociala.

Beneficiile financiare suplinesc un deficit de resurse financiare ale persoanei, iar serviciile se adreseaza unui deficit de capacitati.

Serviciile de asistenta sociala corecteaza, dezvolta si consolideaza capacitatile personale si sociale de functionare normala si eficienta intr-un mediu social dat. Au ca obiectiv refacerea si dezvoltarea capacitatilor persoanelor, familiilor, colectivitatii de a intelege natura problemelor cu care se confrunta, de a identifica solutiile constructive si de a-si dezvolta capacitatile personale si colective de a rezolva aceste probleme.

    Serviciile de asistenta sociala prezinta doua forme relativ distincte: servicii de asistenta sociala in mediul natural de viata( in familie, acasa, la scoala, la locul de munca ) si servicii in institutii de asistenta sociala( case pentru varstnici, case pentru copiii abandonati, institutii pentru copiii sau persoanele cu dizabilitati severe, institutii de resocializare a copiilor si adolescentilor cu deviatii comportamentale.

    In sens larg, asistenta sociala reprezinta totalitatea mijloacelor utilizate de o colectivitate ( transferuri financiare si servicii ) de suport pentru persoanele, grupurile si comunitatile aflate in situatie de dificultate si care nu pot sa depaseasca aceasta situatie prin resurse proprii.

   In sens general, asistenta sociala se refera la ansamblul institutiilor, programelor, masurilor, activitatilor profesionalizate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunitatilor cu probleme speciale, aflate in dificultate, datorita unor cauze de natura economica, socio-culturala, biologica sau psihologica nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace si eforturi proprii un mod normal, decent de viata.

    Categorii de beneficiari ai asistentei sociale:

-         familiile sarace;

-         persoanele lipsite de locuinta, in incapacitatea de a o obtine;

-         copiii care traiesc intr-un mediu familial/social advers, abandonati si institutionalizati;

-         minorii delincventi;

-         tinerii reitegrati social;

-         persoanele dependente de alcool, droguri;

-         persoanele abuzate fizic, sexual;

-         persoanele cu handicap fizic sau mintal;

-         persoanele cu boli cronice fara sustinatori legale;

-         persoanele batrane neajutorate;

-         persoanele care au suferit in urma calamitatilor naturale, sociale, persecutii si discriminari de orice tip;

Toate aceste categorii de persoane, pe o perioada mai scurta sau mai lunga, nu pot duce o viata activa, independenta, fara un ajutor din exterior. Astfel, pentru aceste persoane sau grupuri, asistenta sociala reprezinta un mod operativ de punere in aplicare a programelor de protectie sociala.

     Asistenta sociala se poate plasa la nivelul individului – asistenta personalizata

(economica, morala, psihologica pentru persoanele in nevoie: saraci, someri, dependenti de alcool, drog, victime ale abuzurilor si discriminarilor) si la nivel interpersonal si de grup – consiliere si terapii de familie, ale cuplului, ale grupurilor marginalizate si la nivel comunitar – mobilizarea energiilor individuale si colective pentru rezolvarea problemelor comunitatii, rezolvarea conflictelor etnice, grupale.

    Asistentul social promoveaza o testare inalt personalizata a nevoii prin consolidarea componentelor individuale, sociale, familiale.

Serviciile de asistenta sociala intervin in doua tipuri distincte de situatii;

a)     Situatii exceptionale, de urgenta – copii abandonati sau abuzati, victime ale actelor criminale; femei abuzate, victime ale violentei sau violate; copii si adolescenti antrenati in actiuni criminale; disparitia brusca a conditiilor elementare de viata (persoane aruncate in strada, mai ales femei cu copii, victime ale dezastrelor naturale sau sociale, ale parintilor cu probleme de crestere a copiilor, copii cu dificultati de integrare sociala sau scolara).

b)     Situatii de dificultate cronica, dublate de deficitul de capacitati proprii de depasire a dificultatilor – deficit cronic de resuse, in mod special situatiile de saracie, copii lipsiti de familie, persoane dependente de drog, persoane eliberate din inchisoare, mame singure, batrani care s-au izolat progresiv, cu capacitati deteriorate de a duce o viata independenta.    

1.  ASPECTE DEMOGRAFICE

    Comportamentul demografic al populatiei a cunoscut o evolutie specifica care a fost responsabila de problemele acumulate timp de decenii si transmise si dupa caderea regimului socialist in 1989. In tranzitia demografica din tara noastra pot fi desprinse trei mari etape, care sunt caracterizate de probleme sociale distincte:



1.     tranzitia demografica accentuata – reprezenta perioada modernizarii si industrializarii socialiste rapide. Politica demografica era liberala, nu existau constrangeri din partea statului in ceea ce priveste natalitatea (aprox 1957 – 1966) – tranzitia accelerata 1.

2.     tranzitia franata – intre ’66 – ’89, in care politica pronatalista adoptata a fost brutala. Daca imediat dupa interzicerea brutala a avorturilor natalitatea se dubleaza, dupa 2 ani, natalitatea reincepe sa scada. In prima parte din aceasta faza, cand avortul era interzis, a crescut economia si standardul de viata al populatiei. In cea de-a doua parte a tranzitiei franate, (74 – 80) asupra standardului de viata isi pune amprenta stagnarea economica si declinul.

3.     tranzitia accelerata 2 – a constat in reluarea accelerata a tranzitiei demografice. Dupa revolutie avorturile au fost legalizate ceea ce a dus la o scadere rapida a natalitatii. Din cauza politicii demografice liberale, tranzitia social- economica este caracterizata de caderea generala a standardului de viata si explozia saraciei.

Prima etapa: Tranzitia accelerata 1 – prabusirea natalitatii

Tranzitia demografica a fost accelerata pe fondul modernizarii rapide a modului de viata al populatiei, in conditiile unui standard de viata relativ scazut. Aceasta tranzitie demografica accelerata a fost caracteristica pentru toate tarile europene ce apartineau blocului socialist. Natalitatea a scazut dupa razboi in mod rapid, iar majoritatea populatiei, mai ales la orase, se orienteaza catre un copil, eventual doi copii. Cuplul fara copii este destul de frecvent.

Factori care au sustinut aceasta schimbare de comportament demografic:

-         desi industrializarea si urbanizarea sunt rapide, persista socul economic cumplit al perioadei de dupa razboi;

-         veniturile populatiei sunt modeste, asigura viata decenta a unei familii cu 1 – 2 copii (plusul de copii este compensat doar intr-o mica masura de sprijinul financiar al statului);

-         politica activa de a atrage participarea femeii in activitatile economice;

-         criza de locuinte din anii 40- 50;

-         constructia masiva de locuinte in zonele urbane (dar de dimensiuni mici – apartamente cu 2 camere);

-         asistenta medicala gratuita – avortul e inalt disponibil si extrem de ieftin.

Exista un model standard al scaderii natalitatii: proportia familiilor cu multi copii a scazut foarte mult si a inceput sa creasca ponderea familiilor cu 1,2 copii.

A doua etapa: Socul pronatalist – tranzitia franata

          Natalitatea a scazut drastic in anii 60; in toate tarile socialiste au inceput sa se gaseasca solutii de redresare sau macar de stopare a declinului. In Romania s-a adoptat o pozitie extrem de dura: in 1966 s-au interzis prin lege avorturile. Pe langa interzicera avorturilor, s-au mai interzis si contraceptivele moderne si s-a introdus un impozit special pentru adultii care nu aveau nici un copil. Acest impozit nu a fost perceput ca un mijloc de transfer de venit de la cei fara copii la cei cu mai multi copii, ci mai mult ca o pedeapsa. Statul nu sprijinea in mod real natalitatea prin sprijinirea intensa a familiilor cu mai multi copii; alocatiile pentru mamele cu 3 sau mai multi copii erau foarte modeste, mai mult simbolice.

Rezultatul acestei politici pronataliste agresive a avut un impact pe termen lung asupra comunitatii. Natalitatea a crescut rapid, insa dupa o perioada de 2 – 3 ani a inceput sa scada treptat la nivelul anterior. A crescut mult insa proportia copiilor nedoriti, precum si incercarile empirice de avort.

In randul clasei de mijloc natalitatea a crescut, dar nu in mod spectaculos. Ea a crescut cel mai mult la segmentul sarac si marginal al populatiei din cauza lipsei de mijloace eficace de control al nasterilor. Numarul copiilor abandonati creste in mod dramatic.

Etapa a treia: Tranzitia accelerata 2 – noua liberalizare demografica

Dupa 1989, a urmat o liberalizare completa a avorturilor, dublata de un soc economic pentru populatie. Desi dupa 1990 a crescut intr-o oarecare masura standardul de viata, iar sperantele pentru viitor erau mari, apare un nou soc brutal al saraciei de dupa 1990. Natalitatea, care a fost mentinuta in mod fortat la un nivel ridicat, s-a prabusit, insa in paturile sarace proportia nasterilor nu a scazut chiar atat de rapid. Scaderile cele mai importante au aparut la proportia femeilor cu 4 – 5 copii; acestea au regresat la 0 – 2 copii.

Desi avortul a fost legalizat si mijloacele contraceptive au devenit inalt accesibile, natalitatea a scazut masiv, dar inegal: cel mai mult au scazut nasterile de nivel mediu (3 – 5 copii). Nasterile de rangul 8 si mai mare au crescut cu 15%, iar cele de rang 7 au scazut doar cu 10%. Dupa 1989, in Romania s-a inregistrat o explozie a numarului de avorturi.

Reactia diferentiata a natalitatii; sugestii explicative

          Daca la majoritatea populatiei, politica pronatalista agresiva a avut ca efect doar incetinirea tranzitiei demografice, la unele segmente ale populatiei a avut loc un revers al tranzitiei, o contratranzitie. Unele segmente ale populatiei tind sa se caracterizeze printr-o crestere a proportiei familiilor cu foarte multi copii.

Categoria socio-profesionala

          Recensamantul din 1992 ofera date asupra relatiei dintre natalitate si categoria socio-profesionala. Din datele obtinute se observa ca natalitatea cea mai ridicata nu se intalneste la categoria de tarani. Familiile cu numarul cel mai mare de copii se plaseaza in categorii marginale, aflate intr-o situatie economica si sociala confuza, instabila, care impinge la un proces de dezorganizare sociala (dezorganizarea sociala creste natalitatea).

1.     ipoteza dezorganizarii sociale – segmentul slab al societatii, din cauza

insuficientei mijloacelor eonomice, culturale si sociale, nu a reusit sa reziste eficace politicii nataliste agresive a statului, si a dezvoltat o atitudine de abandon a controlului asupra propriei vieti.

Neputinta de a promova un control asupra dimensiunilor familiei, de a rezista politicii pronataliste progresive a generat un ciclu complex de pierdere a puterii asupra propriei vieti. Acest ciclu are doua componente:

-         mai multi copii – saracie mai ridicata, rezistenta mai scazuta la politica pronatalista;

-         mijloace reduse de rezistenta, scaderea dorintei de a decide asupra dimensiunilor familiei, nasteri mai multe, cresterea abandonului.

2.     ipoteza regresului la patternurile traditionale (familia cu multi copii) –

dificultatea de a promova planningul familial a generat un abandon asupra controlului natalitatii.

In concluzie, dezorganizarea sociala creaza o tendinta de abandon a controlului asupra natalitatii sustinuta de reminiscentele patternului de viata traditional, care, in acest fel, este si el revigorat. Saracia este un factor care accentueaza regresul la patternul traditional.

Urmatoarele segmente de populatie prezinta comportamentul demografic de abandon al controlului propriei vieti:

-         populatia de rromi,

-         culte religioase cu adresabilitate mare la paturile sarace si cu optiune pronatalista puternica,

-         grupuri satesti izolate care s-au mentinut tot timpul destul de apropiat de comportamentul demografic traditional si au continuat sa traiasca in relativa saracie,

-         familii in situatii de saracie severa mostenita sau dobandita dublata de dificultati de control asupra propriei vieti in mediul urban,

Grupurile foarte sarace si marginale continua a avea acces economic, social si cultural dificil la mijloacele contraceptive inclusiv la avort. Costul informal mult mai susbstantial decat cel formal, departarea geografica si cea sociala, atitudinea de descurajare de catre personalul medical a femeilor din grupurile sarace si marginale, lipsa de acces la mijloace contraceptive.

Saracia a intarit sentimentul de abandon, patternurile traditionale, abandonul scolar, casatoria timpurie.

Dinamica natalitatii la populatia de rromi

Populatia de rromi este social si economic mai vulnerabila si are o traditie mai apropiata de natalitatea crescuta. In timp a cunoscut un proces demografic apropiat patternurile traditionale. Populatia de rromi se caracterizeaza printr-o natalitate semnificativ mai ridicata decat restul populatiei.

In conditii normale, in momentul cresterii standardului de viata si a modernizarii vietii se oberva o scadere masiva a natalitatii. La populatia de rromi, insa, natalitatea se mentine ridicata si din cauza standardului de viata scazut si a traditiei.



Modernizarea socialista liberala demografic scade natalitatea la ambele populatii, politica pronatalista ridica din nou natalitatea la cele doua populatii, dar de asemenea cu diferente semnificative. Daca la populatia de romani natalitatea creste foarte usor, plasandu-se insa semnificativ sub cea a generatiei traditionale, la populatia de rromi ea creste substantial devenind mai ridicata decat a generatiei traditionale. 

Dinamica natalitatii la cateva culte religioase

Exista culte religioase care au oferit un suport puternic pentru intretinerea natalitatii ridicate.

Se observa faptul ca doua culte religioase caracterizate prin valori pronataliste si care se adreseaza unor segmente sarace ale populatiei – penticostalii si crestinii dupa evanghelie – prezinta o natalitate de tipul celei constatate la populatia de rromi: scade sub efectul modernizarii si liberalizarii nataliste si creste sub impactul politicii pronataliste agresive si a saracirii, depasind chiar nivelul generatiei traditionale.

Dinamica natalitatii in functie de educatie

Lipsa de scoala este asociata cu proportiile foarte ridicate ale familiilor numeroase.

Liceul si invatamantul superior produc o scadere drastica a natalitatii. Este clar ca in spatele educatiei stau si alte variabile cum ar fi faptul ca o mare parte din femeile cu educatie foarte scazuta apartin populatiei rrome.

Cultura natalitatii

           Cauza principala a schimbarii drastice a patternului cultural al familiei o reprezinta cresterea costurilor cresterii copilului in contextul unei modernozari rapide dar cu resurse economice extrem de limitate.

Costul pentru cresterea unui copil, platit de familie, era foarte ridicat in raport cu resursele disponibile ale acesteia. In momentul de fata, o politica demografica nu este nici oportuna si nici fezabila, desi poate ar fi necesara. In schimb este nevoie de o politica sociala centrata pe copil si care sa incurajeze cresterea natailtatii.

Pentru aceasta ar trebui sa fie luate in considerare:

-         servicii de sanatate de calitate, complet gratuite pentru mame si copii;

-         invatamant de calitate care sa cuprinda totalitatea copiilor la nivelul obligatoriu si sa ofere sanse largi marii majoritati a copiilor in invatamantul postobligatoriu;

-         suport economic pentru familiile cu multi copii (sub forma de alocatii si subventii);

-         sprijin special pentru familiile sarace cu multi copii, inclusiv in priviinta locuintei;

-         modalitati de corectare a carentelor de alimentare acolo unde este cazul;

-         servicii profesioniste de asistenta sociala care sa ofere un suport multiplu copiilor si familiilor aflati in dificultate.

   Politicile ce vizeaza populatia si familia cuprind mai multe tipuri de actiuni:

-               masuri legislative care reprezinta un ansamblu de reglementari prin care se actioneaza in mod direct asupra comportamentelor demografice si asupra structurii si functiilor familiei. Aceste masuri urmaresc aspecte cantitative, printre care si reglarea natalitatii. Masurile legislative cel mai des utilizate sunt reglarea accesului la mijloacele de control al fecunditatii, reglementarea legislativa a avorturilor, reglementarile privind celibatul si familiile fara copii, reglementarea legislativa a divorturilor, reglementarile privind cuplurile consensuale;

-               masuri economice si sociale de politica a familiei care urmaresc sa influenteze, indirect, comportamentele demografice si structura, si functiile familiei. Acestea vizeaza aspectele calitative ale vietii de familie si cele mai frecvent folosite sunt masurile de asistenta ale familiei, de ameliorare a statutului femeii, de dezvoltare a serviciilor sociale.

Toate aceste masuri incurajeaza anumite tipuri de comportamente demografice si familiale considerate dezirabile din punct de vedere societal, franeaza sau elimina comportamente demografice si familiile indezirabile din punct de vedere social si directioneaza intr-un sens preciscomportamentele demografice si familiale reglementand relatiile familiale.

    Interventiile si masurile luate se pot inscrie in trei tipuri de politici demografice si politici sociale privind familia:

a)     politici pronataliste care stimuleaza cresterea fertilitatii si dimensiunilor familiei;

b)    politici antinataliste care urmaresc scaderea fertilitatii si dimensiunilor familiei;

c)     politici neutraliste prin care se urmareste ameliorarea situatiei familiei, dar care lasa indivizilor si cuplurilor libertatea de a hotari asupra numarului de copii pe care sa-l aiba.

Tarile dezvoltate in care rata cresterii populatiei este foarte scazuta sau chiar negativa au stabilit masuri de planning familial si alte masuri in scopul ameliorarii sanatatii mamei si copilului si unele masuri de stimulare indirecta a natalitatii.

2. SITUATIA ROMANIEI DUPA EVOLUTIILE DEMOGRAFICE DIN ANII ′ 90:

  Demografia Romaniei la sfarsit de secol si de mileniu este o demografie bolnava. Ea reprezinta una din fasadele unei societati bolnave in ansamblul sau. Profunzimea si duritatea schimbarilor politice, economice si sociale din anii ′90 si-au pus amprenta pe manifestarile fenomenelor si proceselor demografice.

  Evolutiile demografice de dupa 1989 au fost divizate in evolutii previzibile cum ar fi: evolutia fertilitatii, evolutia migratiei interne si externe precum si evolutii imprevizibile referitoare la mortalitate si nuptialitate. In functie de cresterea economica, de progresul societatii si de cresterea standardului de viata, mortalitatea ar fi trebuit sa se inscrie pe o curba descendenta, nuptialitatea ar fi beneficiat de un context economic pozitiv, iar migratia s-ar fi modelat in functie de geografia noilor realitati economice.

   In prezent se observa schimbari importante in evolutia demograficului in noul mediu politic si socio-economic. Aceste schimbari variaza de la un fenomen demografic la un altul, de acumulari trecute, de particularitatile si sensibilitatea fenomenelor si proceselor demografice.

3.  EVOLUTIA NATALITATII, NUPTIALITATII SI DIVORTULUI

    3.1. Natalitatea

   Nivelul ridicat al natalitatii dinainte de 1990 era putin fortat si o data cu abrogarea restrictiilor asupra avortului scaderea s-a declasat. In anii 1997-1998 apare o usoara revenire a natalitatii provenita din cresteri autentice ale ratelor de fertilitate pe varste si nu din schimbari ale dimensiunii ori structurii numarului de femei in varsta fertile.

In Romania situatia este din nou diferita fata de alte tari. Numarul de nascuti vii este mai mic cu 36% in 1998. In noul context de criza, in materie de planificare familiala tanarul cuplu nu a urmarit in mod privitor renuntarea la copii. Acest lucru este demonstrat de structura cresterilor din 1997 si 1998. Numarul de copii nascuti vii este mai mare cu aproape 6000. Varsta mamelor acestor nascuti este cuprinsa intre 30-34 de ani. Ne aflam in fata unui fenomen bine determinat, de recuperare. O parte din cuplurile care in prima parte a anilor ′90 au avut primul copil nu au renuntat la decizia de a avea al doilea copil, ci au amanat nasterea in speranta unei zile mai bune. Dar cum, pe de o parte acele zile nu au venit, iar avansarea in varsta (care ar duce la decalajul de varsta dintre copii, la femeile care aveau deja un copil) este un proces implacabil, cuplurile respective au fost puse in fata unei realiutati lipsite de echivoc: acum ori niciodata!

   3.2.  Nuptialitatea

   In Romania, nuptialitatea a avut valori ridicate. O natalitate relativ ridicata a mentinut populatia in varsta de 15-30 de ani si astfel piata casatoriei a fost ridicata nuptialitatii.

Deteriorarea contextului socio-economic, somajul, criza locuintelor din mediul urban, incertitudinea, au influentat negativ nuptialitatea, iar in 1999 rata totala a nuptialitatii se afla in scadere. Varsta medie la prima casatorie a continuat sa fie de 23 de ani la femei si de 27 de ani la barbati. Astfel modelul casatoriei romanesti cunoaste inevitabile schimbari. Noile realitati socio-economice si cele care se intrevad duc la o diferentiere a modelului romanesc de cel vest-european, caracterizat printr-o prevalenta mai redusa si o varsta medie considerabil mai ridicata.

Deoarece peisajul demografic se afla in plina mutatie, divortialitatea este remarcabila: in jur de numai 1,5 divorturi la mie. Exista doua ipoteze: pe de o parte faptul ca societatea se confrunta cu violenta si agresivitate, iar individul cauta un refugiu, familia reprezentand acest mediu, si situatia economica a individului, somajul si incertitudinea care constituie factori nefavorabili divortului. Dezvoltarile ulterioare ale divortialitatii vor fi instructive asupra modului in care schimbarile de ordin economic, social si cultural isi pun amprenta pe familie.

   3.3. Mortalitatea

   Evolutia mortalitatii populatiei dupa schimbarile din 1989 se poate include in categoria evolutiilor demografice care depindeau exclusiv de noul context economic si social. Se stia ca starea de sanatate a populatiei era proasta si in deteriorare. Nivelul sperantei de viata la nastere oglindea adevarata stare de sanatate a populatiei. Schimbarilor politice nu le-au urmat si asteptatele schimbari de ordin economic si social care sa amelioreze nivelul de trai al populatiei si calitatea asistentei medicale. Romania a cunoscut o deteriorare continua a situatiei sale economice si astfel s-au observat urmarile asupra starii de sanatate si mortalitatii populatiei. Exista insa diferente importante si semnificative intre cele doua sexe. Mortalitatea pe varste nu a crescut decat la populatia masculina, la femei inregistrandu-se un recul



    Cresterea ratei brute a mortalitatii nu provine la femei decat din influenta schimbarilor de structura pe varste, a procesului de imbatranire demografica. In 1996 speranta de viata a barbatilor a scazut cu un an. Scaderea din 1998 fata de 1997 este ceva mai mare la ambele sexe: 4,8% la barbati si 2,2% la femei. Cresterile relative au semnificatia lor care nu poate fi neglijata. Ele sunt expresia gradului doferit de sensibilitate a mortalitatii prin diferite cauze. Daca se examineaza structura cresterii numarului de decese se constata ca peste 80% din crestere se situeaza la decesele prin bolile aparatului circulator, urmate de cele prin tumori si maladii ale aparatului digestiv. Datele din 1997 si 1998 indica o stagnare a degradarii natalitatii si mortalitatii si chiar o redresare moderata.

Masuri si interventii in domeniul populatiei si familiei

   In cadrul diverselor politici privind populatia si familia s-au practicat anumite masuri care au avut rolul de control si de reglementare a comportamentelor demografice. Una dintre masurile de control a comportamentelor demografice este planning-ul familial. Acesta constituie principalul mijloc guvernamental de influentare a fertilitatii atat in tarile dezvoltate cat si in cele in curs de dezvoltare.

Dintre mijloacele de planning familial cele mai utilizate sunt contraceptivele si sterilizarea voluntara. La nivel mondial, peste 250 de milioane de cupluri apeleaza la una dintre metodele de control ale fertilitatii. Guvernele din majoritatea tarilor lumii au favorizat in ultimii 30 de ani extinderea utilizarii contraceptivelor, extinderea categoriilor de lucratori autorizati sa distribuie contraceptive si imbunatatirea informarii publice. Utilizarea contraceptivelor nu este legata in mod rigid de nivelul fertilitatii dintr-o tara. Sunt tari cu o rata scazuta a fertilitatii in care planning-ul familial nu este sprijinit de catre guverne. Si ponderea femeilor care utilizeaza aceste mijloace este diferita de la o tara la alta, de la o categorie sociala la alta. Femeile cu un nivel mai ridicat de instructie si calificare utilizeaza contraceptive intr-o masura mai mare decat femeile din mediile sociale cu populatie cu un nivel mai scazut de instructie si calificare. Cercetarile facute in mai multe tari dezvoltate arata ca utilizarea acestora a avut efecte pozitive, a inlaturat consecintele grave ale utilizarii unor mijloace chimice vechi sau ale abuzului de avorturi. Tarile dezvoltate, chiar si cele care se vor confrunta cu declinuri demografice serioase isi propun sa perfectioneze mijloacele contraceptive pentru a le face mai sigure si mai sanatoase.

Dintre masurile de reglementare a comportamentelor demografice amintim reglementarea avorturilor si reglementarea divorturilor.

  4. REGLEMENTAREA AVORTURILOR

   Impactul utilizarii mijloacelor contraceptive asupra fecunditatii si fertilitatii este considerat a fi mai mare decat cel datorat avorturilor. Efectul absolut al avorturilor asupra fecunditatii este considerabil, dar si diferit de la o tara la alta. Ca mijloc de control al fecunditatii, avortul este supus reglementarilor guvernamentale in toate tarile dezvoltate.

Utilizarea avortului este determinata nu numai de legislatiile nationale, dar si de factorii culturali si religiosi. Experienta din mai multe tari arata ca in conditiile in care avortul nu poate fi practicat in mod liber, multe femei apeleaza totuti la avort: fie merg pentru a avorta in alte tari unde avortul se practica liber, fie recurg la mijloace ilegale de avort.

Interzicerea sau limitarea foarte stricta a avorturilor nu produce efecte sigure de lunga durata asupra fertilitatii. Este adevarat ca natalitatea poate sa creasca si datorita limitarii sau interzicerii avortului prin fertilitate nedorita. Daca nu este insotita de masuri pronataliste imitative, interzicerea avortului nu este o masura suficienta de crestere a natalitatii.

    5. REGLEMENTAREA DIVORTURILOR

    In prezent, reglementarile divorturilor din tarile dezvoltate sunt orientate pe trei conceptii diferite: divortul sanctiune, divortul faliment si divortul remediu.                                              

Legislatia divortului sanctiune stabileste ca divortul nu poate fi acordat decat daca se stabileste culpa unuia dintre soti. Legislatia divortului sanctiune are o serie de consecinte negative. Hotararea partenerilor de a divorta poate sa nu se intemeieze pe greseala unuia dintre ei.

Daca exista o vina pentru falimentul casatoriei, aceasta revine ambilor soti. Divortul faliment nu prevede o vina a unuia dintre soti. El apare cand legtura dintre soti este grav afectata incat cei doi soti sunt constienti ca uniunea lor nu mai poate continua.

Divortul remediu este influentat de autoritati atunci cand continuarea casatoriei ar pune in pericol sanatatea sau integritatea unui membru al unei familii.

   Politicile sociale in acest domeniu sunt orientate in directia prevenirii divortului si acordarii de asistenta persoanelor divortate si copiilor din familiile divortate.

                          Obiectivele de dezvoltare ale mileniului

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) constituie componenta principala a Declaratiei Mileniului, adoptata n septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului, de 191 tari, printre care si Romnia. Declaratia Mileniului este unica agenda globala n domeniul dezvoltarii asupra careia exista un acord la cel mai nalt nivel ntre majoritatea statelor lumii.

Prin adoptarea de catre fiecare tara a unor tinte corelate ODM, specifice contextului national, s-a constituit un mecanism de monitorizare a progresului la scara nationala, regionala si globala. La nivelul tarii noastre, monitorizarea va fi facuta de catre Guvern, cu sprijinul agentiilor ONU din Romnia si a unor organizatii neguvernamentale.

Raportul privind ODM pentru Romania poate fi gasit aici

Baza de date cu indicatorii ODM poate fi gasita aici

Lista oficiala a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului
(revizuita in 2007)

Toti indicatorii sunt dezagregati in functie de sex si zona (urban-rurala)

Obiectivul 1 - Reducerea saraciei severe

Tinta 1.A (globala): Injumatatirea, in perioada 1990-2015, a numarului de persoane al caror venit este mai mic de 1 dolar pe zi
Indicatorul 1.1 - Procentul de populatie a carei putere de cumparare este de sub un dolar pe zia
Indicatorul 1.2 – Rata disparitatii saraciei
Indicatorul 1.3 – Proportia celei mai sarace cincimi in consumul national

Tinta 1.B (globala): Atingerea incadrarii totale si productive in campul muncii, precum si asigurarea unui loc de munca decent tuturor persoanelor, inclusiv femeilor si tinerilor
Indicatorul 1.4 – Cresterea ratei PIB pe persoana angajata
Indicatorul 1.5 – Rata numar de angajati din total populatie
Indicatorul 1.6 - Proportia celor angajati si a caror putere de cumparare este sub un dolar pe zi
Indicatorul 1.7 – Proportia familiilor formate din persoane active in totalul numarului de angajati

Tinta 1.C (globala) – Injumatatirea, intre 1990 si 2015, a procentului de persoane care sufera din cauza foametei
Indicatorul 1.8 – Incidenta taliei mici la copiii cu varsta mai mica de cinci ani
Indicatorul 1.9 – Proportia populatiei care are un consum de calorii sub nivelul minim al unei diete ce asigura necesarul de energie

Obiectivul 2 - Accesul universal la ciclul primar de invatamant

Tinta 2.A (globala) – Asigurarea ca, pana in 2015, copiii de pretutindeni, indiferent ca sunt fete sau baieti, vor putea sa incheie un ciclu primar complet de studii
Indicatorul 2.1 – Rata neta de inscriere in ciclul primar de invatamant
Indicatorul 2.2 – Proportia elevilor care s-au inscris in clasa I-a si au terminat clasa a IV-a

Indicatorul 2.3 – Rata de alfabetizare a tinerilor cu varsta intre 15 si 24 de ani, barbati si femei

Obiectivul 3 - Promovarea egalitatii intre sexe si afirmarea femeilor

Tinta 3.A – Eliminarea disparitatilor de gen din invatamantul primar si secundar, de preferat pana in 2005, iar din toate formele de invatamant nu mai tarziu de anul 2015
Indicatorul 3.1 – Rata fetelor la cea a baietilor din ciclurile primar, secundar si tertiar de invatamant
Indicatorul 3.2 – Rata de ocupare in munca a femeilor in sectoarele de activitate neagricole

Indicatorul 3.3 – Proportia numarului de femei parlamentar din numarul total al membrilor Parlamentului

Obiectivul 4 - Reducerea mortalitatii la copii

Tinta 4.A – Reducerea cu doua treimi, in perioada 1990-2015, a mortalitatii la copiii cu varsta sub cinci ani
Indicatorul 4.1 – Rata mortalitatii la copiii cu varsta mai mica de cinci ani
Indicatorul 4.2 – Rata mortalitatii infantile
Indicatorul 4.3 – Proportia copiilor cu varsta sub un an vaccinati impotriva rujeolei

Obiectivul 5 - Imbunatatirea sanatatii materne

Tinta 5.A – Reducerea cu trei sferturi, in perioada 1990-2015, a ratei mortalitatii materne
Indicatorul 5.1 – Rata mortalitatii materne
Indicatorul 5.2 – Proportia numarului de nasteri asistate de personal sanitar calificat
Tinta 5.B – Atingerea, pana in 2015, a accesului universal la servicii de sanatate a reproducerii
Indicatorul 5.3 – Rata prevalentei metodelor contraceptive
Indicatorul 5.4 – Rata de nasteri la adolescente
Indicatorul 5.5 – Servicii de ingrijire ante-natala (cel putin o vizita la medic si cel putin patru vizite la medic)
Indicatorul 5.6 – Nevoia neacoperita de servicii de planificare familiara

Obiectivul 6 - Combaterea HIV/SIDA si a tuberculozei, A MALARIEI

Tinta 6.A – Stoparea, pana in 2015, si apoi inceperea redresarii raspandirii HIV/SIDA
Indicatorul 6.1 – Rata prevalentei HIV in randul populatiei cu varsta intre 15 si 24 de an
Indicatorul 6.2 – Folosirea prezervativului la ultimul contact sexual de risc
Indicatorul 6.3 – Proportia populatiei cu varsta intre 15 si 24 de ani care au o buna intelegere a ceea ce inseamna HIV/SIDA
Indicatorul 6.4 – Rata inscrierii la cursurile scolare a orfanilor la inscrierea la cursurile scolare a copiilor cu familie, pentru categoria de varsta 10-14 ani
Tinta 6.B – Atingerea accesului universal la tratamentul impotriva HIV/SIDA al tuturor celor care au nevoie de acesta pana in 2010
Indicatorul 6.5 – Proportia populatiei intr-un stadiu avansat al infectarii cu HIV care are acces la tratament antiretroviral
Tinta 6.C – Stoparea, pana in 2015, si apoi inceperea redresarii incidentei malariei si a altor boli infectioase majore
Indicatorul 6.6 – Rata decesului si cea a incidentei, asociate cu malaria
Indicatorul 6.7 – Proportia copiilor cu varsta sub cinci ani care dorm in paturi acoperite cu plase de tantari si proportia copiilor cu aceeasi varsta cu febra si care sunt tratati de medicamente anti-malarie adecvate
Indicatorul 6.8 – Ratele de incidenta, prevalenta si deces asociate tuberculozei
Indicatorul 6.9 – Numarul cazurilor de tuberculoza depistate si tratate sub observare directa pe termen scurt

BIBLIOGRAFIE:

Esping-Andersen, G., 1990 - The Three Worlds of Welfare    Capitalism -  Cambridge, Polity Priss.

                   

Esping-Andersen, G.,  (editor), 1996 – Welfare State in Transition: National Adaptation in Global Economies – Sage, London








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Imbatranirea: un fenomen global si divers
MANAGEMENTUL DE CAZ IN ASISTENTA SOCIALA
ROLUL ASISTENTEI SOCIALE IN CONSOLIDAREA NUCLEULUI FAMILIAL
Comitetul Roman pentru Adoptii
Saracia in randul familiilor monoparentale
ACTIVITATEA DE EVALUARE SI INTERVENTIE SOCIALA
PROIECT DE CERCETARE: ACCESUL LA EDUCATIE AL COPIILOR RROMI
Familia monoparentala cu un copil cu dizabilitati


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu