Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » cosmetica frumusete
Pieile si blanurile

Pieile si blanurile





Pieile si blanurile de vinat pentru,  a avea o valoare ridicata trebuie ca imediat dupa impuscare vanatul sa fie jupuit , valoare este strans legata de modul de jupuire si de conservare. Jupuirea trebuie facuta cu mare atentie pentru a nu taia carnea sau blana sau a nu ramane resturi  de grasime sau de carne care pot sa degradeze blana si momentul optim optim al operatiunii este aunci cand vanatul este cald . Iar tehnica jupuirii este diferita in functie de specie si de modul in care se utilizeaza pielea sau blana respectiva si se poate efectua in functie de locul executarii si conditiile avute pe intins pe o masa pe sol sau agatat intr-un arbore. Daca se doreste o naturalizere cat mai reala jupuirea trebuie facuta cu mare precizie pentru ca ghiarele si copitele sa ramana intregi fara a lipsi ceva, resturile de carne si blana de la nivelul copitelor, urechilor si a falangelor trebuie indepartate cu mare atentie fara a omite vreun rest si taieturile sa se faca pe partea inferioara a corpului.

Jupuirea animalelor copitate se efectueaza prin a se aseza vanatul pe o masa cu partea abdominala in sus iat incizia porneste de-a lungul liniei care incepe de la baza cozii pana la regiunea sternului. Se taie pilea de jur inprejur la o distanta de o palma de pinten la ambele membre si se continua pe interiorul membrelor pana la osul pintenului iar cele doua taieturi se intalnesc cu taietuta lunga ce s-a facut pe abdomen, piept si gat cu ocazia eviscierarii, iar daca eviscierarea  nu s-s facut se taie pielea de la anus pana la maxilarul inferior. Aceleasi taieturi se fac si in partea posterioara a membrelor inferioare urmand a se desprinde pielea de pe restul corpului.


Capriorul, capra neagra si mistretul se pot jupui cel mai bine caand sunt atarnate de membrele posterioare iar jupuirea se face cu un cutit si in mare masura cu mana. Dupa jupuire se va acorda o atentie sporita indepartarii resturilor de carne si grasime de pe piele si pilea se va presara cu sare , se va inpatura cu blana spre interior si se va tine cu sare 2-3 zile cu conditia ca sarea sa se schimbe zilnic iar, partea carnoasa a pieilor se poate freca si cu o cenusa cernuta cu mare atentie. In urmatoarea etapa pielea trebuie intinsa la un loc umbros, uscat cu o buna ventilatie cu partea carnoasa spre exterior, pieile de dimensiuni mari se pot intinde pe o usa , pe un perete de lemn sau chiar pe unul de caramida cu specificatia sa fie foarte  bine urcata timp de cateva zile in care pielea se usuca si se poate depozita pentru a fi prelucrata mai departe. Pieile de cerb capra neagra si mistret sunt prelucrate in industria pielariei fiind extrem de valoroase daca se prelucreze cu mijloace moderne care sa le poata pune in evidenta calitatile.

Jupuirea si uscarea blanurilor de vanat rapitor

Calitatea blanitei este data de momentul recoltarii iar sezonul potrivit pentru recoltare este iarna sau toamna tarziu exceptie face insa vidra la care se poate recolta si vara dar cea mai buna calitate este tot in sezonul rece. Nu este indicata recoltarea rapitoarelor inafara sezonului rece doar in cazul in care se urmareste o reducere substantiala a efectivului unei specii.

Rapitoarele din tara noastra se jupoaie in stil burduf inafara de urs si viezure  care sunt rapitoare mari si se utilizeaza modul cu blana deschisa asemanator copitatelor cu precizarea ca picioarele trebuie sa ramana intregi cu talpa, degete si gheare iar blana de pe cap trebuie desprinsa cu mai multa grija. Taietura de la nivelul membrelor trebuie sa inceapa din mijlocul talpii, oasele degetelor se extrag unul cate unul  cu cutitul in asa fel incat ultima falanga sa ramana impreuna cu gheara  in blana iar, la nivelul capului se va avea in vedere ca desprinderea blanii din jurul ochilor sa se faca in asa maniera incat  pleoapele sa ramana in blana , tot asa se pocedeaza la nivelul buzelor, nasul ramane si el in blana prin desprinderea cartilajelor.

Jupuirea in burduf se face fara a se taia blana de-lungul  abdomenului. Taietura se face din mijlocul talpii membrului posterior de-alungul partii inferioare pana la anus iar, cu degetele si cu varful cutitului se desprinde pielea, laba se curata cu grija astfel ca talpa si ghearele sa ramana intacte. La fel se procedeza si cu membrele superioare aducand taietura pana la nivel subsiorilor si vanatul se atarna in doua cuie de tendoanele membrelor inferioare bine departate.

Pulpele, soldurile si coada se jupoaie astfel : taitura cozii trebuie sa fie dreapta si sa se extinda pana la varf in partea de jos iar in cazul in care teaca cozii se despica pana la varf  poate sa cada parul deoarece zona nu se usuca. Se pot lipi fasii de hartie pentru a nu se lipi pielea spintecata de pe membre si coada. Se scoate blana de pe coada pana se ajunge la gat dupa care se desprinde pielea de pe gat si de pe cap iar apoi se spala cu putina apa parul murdarit cu  sange  si grasime si se usuca iar daca blanita s-a rupt se coase cu o ata subtire. Blanurile de urs si viezure se usuca si se conserva ca si cele de cervide.

Pentr uscarea blanitelor jupuite prin metoda burduf se folosec sanuri din scandura care sunt tapetate cu hartie absorbanta care sunt alese in functie de marimea naturala a blanitei pentru a nu ramane cute sau a se slabi rezistenta acesteia dar se pot folosi si intinzatoare speciale in forma de triunghi isoscel care se poate regla dupa necesitati.

Uscarea blanurilor se face dupa o prealabila curatare a resturilor de carne sau grasime si dupa indepartarea craniilor, intr-un loc destul de cald dar ferit de soare si nu in apropierea focului aproximativ 3-4 zile dupa care se intorc pe cealalta parte inca 3-4 zile pentru ca uscarea sa fie completa. Se pastreaza intr-un loc protejat de rozatoare sau molii si se trateaza cu substante conservante.

Trofee de vanat

Pe langa carne, piei sau blanuri  de vanat odata cu recoltarea vanatorii obtin si trofee de la unele specii sau piese care raman o amintire deosebita. Aceste trofee sunt coarnele de cerb si cerb lopatar, cornitele capriorului si ale caprei negre, coltii mistretilor, blanurile de urs , lup,  ras, pisica salbatica obtinute de vanatorii si  care isi au loc de cinste in case, muzee sau alte spatii si arata veritabilul patrimoniu cinegetic romanesc.

Trofee de cerb, cerb lopatar si caprior

Dupa doborarea vanatului cu trofeu se acorda mare atentie transportului pentru a preveni deteriorarea lui . Trofeele se pot conserva cu capul intreg daca se sectioneaza din treimea postrerioara a gatului dar trofeele valoroase nu se recomanda a fi montate cu tot cu cap deaorece nu pot fi cantarite deci nu pot intra in competitie. Pentru prepararea trofeului se curata doar craniul , se taie pielea din jurul primei vertebre cervicale si se jupoaie.

Prepararea trofeelor



Craniul ,dupa ce s-a curatat de carne, de pune cel putin 24 de ore intr-un vas cu apa rece fiind scufundat pana la partea inferioara a rozetelor si apa se schimba de mai multe ori pana nu se mai coloreaza in rosu ( de la sange) iar daca apa nu se schimba sangele intra in osul craniului oferindu-i o culoare mai inchisa. Urmatoarea etapa este fierberea dar inainte sa se puna la fiert se leaga cu o sfoara pentru a nu se desprinde oasele nazale in timpul fierberii si  apoi se scufunda in apa tot pana la nivelul inferior al rozetelor .

Trebuie multa atentie pe durata fierberii sa se nu se afume coarnele sau din cauza aburilor sa nu se toapeasca rasina  sau sa nu se schimbe culoarea lor, iar daca fierberea se face in aer liber se impacheteaza coarnele in niste carpe, se uda tot timpul fierberii si se indeparteaza spuma deasupra apei pentru a nu se innegri coarnele. Durata fierberii este in functie de specie 30-60 minute la caprior , 60-90 minute la cerb 45-75 minute la cerbul lopatar iar in general este mai scut pentru exemplarele tinere si mai lung pentru cele mai batrane. Durata de fierbere se poate afla la momentul cand apa da primul clocot iar daca se firbe prea putin craniul se curata  mai greu de carne dar daca se fierbe prea mult se desfac oasele si cad dintii.

Unii vanatori introduc in timpul fierberii soda sau alte substante pentru albit acest lucru fiind total neindicat dearece afecteaza culoarea normala a oaselor si deci scade  valoarea trofeului. Dupa ce se termina fierberea craniul este scos si se lasa din nou in apa rece si curata pentru a nu obtine o culoare patata din cauza grasimilor iar apoi se curata cu un cutit sau cu o perie de sarma de carne sau oricare alta ramasita de piele sau grasime urmanand a fi pus la soare impreuna cu maxilarul inferior pentru a se usca.

Daca nu ne incanta culoarea in urma fierberii si uscarii craniul poate fi albit cu usurinta cu solutie de perhidrol in concentratie de 30-40 %, pentru acesta operatiune se acopera craniul cu un strat subtire de vata si apoi cu tifon, vata se imbiba cu perhidrol si se tine la umbra pana se usuca complet si se repeta aceasta operatiune pana se obtine culoarea dorita. Albirea se poate face si cu un amestec de praf de creta si solutie de perhidrol iar, pasta obtinuta se unge craniul se infasoara  in tifon , apoi se lasa sa se usuce . dupa uscare se spala si se puna din nou la uscat . Prin folosirea acestor doua procedee se obtine culoarea alba naturala a craniului.

Urmatoarea etapa in conservarea trofeelor este montarea  pe suport dar aceasta etapa are si una premergatoare adica o ultima curatare a coarnelor a rozetelor de pamant, resturi de coaja sau orice alta murdarie pentru a aparea in culoarea lor naturala si uneori se unge cu ceara de albine pentru a capata lustru insa nu se vopsesc niciodata.

Montarea tofeelor se poate face in mai multe moduri :

-          cu osul frontal

-          cu osul frontal si cel nazal scurt

-          cu maxilarul superior intreg

-          cu craniul retezat si osul frontal lung

-          cu maxilarul superior si cel inferior

-          cu maxilarul inferior pus alaturi de osul nazal

Metoda folosita depinde de gustul fiecarui vanator insa in cazul unei colectii pentru considerente estetice montarea trebuie sa facuta in acelasi mod, iar placa sa aiba aceasi forma pentru toate piesele.

Trofeul de capra neagra se prepara identic cu cele de la cervide  cu urmatoarele precizari. Fierberea trebuie sa se faca cu mare atentie ca nu cumva din cauza temperaturii ridicate sa se topeasca rasina de pe coarne si astfel sa se schimbe culoarea coarnelor de aceea ele trebuie bine infasurate in carpe si udate pe tot parcursul fierberii. Trofeul se acopera cu apa pana la partea inferioara a tecilor iar, dupa fierbere se scot tecile de pe cilindru si se curata  partea tegumentoasa apoi in locul ei se pune hartie si se pun tecile la loc.  Aceasta procedura ia in calcul faptul ca valoarea trofeului este data de cincumferinta celei mai groase teci, culoarea naturala a coarnelor este bruna cenusie si nu se admit devieri de la aceasta culoare.



Tecile se ung cu parafina la partea inferioara pentru a nu facilita accesul insectelor in interior  iar parul lung de pe coama caprei negre este recoltat pentru confectionarea de pomatufuri decoruri pentru palarii etc.

Montarea trofeului de capra neagra este diferita de metoda utilizata la cervide. Placa pe care se monteaza trofeul are o inclinare care sa asigure o pozitie aproape perpendiculara pe ea.

Trofeul de mistret este reprezentat de contii  atat de maxilarul superior cat si de cei de pe maxilarul inferior, parul lung de pe coama care se foloseste pentru confectionarea pomatufurilor a periilor etc. si pielea argasita cu parul pe ea poate fi considerata un trofeu. Coltii se obtin prin fierberea craniului dupa ce a fost jupuit si curatat bine de carne.

Aceasta  fierbere dureaza 80-90 minute dupa care cu mana sau cu ajutorul unei dalti se scot coltii si in general cei de maxilarul superor se scot mai usor decat cei de pe mandibla. Scoaterea trebuie sa se faca cu mare atentie sa nu se rupa radacina deaore scade valoarea trofeului. Se curasa coltul in interior de nerv si in exterior de resturile carne  si pentru a preveni craparea lui se toarna in interior parafina fierbinte si se lasa sa se intareasca iar, partea exterioara se unge de 3-4 ori pe an cu un ulei care nu se volatilizeaza usor (ulei pentru  arme ).

Montarea se face pe placi de lemn care au diferite forme in functie de gusturil vanatorului dar care sa permita determinarea  valorii la expozitiile de vanatoare iar mistretii cu trofee capitale nu trebuie naturalizatii deaorece nu se pot masura coltii si cu ocazia expozitiilor valoarea lui va scadea.

Acestor trofee trebuie sa li se acorde o atentie deosebita pentru a avea o calitate superioara tot timpul deci trebuie curatate de praf de grasimi trebuie prevenita ingalbenirea si deteriorarea lui.

Pregatirea pasarilor de interes vanatoresc

Este necesar ca vanatorii sa aiba vaste cunostinte in jupuirea pasarilor chiar daca doar acele exemplare care intereseaza din punct de vedere muzeologic, naturalistic, sau pentru cercetari.

Pasarea dupa ce se impusca se lasa sa se raceasca complet , se curata petele de sange cu o vata  sau o carpa si se lasa sa se usuce se poate grabi, uscarea daca se presareaza rumegus marunt de lemn care absoarbe apa usor si operatiunea se repeta pana penele devin curate.

In general jupuirea se face pe o masa , se face o taietura a pielii cosului pe abdomen, pana de anus, se desprinde cu mare atentie pielea de pe corp, de o parte si cealalta a pieptului, pana la picioare, apoi se curata picioarele cu grija deoarece pielea lor este extrem de subtire. In  continuare  se desprinde corpul de coada fara a taia penele de la radacina ( aproximativ la 1 cm de raracina cozii) si se continua operatia de jupuire panp se ajunge la aripi care se jupoaie tot de langa trunchi. Se jupoaie gatul, pana la urechi, care trebuie taiate cat mai aproape de osul craniului in asa fel incat sa nu aiba gauri mari, apoi se trece la ochi si se jupoaie pana ce se vad pe jumatate, se desprind pe marginea libera dinspre gat si se scot din orbita dupa care se desfac de piele in asa fel incat pleoapele sa ramana intregi.

Se taie gatul cu o mica portiune din osul craniului, iar pielea jupuita se curata cu o atentie deosebita de resturile de carne  la coada, picioare si capdar la coada trebuie avut grija sa nu se taie legaturile dinspre pene si se va scoate grasimea din glandele cozii care se afla deasupra ei.

La jupuirea pulpelor trebuie avut mare grija sa nu se rupa pielea , oasele sa nu fie desprinse de partea piciorului fara pene. Aripile trebuie jupuite pana la a doua incheietura  dar trebuie marita atentia pentru a nu desprinde radacinile penelor de langa os. Capul se curata si se scot resturile de la ochi, limba, carnea din cerul gurii si creierul.

Bisturiul sau cutitul care se utilizeaza pentru jupuire trebuie sa fie bine ascutit pentru ca operatiunea sa decurga in conditii bune si pentru o taiere fina a pilelii, si se recomanda ca pe tot parcusul operatiunii sa se presare rumegus fin sau in lipsa lui chiar faina de porumb pentru a se avita murdarirea penajului cu sange.

Burduful astfel obtinut se presara cu cu praf alcatuit din sare de bucatarie si acid boric si se intoarce la loc,iar in interiorul lui se introduce vata sau talaj,se leaga cu o sfoara si i se da forma naurala, normala a pasarii.    

Dupa ce au fost parcurse aceste etape pasarea se pune pe un suport din lemn fie pe perete fie podea sau in gura unui rapitor cum ar fi pisica salbatica dupa dorinta si gustul fiecarui vanator.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Gama COSMETIC PLANT
Caracteristici principale pentru culoarea si tunsoare “asimetrica”
Ce sunt punctele de grasime?
Care este solutia pentru tenul gras?
Gama GARNIER SYNERGIE
Cum ne machiem cand tenul este afectat de cuperoza?
Imagini - coafuri 'cu animale'
Produsele cosmetice in relatie cu protectia consumatorilor



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu