Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » diverse
Artificiile - sisteme si dispozitive pirotehnice

Artificiile - sisteme si dispozitive pirotehnice



SISTEME SI DISPOZITIVE PIROTEHNICE

1 Generalitati

Artificiile sau articolele pirotehnice pentru distractii sunt ansambluri mecano-pirotehnice destinate a genera o gama larga de efecte pirotehnice: zgomote, lumina alba sau colorata, scantei albe sau colorate, fumuri de diferite culori, intarzieri specifice de timp etc. Fiecare efect pirotehnic este obtinut ca rezult al combustiei succesive, controlate a straturilor de compozitii pirotehnice, incarcate sub diferite forme in elemente mecanice (corpuri cilindrice sau sferice realizate din diferite materiale).

Scopul acestui capitol este de a descrie modul cum sunt organizate sau construite artificiile si elementele componente ale acestora. Detaliile de natura constructiva vor facilita descrierile implicite sau explicite referitoare la modul de functionare si de inter-conexiune a mai multor obiecte pirotehnice, in scopul organizarii si desfasurarii unui spectacol de focuri de artificii.

Demersul autorilor de a descrie organizarea si functionarea artificiilor se loveste de o dificultate aproape de nesurmontat: numarul mare si varietatea artificiilor. Este practic imposibil de a aborda detaliat fiecare produs in parte, mai ales ca oricand pot aparea noi produse cu caracteristici fizico-chimice si de efect diferite. Cu toate acestea, bazandu-ne pe propria experienta de conceptie si utilizare a artificiilor, am incercat sa generalizam anumite explicatii pe categorii de obiecte pirotehnice si pe tipuri de efecte.


 In functie de locul unde se amplaseaza sau functioneaza sistemele sau dispozitivele pirotehnice pentru distractii, acestea se pot clasifica in:

-          artificii terestre;

-          artificii aeriene;

-          artificii acvatice sau de apa.

Artificiile terestre produc o mare varietate de efecte acustice si vizuale deasupra solului si in apropierea acestuia. Ele sunt amplasate pe sol sau pe obiective fixe ancorate sau fixate in sol (arbori, scari, balustrade etc.).

In functie de modul de miscare relativ la sol, ele pot fi fixe sau cinematice.

Artificiile fixe sunt destinate sa functioneze pe locul unde sunt amplasate sau in mana. Ele au rolul de a ilumina unele obiective, ca de exemplu: cladiri, statui, scari, alei, strazi, parcuri, gradini. Iluminarea se poate realiza cu flacari de culoare alba sau cu flacari colorate: rosii, galbene, verzi, albastre sau nuante ale acestora. Adesea se folosesc la incarcarea pieselor fixe si compozitii generatoare de scantei sau compozitii pirotehnice generatoare de fumuri colorate.

Artificiile terestre cinematice sunt dispozitivele care se pot deplasa relativ fata de sol. Acest lucru este posibil deoarece ele sunt fixate pe roti sau alte elemente mobile. Este posibil ca miscarea realizata de piesa pirotehnica sa fie de roto-translatie.

Dispozitivele pirotehnice terestre sunt:

-          Lancile ;

-          Facliile;

-          Focurile bengale

-          Fantanile;

-          Jerbele;

-          Girandolele

-          Roata Catherine;

-          Candelele Romane;

-          Cosurile;

-          Mozaicurile pirotehnice;

Dispozitivele pirotehnice cu functionare aeriana sunt cunoscute sub numele de bombe sau proiectile. Ele se pot clasifica in functie de tipul de efect pe care il genereaza la functionarea lor aeriana. Detalii referitoare la efectele artistice ale bombelor de festivitati sunt prezentate in capitolul 6.

Artificiile nautice sau de apa sunt produse pirotehnice utilizate/trase de pe o barja sau o ambarcatiune si care produc efectele lor pe apa sau deasupra apei.


2 Organizarea, constructia si functionarea artificiilor terestre

A. Caracteristici generale si definitii

Artificiile terestre sunt ansambluri mecono-pirotehnice, tinute in mana, amplasate pe sol sau pe diferite obiective de pe sol si destinate sa produca o mare varietate de efecte vizuale, ca de exemplu:

-          producerea de focuri colorate;

-          proiectia de scantei sau particule incandescente;

-          generarea de fumuri colorate;

-          proiectia de confetii sau panglici;

asociate sau nu cu efecte acustice: pocnete, suieraturi etc.

Artificiile terestre se prezinta de regula sub forma unor tuburi de carton in care este incarcata prin presare compozitia pirotehnica de baza. Tuburile sunt, in cele mai multe cazuri, prevazute cu un ajutaj (ingustare a diametrului interior) realizat din lut presat, la unul din capete, si cu un dop la capatul celalalt.

Aceste artificii produc jerbe de lumina in diverse culori, constituite din particule incandescente. In unele cazuri in capatul inferior al compozitiei pirotehnice cu efect luminos se introduce o petarda care marcheaza printr-un efect sonor finalul combustiei.

Functie de tipul de particule proiectate se obtin efecte luminoase variate cum sunt:

-          jeturi de scantei, de culoare alba (aluminiu, titan) sau galbena (carbune, fonta);

-          focuri colorate si scantei;

-          proiectie de stelute colorate.

Principalele articolele pirotehnice terestre sunt descrise in continuare.

Artificiile de brad

Artificiile de brad sunt betisoare sau tije metalice acoperite de o compozitie cu viteza de combustie lenta, conceputa pentru a fi tinuta in mana si a genera scantei si flacari colorate, cu sau fara efecte sonore.

Bagheta bengala

Bagheta bengala  este o bagheta realizata din lemn, acoperita cu o compozitie generatoare de flacari colorate si conceputa pentru a fi tinuta in mana.

Bombele de masa

Bombele de masa sunt tuburi din hartie sau material plastic care au unul dintre capete obturat rigid, iar celalalt capat este utilizat pentru a evacua si propulsa obiecte pirotehnice sau nepirotehnice, ca de exemplu confetii sau panglici.

Lumanare pirotehnica

Lumanarea pirotehnica sau fantana de mana este un tub de carton care contine o compozitie pirotehnica ce genereaza gaze, flacara colorata si scantei, conceputa astfel incat sa poata fi tinuta in mana.

Pocnitori cu confetii

Pocnitori cu confetii (Party Popper) sunt tuburi prevazute cu frictor (sistem de aprindere prin frecare care este actionat prin intermediul unei sfori). Articolul pirotehnic este conceput pentru a fi tinut in mana. Dupa tragerea sforii frictorului are loc initierea compozitiei sensibile la frecare si evacuarea din interiorul tubului.

Petardele

Petarda este un tub din carton, hartie sau material plastic, incarcat cu pulbere neagra sau o alta compozitie pirotehnica, a carei aprindere se realizeaza de la unul dintre capete prin intermediul unui releu format dintr-o compozitie sensibila la frecare, urmat de un strat de compozitie de intarziere. Compozitia pirotehnica ce incarca petarda are caracteristica o viteza mare de combustie, marita de confinarea puternica a tubului petardei. Ca rezultat al deflagratiei se produce un zgomot puternic asociat cu spargerea invelisului acesteia.

Petardele pot fi initiate prin frecare sau cu ajutorul unei flacari, situatie in care in locul compozitiei sensibile la frecare se dispune un strat de compozitie sensibila la flacara. Exista mai multe variante constructive pentru petarde. Unele dintre acestea, numite saltarete, au incarcarcaturi succesive de compozitie generatoare de zgomot, care permit spargerea succesiva a tubului, urmata de salturi succesive.

Petardele cu fluier au caracteristici un tub din carton sau material plastic ce este incarcat cu o compozitie pirotehnica a carei combustie este oscilatorie ce provoaca un zgomot specific de fluierat si se deplaseaza in spatiu ca urmare a actiunii propulsive a jetului de gaze scurs in afara tubului.

Morisca

Morisca este un dispozitiv pirotehnic format dintr-o piesa sau mai multe dispozitive pirotehnice, incarcate cu compozitii pirotehnice generatoare de gaze si scantei. Daca morisca este formata dintr-un singur tub, atunci acesta este perforat la cele doua capete ale sale, intr-o directie perpendiculara pe axa de simetrie a tubului, astfel incat sa permita generarea unei forte ce permite rotirea piesei in jurul unei axe de rotatie ce trece prin centrul de masa al obiectului pirotehnic. Morisca este fixata pe un ax si se poate roti in plan orizontal sau vertical, generand scantei si flacari ce descriu forme cu centru de simetrie.

Soare

Soarele este dispozitivul pirotehnic format din tuburi de carton, fixate pe un suport din lemn sau pe un disc din carton sau material plastic. Compozitia pirotehnica ce constituie incarcatura pirotehnica a tuburilor este generatoare de gaze si scantei. Suportul pe care se monteaza tuburile prezinta un orificiu central prin care va trece axul de rotatie. La ansamblul pirotehnic se pot conecta si alte piese pirotehnice generatoare de focuri/flacari colorate, precum si piese generatoare de zgomote (pocnete sau suieraturi). Scheme de dispunere a pieselor de artificii pe sori ficsi sau mobili sunt prezentate in continuare.

Serpisor

Serpisorul este un tub din carton sau hartie, care este inchis la unul dintre capete si deschis la celalalt printr-un orificiu de dimensiuni relativ mici, incarcat cu o compozitie generatoare de gaze si scantei. La functionarea acestuia gazele se scurg prin orificiul liber si produc o deplasare relativa fata de sol, insotita de scantei cu si fara suieraturi.

Turbion

Turbionul este o piesa pirotehnica formata dintr-unul sau mai multe tuburi, incarcate cu compozitii pirotehnice generatoare de gaze si scantei. Tubul este deschis la unul dintre capete si orientat astfel incat sa permita o rotatie pe sol, cu eliberarea de scantei si suieraturi.

Lancii

Lancile sunt dispozitive pirotehnice simple, care au rolul de a ilumina case, poduri etc. Acestea sunt confectionate din tuburi de hartie cu pereti subtiri, care trebuie sa arda odata cu compozitia pirotehnica. Lancile se pot tine si in mana, fara sa existe pericolul de accidente deoarece particulele solide si lichide care pot rezulta in urma reactiei de combustie se racesc rapid. Intensitatea luminoasa este insa scazuta.

Focurile bengale

Focurile bengale si facliile sunt dispozitive asemanatoare cu lanciile. Diferenta consta in faptul ca tuburile utilizate, cilindrice si lungi, au dimensiuni mai mari si in consecinta sunt mult mai periculoase. Din aceste motive se vor dispune pe sol sau pe obiective care nu se pot incendia. Odata ce sunt aprinse, acestea emit o radiatie luminoasa puternica. Culoarea radiatiei poate fi alba sau colorata. Compozitiile pirotehnice utilizate sunt cele pentru iluminare sau pentru focuri colorate. Focurile bengale au tuburi cu diametre interioare mai mari de 12 mm. Tuburile se construiesc din hartie fina, care se roluieste pe baghete din lemn sau metalice. In anumite situatii, la diametre mari ale focurilor bengale, tuburile pot lipsi si in locul lor se utilizeaza straturi subtiri de hartie adeziva la suprafata comprimatelor pirotehnice, cu rolul de a impiedica deplasarea mai rapida a flacarii pe suprafata laterala a incarcaturii pirotehnice.

Fantana

Fantana este un tub din carton sau material plastic, inchis la unul dintre capete, destinat pentru a emite gaze, flacari colorate si scantei, asociate la diverse efecte acustice. Capatul deschis al tubului poate prezenta un ajutaj sau un orificiu de evacuare cu diametru mai mic decat cel al tubului, in scopul cresterii presiunii interne in interiorul tubului si intensificarea performantelor pirotehnice, de exemplu inaltimea de evacuare a jetului de scantei sau particule incandescente.

Vulcani

Vulcani sunt dispozitive pirotehnice constituite din tuburi de carton de forma conica. Incarcaturile pirotehnice sunt formate din compozitii generatoare de gaze si scantei de culoare argintie, galbena sau aurie (in functie de natura carburantului ce produce scanteia). Prin configuratia sa geometrica, se asigura o crestere progresiva a suprafetei de combustie si implicit a debitului de gaze si scantei formate, ceea ce permite obtinerea de inaltimi ale jeturilor de scantei mult mai mari decat cele obtinute cu fantanile.

B. Fantanile

Descriere

Fantanile sunt obiecte pirotehnice ce produc efecte luminoase sub forma de jerba de scantei, cu inaltimi cuprinse intre 1 si 10 m, avand durate cuprinse intre 15 si 60 s. Fantanile au de regula corpul realizat din tuburi cilindrice sau tronconice de carton gros, avand calibru interior de 14 la 75 mm.

Constructia lor este simpla: un tub din material rezistent la foc se umple cu o compozitie pirotehnica. Tubul se confectioneaza din carton gros, bine incleiat.

Lungimea fantanii este proportionala cu diametrul ei si de obicei este de 6 ÷ 8 ori diametrul interior al tubului.

Inainte de incarcare, tubul se astupa la unul din capete cu argila si apoi se intareste. Fantana se incarca cu ajutorul unei palnii si al unei baghete lungi cu diametrul corespunzator tubului. Uneori se foloseste si un ciocan de lemn, pentru a comprima compozitia pirotehnica.

O fantana de 6 cm inaltime poate fi incarcata in 3 la 4 reprize, pentru ca incarcarea sa fie cat mai uniforma. De uniformitatea incarcarii depinde foarte mult inaltimea si constanta flacarii si jetului de scantei care ies din fantana. Odata incarcata, fantana se acopera cu un capac de argila care are prevazut un orificiu in care se introduce fitilul de amorsare. Dimensiunile orificiului sunt foarte importante; cu cat orificiul este mai ingust (raportat la diametrul interior al tubului), cu atat presiunea din interiorul tubului va fi mai mare si viteza de combustie va creste, marind la randul sau si inaltimea jetului. Micsorarea exagerata a ajutajului poate conduce la spargerea tubului datorita presiunii prea ridicate.

Fantanile se pot dispune si pe obiecte care se pot misca, de exemplu girandolele sau sorii rotitori, putand avea si rol conductor.

Compozitiile pirotehnice utilizate la incarcare fantanilor sunt compozitii generatoare de scantei. Culoarea scanteilor poate sa fie alb stralucitoare sau galben aurie. Pentru aceasta se folosesc pulberi metalice (Al, Mg, PAM, Ti) si pulberi de carbune de lemn, putin activ.

Figura 1 Reprezentare schematica a unei fantani

Tubul este prevazut la un capat cu un ajutaj iar la celalalt cu un dop, ambele realizate din lut presat. Intre acestea este dispusa incarcatura pirotehnica principala, iar prin orificiul ajutajului este introdus fitilul de aprindere.

Utilizarea fantanilor

Fantana este conceputa sa fie montata pe sol sau diferite alte obiecte fixe sau mobile. Fantanile sunt cunoscute inca din antichitate, ele fiind preferate lancilor sau focurilor bengale. Astazi, aceste piese de artificii sunt des folosite, pentru efectele pirotehnice cu flacara colorata si scantei.

Fantanile se fixeaza de regula cu ajutorul benzilor adezive de tarusi, stalpi sau alte elemente rigide statice sau mobile. Prin fixarea fantanilor de elemente mobile se pot obtine roti, sori rotitori, sori rotitori de mana sau alte baterii de artificii.

Ansambluri fixe

Artificiile terestre descrise mai sus se pot aseza direct pe sol sau pe suporti de anumita configuratie. In cazul acestor aplicatii pirotehnice se doreste obtinerea unor forme geometrice complexe, sau chiar modele din natura.

In cazul utilizarii montajelor fixe, fantanile se monteaza pe tarusi sau diverse forme, de preferinta metalice (in forma de evantai sau formand litere) avand o  inaltime suficienta pentru a putea fi vizualizate de public. Fixarea fantanilor, cablurilor sau fitilelor de dare a focului si verificarea aprinzatorilor pirotehnici/electrici se va face inainte de ridicarea pe verticala a ansamblurilor.

Exemple de aranjamente pirotehnice, obtinute cu piesele de artificii terestre, sunt prezentate in figurile urmatoare.

Figura 2 Exemplu de suport pentru un aranjament fix

Este recomandat ca suportii pe care se dispun fantanile sau alte articole pirotehnice similare (lancii, lumanari, focuri bengale) sa fie dispusi la aceeasi inaltime, intr-o pozitie verticala si pana la inaltimi de maximum 4 ÷ 6 m. Cu suportii culcati la pamant se fixeaza mai intai piesele pirotehnice. Inainte de montarea inflamatorului electric, acesta va fi verificat prin masurarea rezistentei sale electrice si aspectului sau general. Trebuie de asemenea sa fie verificata si linia electrica de alimentare a capselor electrice de aprindere. Cablurile electrice vor fi fixate din aproximativ 50 in 50 cm pe suporti, pentru impiedicarea agatarii de alte obiecte si eliminarea posibilitatii degradarii lor.

Odata ce este realizat ansamblul fix ce contine piesele pirotehnice si suportul, se dispune in locatia stabilita pentru focul de artificii, la distante corespunzatoare unele fata de alte ansambluri pirotehnice, prin fixarea solida in sol sau pe alte obiecte fixe.

Figura 3 Exemplu de fixare a fantanilor pe suporti imobili

Montajele mobile (roti sau sori rotitori)

Particularitatea acestor montaje este ca jeturile de scantei au si rolul de a propulsa ansamblul, imprimandu-i o miscare de rotatie.

Diferite scheme de montaj pentru fantani sau alte articole pirotehnice similare sunt reprezentate grafic in continuare.

Figura 4 Roata mobila cu fantani

Figura 5 Roata mobila cu fantani si flacari bengale

Figura 6 Brat mobil cu fantani

Figura 7 Forme rotitoare cu fantani

Figura 8 Soare fix cu 2 raze

Figura 9 Soare fix cu 3 raze

Figura 10 Soare fix cu functionare in 3 reprize

Figura 11 Girandola rotitoare cu lancii

Figura 12 Coloana rotitoare cu fantani

Piesele rotitoare sunt montate pe un brat rotitor centrat pe o tija care joaca rolul de ax de rotatie. Montajul se poate realiza utilizand o bucsa de lemn sau un rulment pentru a permite rotatia libera a bratului rotitor.

Rotirea poate avea loc in plan orizontal (roti) sau in plan vertical (sori) functie de dispunerea axului pe suport.

Montajul se va face similar cu cel de la piesele fixe, singura precautie suplimentara in acest caz este legata de faptul ca aprinzatorii electrici, dupa functionare, nu trebuie sa impiedice, prin conductorii lor, rotirea libera a bratului rotitor sau sa se infasoare in jurul acestora.

Se vor lasa distante corespunzatoare intre montaje astfel incat sa nu se produca aprinderea necontrolata, prin „simpatie”, a acestora.

Figura 13 Reprezentarea schematica a montajului soarelui si rotii pirotehnice

C. Cascadele

Cascadele sunt obiecte pirotehnice realizate din tuburi de carton cilindrice de calibru 10 la 20 mm, incarcate cu compozitie pirotehnica si avand un capat inchis cu un dop de lut.

Tuburile sunt agatate cu deschiderea spre sol, la intervale de 10÷30 mm, pe un cordon (de regula realizat din sarma metalica), dispus la inaltime corespunzatoare (3 la 10 m). Partea deschisa, inferioara, a tubului/tuburilor cascadei este unita printr-un fitil de ardere rapida care realizeaza aprinderea simultana a incarcaturilor.

Odata aprinsa compozitia de baza, jetul de gaze produs proiecteaza spre sol scantei si/sau particule incandescente colorate. Alaturarea mai multor jeturi si miscarea descendenta a stelutelor dau impresia unei cascade.

Duratele de functionare ale cascadelor variaza functie de lungimea tuburilor, dar de regula este cuprinsa intre 30 si 90 s. In cele mai multe cazuri tuburile cascadelor sunt realizate dintr-un carton mai subtire decat in cazul fantanilor, care arde odata cu compozitia pirotehnica presata in interior.

Tubul nu este prevazut cu ajutaj, deoarece stelutele sunt evacuate prin efectul gravitatiei, nefiind necesara realizarea unei suprapresiuni in interior.

Majoritatea cascadelor produc jeturi de scantei (generate de combustia in aer a particulelor de titan sau aluminiu), iar in unele cazuri compozitia este dopata cu saruri de strontiu, bariu sau cupru pentru a produce si o colorare a flacarii (in rosu, verde, albastru etc.).

Figura 14 Compunerea unei incarcaturi unitare a unei cascade pirotehnice

Utilizarea cascadelor

Cascadele sunt adesea utilizate pentru a pune in valoare diverse calduri sau edificii (castele, poduri etc.) dispuse sau nu in vecinatatea unui luciu de apa.

Cascadele sunt livrate gata montate, in pachete cu 10 sau 20 de tuburi, legate intre ele, la un capat prin cordonul (sarma) de fixare si la celalalt prin fitilul de ardere rapida.

Atunci cand sunt montate pe fatadele unor cladiri, cascadele se vor monta la distanta de cel putin 1 m in fata acestora pentru a nu le produce degradari. Cascadele se vor monta la distanta de constructiile din lemn pentru a evita aprinderea accidentala a acestora.

Trebuie avut in vedere faptul ca scanteile produse de cascade, atunci cand cad liber, pot sa ramana aprinse chiar pe distante de cateva zeci de metri. Din acest motiv se vor verifica cu atentie posibilele surse de incendiu aflate sub locul de dispunere a cascadei.

In cazul in care conditiile meteo sunt improprii, (ploaie, umiditate excesiva) se va monta cascada doar cu putin timp inainte de tragere. Se recomanda invelirea acesteia cu folie de polietilena, care eventual va fi indepartata inainte de tragere.

Figura 15 Schema de dispunere a cascadei

In situatii normale (vant cu viteza nula sau mai mica de 6 m/s) distanta de securitate minima fata de public va fi de 15 m pentru cascadele mari (clasa III si IV). Pentru cascadele de clasa II se poate utiliza o distanta de securitate inferioara, dar numai dupa ce produsul a fost verificat.

D. Focurile bengale (faclii colorate)

Focurile bengale sunt obiecte pirotehnice ce produc flacari stralucitoare, colorate in diverse culori. Compozitia pirotehnica de baza este dispusa intr-un tub cilindric de carton avand un capat (inferior) astupat cu dop de lut. Arderea este insotita si de o importanta degajare de fum.

Culoarea flacarii poate fi aceeasi, pe toata durata de functionare, sau poate aparea o schimbare de culoare, atunci cand in tuburi sunt presate succesiv compozitii de culori diferite. Durata de functionare variaza intre 1 si 6 minute si este direct proportionala cu lungimea tuburilor.

Se disting doua tipuri de focuri bengale: tortele bengaleze propriu zise (cu foc colorat si luminozitate mai redusa) si tortele sau lumanarile de aprindere, care produc o lumina mai intensa datorita prezentei metalelor in compozitie, cu rol de carburant energic. Aceste metale asigura o temperatura ridicata a flacarii permitand aprinderea rapida si sigura a altor obiecte pirotehnice.

Utilizare



De regula focurile bengale se utilizeaza pentru a pune in valoare edificii, prin iluminarea cu anumite culori. Facliile se vor dispune la o distanta de cel putin 1 m de fatade si de alte obiective ce pot constitui surse de incendiu.

Pentru a obtine un efect maxim de iluminare in diverse culori, se poate masca flacara facliei fata de public cu un ecran obturator, astfel incat ochiul publicului sa nu fie orbit de sursa luminoasa si sa perceapa numai radiatia colorata proiectata pe obiectivele din jur.

Aprinderea facliilor cu focuri bengale se poate realiza atat manual cat si electric, ele fiind prevazute cu un fitil rezistent la apa, la capatul deschis al tubului. La acest fitil se poate atasa si un aprinzator electric.

Figura 16 Schema constructiva a focurilor bengale si modul de dispunere

E. Fumigenele

Obiectele pirotehnice fumigene sunt destinate realizarii unor perdele de fum alb, gri, negru sau colorat. Se prezinta de regula sub forma unor tuburi cilindrice de carton sau metalice, incarcate cu compozitii pirotehnice pe baza de clorat de potasiu, colorant si un carburant carbohidrat. Datorita temperaturii lor de combustie scazute, colorantul nu este descompus ci vaporizat si evacuat in atmosfera, unde, prin condensare, formeaza nori de fum colorat.

Dimensiunile fumigenelor variaza functie de durata si debitul de fumizare. Diametrul interior al tuburilor este cuprins de regula intre 10 si 100 mm iar inaltimea lor intre 100 si 300 mm.

Figura 17 Schema constructiva a unui dispozitiv pirotehnic fumigen si

modul de dispunere

Aprinderea si instalarea acestor obiecte pirotehnice se realizeaza similar cu modul descris anterior pentru focurile bengale. Diferenta consta in faptul ca fumurile colorate se utilizeaza numai pe timp de zi, pentru a se putea vizualiza culoarea fumului.

Se pot utiliza pe timp de noapte lumanari cu fumuri de culoare alba pentru a realiza perdele de fum necesare spectacolelor cu proiectoare sau raze laser.

Se vor dispune lumanarile fumigene pe suporti plati si stabili, in asa fel incat fumul sa nu ajunga in zona publicului. Nu se vor utiliza sub nici o forma lumanarile fumigene in localuri neventilate si aglomerate. Aprinderea lor se poate face manual (cu lumanare de aprindere) sau electric.

Pentru a evita riscul producerii unor arsuri se vor lasa dupa functionare tuburile fumigenelor timp de cel putin 5 minute inainte de a fi luate in mana.

Distantele de siguranta pentru fumigene, focuri bengale si de faclii de aprindere

Se vor respecta distantele de siguranta indicate de producator pe etichetele sau ambalajele produselor.

In situati normale (vant nul sau mai mic de 6 m/s) distanta de securitate minima fata de public trebuie sa fie de 8 m. In cazul in care vantul este puternic aceasta distanta se va dubla.

F. Artificiile de scena

In ultimii ani focurile de artificii si articolele pirotehnice au patruns si in sfera spectacolelor muzicale sau de televiziune, evenimentelor sportive, paradelor de moda etc. Adesea, acestea se desfasoara in studiouri, pe scena sau platouri de filmare. Particularitatea acestor locatii, spatiile mici de siguranta si tematica specifica a spectacolului impun alegerea cu deosebita atentie a obiectelor pirotehnice.

Vorbim in acest caz de articole pirotehnice care contin o incarcatura de aprindere si o incarcatura de baza ce produce efecte vizuale si sonore.

Aceste produse se diferentiaza de bombe sau mine prin faptul ca nu au incarcatura de azvarlire care sa le asigure inaltimea de functionare; ele nu pot fi trase cu aruncatoare.

Principalele categorii de produse pirotehnice de scena sunt:

o       simulatoarele de arme (produc o flacara portocalie si importanta degajare de fum);

o       simulatoarele de explozii (produc efecte sonore ce imita detonatia);

o       focurile colorate (produc jerbe de stelute colorate).

Aceste obiecte pirotehnice nu trebuie confundate cu artificiile aeriene si nu vor fi introduse niciodata in lansatoare. De asemenea nu se vor asimila aceste produse artificiilor de interior si nu se vor utiliza in localuri. Ele necesita spatii mult mai mari de securitate.

La proiectarea montajului pirotehnic, se va tine cont de raza efectelor produse si de obiectele aflate in vecinatate care pot constitui surse de incendiu.

Figura 18 Reprezentare schematica a unui dispozitiv pirotehnic de scena

Distantele de securitate indicate de producator vor fi respectate cu strictete. Aceste distante nu vor fi niciodata mai mici decat raza maxima (inaltimea maxima) a efectelor determinata prin incercari preliminare.

G. Alte artificii terestre

Exista numeroase alte tipuri de artificii terestre care nu sunt sau sunt rar folosite de catre pirotehnisti, la realizarea focurilor de artificii. Ele sunt in schimb des folosite de catre publicul larg. Acestea sunt produsele de clasa I sau II care pot fi puse in vanzare permanent sau in anumite perioade ale anului, in magazinele en-detail.

Dintre aceste produse se pot mentiona:

Obiecte pirotehnice de tinut in mana

F                  Focuri bengale

F                  Amorse

F                  Artificii de brad

F                  Baghete bengale

F                  Fantani

F                  Petarde

F                  Petarde cu frictor

F                  Tuburi cu confeti

F                  Sori de mana

F                  Serpisori

F                  Candele romane mici

Obiecte pirotehnice care nu se tin in mana

®                    Bombe de masa

®                    Vulcani

®                    Lancii

®                    Petarde

®                    Petarde suieratoare

®                    Turbioane

®                    Serpisori

Modul de utilizare a acestor artificii si distantele lor de siguranta nu pot fi generalizate, ele sunt de regula indicate de producator pe etichete sau ambalaje.


3 Organizarea, constructia si functionarea artificiilor aeriene

Artificiile aeriene sunt sisteme pirotehnice destinate a produce efecte acustice, luminoase si fumigene in aer, la o inaltime relativ mare de sol. Caracteristic artificiilor aeriene este faptul ca propulsia incarcaturilor generatoare de efecte pirotehnice se face prin utilizarea aruncatoarelor, tuburilor lansatoare sau, in cazul rachetelor, propulsia se face cu ajutorul motoarelor racheta.

Intr-o clasificare generala, artificiile aeriene pot fi:

F            bombe aeriene;

F            baterii de bombe si bombite;

F            candele (romane);

F            mortiere sau mine;

F            rachete.

A. Bombele aeriene

Indiferent de calibrul lor, bombele cu functionare aeriana sunt construite dupa acelasi principiu: propulsia sau azvarlirea lor se face cu ajutorul unui aruncator. Furnizarea vitezei initiale se realizeaza prin combustia incarcaturii de azvarlire, constituita din pulbere neagra, care este plasata intr-un pahar din hartie, atasat in partea inferioara a bombei.

Aruncatorul din care se face lansarea bombei este un tub metalic (variantele mai vechi), din rasina epoxidica armata cu fibra de sticla, din carton multistrat sau mai nou din polietilena de inalta densitate.

Figura 19 a Schema constructiva a bombei sferice de tip oriental

Figura 19 b Schema constructiva a bombei cilindrice de tip italian/american

Sub actiunea presiunii gazelor generate prin combustia incarcaturii de azvarlire, bomba se deplaseaza in teava aruncatorului. Gazele fierbinti provoaca aprinderea releului intarzietor, parte componenta a bombei aeriene. Datorita vitezei imprimate, bomba paraseste teava si incepe ascensiunea.

Dupa un timp prestabilit, in functie de tipul si lungimea intarzietorului pirotehnic, flacara este transmisa la incarcatura de explozie sau de imprastiere, odata cu aprinderea stelutelor din incarcatura pirotehnica a bombei. Intarzietorul pirotehnic este astfel proiectat incat spargerea bombei sa aiba loc in zona de maxim a traiectoriei sale.

La spargere, in functie de confinarea bombei, masa si tipul incarcaturii de explozie, stelutele sunt propulsate in aer cu viteze mari (pentru obtinerea unor trasee drepte sau rectilinii ori au o viteza redusa si deseneaza astfel traiectorii curbe, afectate de forta de atractie gravitationala. Schematic, evenimentele care se desfasoara in timpul functionarii unei bombe aeriene, sunt reprezentate in figura urmatoare.

Figura 20 Etapele functionarii unei bombe aeriene

In functie de compozitiile chimice ale stelelor din compunerea bombei, de invelisul acesteia si de masa incarcaturii de explozie, pot fi generate diferite efecte acustice si luminoase.

Exista la aceasta data un numar extrem de mare de tipuri de bombe, in functie de efectele pirotehnice generate. Cu toate acestea, este posibil a le clasifica dupa tipul de element dispersat, dupa cum urmeaza:

o       bombe cu efect de culoare: efectele de lumina colorata sunt datorate combustiei stelelor (comprimate pirotehnice) in aer; culorile variaza in functie de compozitia chimica a amestecurilor pirotehnice;

o       bombe cu efect acustic de tunet: efectele acustice sunt generate de compozitii care sufera deflagratii rapide urmate de eliberarea unui semnal luminos scurt (flash); aceste bombe sunt utilizate pentru a anunta schimbarea ritmului focului de artificii, terminarea unui buchet de artificii sau finalul spectacolului pirotehnic (bombe de salut);

o       bombe cu efect acustic de suierat: efectele acustice sunt generate de piese pirotehnice componente ale bombelor, care prin intermediul unor orificii permit scurgerea cu mare viteza a gazelor, cu un efect specific de fluier; daca acestea lasa si dare de scantei, piesele se numesc serpisori;

o       bombe cu repetitie: efectul este generat de introducerea intr-o bomba „mama” a mai multor bombe de calibru mai mic, care genereaza efecte acustice si luminoase;

o       bombe cu coada: efectul este generat de dispunerea pe corpul bombei a unui comprimat din compozitie pirotehnica (trasor), a carui combustie permite obtinerea unui jet de scantei, cu o durata de ardere suficienta pentru a desena traiectoria ascendenta a bombei;

o       bombe vulcan: efect obtinut prin dispersia de comprimate care lasa dare de jeturi ce traseaza traiectoria comprimatelor in timpul combustiei acestora.

Dupa cum am mai aratat, tipurile de bombe sunt clasificate in functie de piesele pirotehnice dispuse in interiorul corpului bombelor aeriene. Acestea se mai numesc si piese de garnitura.

Stelele, serpii, fluturasii, petardele, pot fi introduse in bombe in mai multe feluri, reprezentate grafic in figurile urmatoare.

Figura 21

Exemplu de stele; una dintre ele este atasata la o petarda

Figura 22

Exemplu de serpisor cu petarda atasata

Figura 23

Exemplu de incarcare a unei bombe cu serpi si stele

Figura 24

Exemplu de incarcare pentru obtinerea efectului de sfera

Figura 25

Exemple de bombe multiple

In functie de solutiile constructive, bombele aeriene pot fi de urmatoarele categorii:

Bombe sferice

 Caracteristica specifica a acestui tip de bomba este forma geometrica sferica a corpului acesteia. Materialul din care este realizat corpul bombei poate fi:

-          hartie;

-          carton;

-          material plastic;

-          materiale biodegradabile;

-          materiale combustibile.

Corpul de carton este de fapt constituit din straturi multiple de hartie, formand un strat de grosime constanta si de rezistenta omogena in toate directiile. Corpurile realizate din material plastic poate fi acoperit cu cateva straturi din hartie. Materialele biodegradabile adauga avantajul ca sunt asimilate relativ usor de mediu, ca urmare a actiunii umiditatii. Materialele combustibile se degradeaza in timpul functionarii bombei si nu mai produc elemente reziduale care cad pe sol.

Stelele sau piesele pirotehnice pot fi dispuse in interiorul bombelor in vrac (prin simpla turnare) sau intr-o anumita ordine.

In functie de modul cum sunt repartizate stelele sau piesele de garnitura in interiorul corpului se pot obtine efecte cu centru de simetrie (de exemplu crizantemele, inelele lui Saturn), cu axa de simetrie (vulcani, salcii) sau fara simetrie.

Figura 26 Exemplu de structura a unei bombei sferice si elementele componente

Bombele cilindrice

Pe langa faptul ca specific acestui tip de bombe este corpul de forma cilindrica, acestea mai au si urmatoarele caracteristici:

-          posibilitatea introducerii unui numar mai mare de piese de garnitura, bomba cilindrica nefiind limitata in inaltime de diametrul tevii;

-          aranjarea si dispunerea mai usoara a pieselor pirotehnice in interiorul corpilor;

-          posibilitatea utilizarii bombelor multiple, repetitive sau pe mai multe etaje;

-          posibilitatea inglobarii de bombe sferice.

O alta modificare importanta, din punct de vedere al conceptiei si organizarii unei bombe cilindrice, este data de aprinderea initiala a fitilului de transmitere (component al bombei), urmata de aprinderea ulterioara a incarcaturii de azvarlire. Din acest motiv, in cazul accidental in care se intrerupe releul de transmitere a flacarii catre incarcatura de azvarlire, o bomba cilindrica se poate dovedi mult mai periculoasa decat o bomba sferica, prin initierea bombelor in aruncator.

Suplimentar, datorita maselor mai mari fata de bombele sferice, presiunile generate in timpul tragerilor sunt mult mai mari si, in consecinta, alegerea aruncatoarelor trebuie sa se faca cu grija.

Figura 27 Exemplu de structurare a unei bombei cilindrice si elementele componente

Bombele cu repetitie/multiple

Specific bombelor de forma cilindrica sunt si bombele numite cu repetitie sau multiple. Ele sunt constituite din mai multe etaje, fiecare dintre acestea fiind compus dintr-o bomba diferita: cu stele, cu saluturi etc.

Fiecare dintre bombele componente sunt prevazute cu fitil de intarziere a carei durata poate fi identica sau diferita, ceea ce permite obtinerea de efecte variate in forma artistica, ca dispunere in timp si spatiu.

Bombele cometa

Principiul de functionare al bombelor cometa este identic cu cel al altor bombe. Particularitatea acestora consta in organizarea interioara a acestora. Bomba este prevazuta cu incarcatura de azvarlire, iar in interiorul corpului bombei incarcatura pirotehnica este aprinsa imediat dupa functionarea incarcaturii de azvarlire deoarece lipseste un fitil de intarziere. Asadar incarcatura pirotehnica a bombei se aprinde inca din aruncator si permite vizualizarea traiectoriei ascendente printr-un traseu luminos colorat sau cu scantei. La finalul acestui traiect este posibil sa se realizeze alte efecte acustice sau luminoase.

Figura 28 Exemplu de structura a unei bombei cometa



Minele

La fel ca si bombele cometa, minele permit aparitia efectelor pirotehnice inca din lansator sau tubul aruncatorului, proiectand o jerba de stele de diferite culori. In ceea ce priveste modul de utilizare, regulile de montaj si de siguranta, ele sunt similare cu cele prezentate pentru celelalte tipuri de bombe.

Figura 29 Exemplu de structura a unei mine

Utilizarea bombelor aeriene. Aruncatoarele de bombe.

Bombele aeriene sunt trase din aruncatoare. Acestea sunt tuburi cilindrice inchise la unul dintre capete.

Aruncatoarele de bombe, numite si mortiere, au preluat denumirea produselor de tehnica militara care sunt utilizate pentru a executa focul asupra unor obiective amplasate la distante relativ mici (de ordinul 2-10 km). Mortierele cu destinatie militara trag la unghiuri de inaltator mari si folosesc traiectorii inclinate pentru bombele de aruncator, care sunt aruncate cu viteze relativ scazute din tevi lise.

Figura 30 Utilizarea in lupta a aruncatoarelor de bombe / mortierelor

Aruncatoarele pot fi realizate din otel, material plastic, rasina armata cu fibra de sticla, carton multistratificat etc.

Cerinte de rezistenta speciale pentru aruncatoare sunt impuse atunci cand se folosesc bombe cilindrice cu repetitie.

F Nu pot fi utilizate bombe cu repetitie cu calibru mai mare de 75 mm in aruncatoare cu teava din carton.

F Pentru calibre mai mari, sunt recomandate tevi din otel, cu exceptia cazurilor cand producatorii specifica alt tip de aruncatoare.

Referitor la dimensiunile lor, calibrul aruncatoarelor este cu cativa mm mai mare decat al bombei, permitand astfel deplasarea libera a bombei in timpul azvarlirii. Se recomanda existenta unui joc de aproximativ 5 mm intre bomba si aruncator. Lungimea aruncatoarelor influenteaza in mod pozitiv viteza initiala de aruncare a acesteia si implicit altitudinea la care functioneaza bomba aeriana. Se recomanda ca lungimea aruncatorului de fie de 6 ÷ 7 ori calibrul acestuia.

Sunt interzise aruncatoarele cu tevi metalice pentru tragerea bombelor de salut. Acest lucru se datoreaza faptului ca in cazul unei initieri accidentale a bombei in aruncator, pot aparea schije taietoare cu energie cinetica ridicata, ce pot provoca pierderi de vieti omenesti.

Montarea aruncatoarelor

Aruncatoarele pot fi utilizate individual sau grupate in baterii de aruncatoare.

Avantajul utilizarii unui aruncator individual este reducerea substantiala a riscurilor in cazul aparitiei unui incident sau accident.

Exista diferite solutii pentru a realiza montajul unui aruncator individual:

-          ingroparea in sol;

-          ingroparea in cutie cu nisip sau pamant.

Ingroparea aruncatorului in sol

Orice aruncator poate fi ingropat in sol (pamant sau nisip) la o adancime de aproximativ ¾ din lungimea aruncatorului. Pozitia acestuia trebuie sa fie astfel incat unghiul de montaj sa fie deviat cu 5 la 10 grade fata de verticala, iar bombele sa fie aruncate in partea opusa fata de locul de dispunere al publicului.

Figura 31 Amplasarea aruncatorului prin ingropare in nisip sau pamant

In cazul aruncatoarelor cu calibrul mai mare de 100 mm, care trebuie sa fie ingropate in nisip pe plaja, pe fundul gaurii se dispune o placa sau scandura pe care se va rezema aruncatorul. In aceasta configuratie se va evita degradarea sau distrugerea fundului aruncatorului.

Ingroparea in cutie cu  nisip sau pamant

In situatiile cand este dificil sau imposibil de a realiza ingroparea aruncatoarelor in sol, se poate proceda la realizarea de cutii (metalice sau din lemn) in care se vor introduce aruncatoarele, ultima operatie fiind acoperirea lor pe o inaltime de aproximativ ¾ din lungimea lor. Nisipul sau pamantul nu trebuie sa prezinte pietre sau bucati de roca, care ar putea deveni fragmente periculoase in cazul unei explozii accidentale de bomba in teava aruncatorului.

Figura 32 Amplasarea aruncatorului prin ingropare in cutii cu nisip sau pamant

In aceasta configuratie, grosimea stratului de nisip sau pamant trebuie sa fie de

aproximativ 2 calibre.

Avantajul major al montajului ingropat al aruncatoarelor consta in diminuarea riscurilor asociate initierii accidentale ale bombelor in aruncator. Sunt astfel create bariere care au o buna capacitate de retinere a fragmentelor primare, rezultate din functionarea bombelor aeriene, sau a fragmentelor generate la eventuala spargere a tubului aruncatorului.

Bateriile de aruncatoare

Organizarea si desfasurarea unor focuri de artificii cu utilizarea bombelor aeriene presupune existenta unui numar mare de obiecte pirotehnice si implicit a mijloacelor utilizate pentru propulsia in aer a acestora.

Managementul unui spectacol pirotehnic impune gruparea mai multor aruncatoare de bombe in baterii de aruncatoare. Este posibil astfel a executa configuratii geometrice variate prin inclinarea tevilor la unghiuri diferite, in diferite locatii.

Bateriile de aruncatoare sunt realizate prin asamblarea in structuri mecanice rezistente, in general construite din lemn.  In baterii se pot introduce 3 pana la 12 aruncatoare, cu calibre cuprinse intre 50 si 150 mm.

In functie de unghiul de inclinare al aruncatoarelor in ansamblu, exista doua tipuri de baterii: drepte si in evantai. Ele sunt constituite din aruncatoare de acelasi calibru.

Diferite modalitati de realizare a bateriilor de aruncatoare sunt reprezentate grafic in figurile urmatoare.

Figura 33 Baterie cu suporti de reazem

Figura 34 Baterie cu fixare prin tarusi

Bateria prevazuta cu suporti de reazem este una dintre cele mai raspandite solutii constructive, acolo unde locatiile de tragere asigura un teren plan si ferm. Baza de reazem a suportilor trebuie sa asigure stabilitatea bateriei de aruncatoare.

In cazul bateriilor fixate prin tarusi, la extremitatea bateriilor, sunt fixati prin batere in mod solid 2 tarusi in sol si apoi se rigidizeaza bateria prin legare cu benzi din material plastic sau cu coliere metalice.

In situatia cand terenul permite, este recomandata introducerea bateriilor in sol sau ingroparea in nisip. In aceasta situatie, adancimea poate sa nu depaseasca ½ din lungimea tevilor aruncatoarelor.

Figura 34 Baterie in evantai pe un singur rand

Figura 35 Baterie in evantai pe mai multe randuri

Inainte de amplasarea si montarea aruncatoarelor pe teren, este necesar ca pirotehnistii sa cunoasca modul de dispunere a publicului spectator si directiile din care bate vantul. Aceste informatii ii vor usura misiunea de amplasare a aruncatoarelor deoarece trebuie sa asigure o usoara inclinare de 5 ÷ 10° a tevilor in raport cu verticala si in directie opusa publicului.

Daca viteza vantului poate fi mai mare de 6 m/s, atunci acest unghi de inclinare trebuie sa fie mai mare si chiar sa ajunga la 20°.

Locul de amplasare a aruncatoarelor sau bateriilor de aruncatoare trebuie sa fie deschis, fara prezenta arborilor, retelelor electrice sau oricarui alt obstacol care s-ar putea interpune pe traiectoria bombelor.

Nici un aruncator nu trebuie sa fie amplasat in apropierea unor obiective cu risc ridicat: statii de benzina, depozite de materiale inflamabile, autovehicule etc.

Dupa montarea aruncatoarelor este obligatorie marcarea zonei periculoase, in care este interzis accesul persoanelor cu exceptia pirotehnistilor. Marcarea se face cu banda de culoare rosie sau similara.

Este recomandata montarea pe gura aruncatoarelor a unor benzi indicatoare a parasirii de catre bomba a aruncatorului. Aceasta favorizeaza de la distanta indicatia functionarii bombei.

Bateriile de aruncatoare in evantai sunt utilizate in general pentru executarea tragerilor in salva (in acelasi timp) sau la intarzieri mici de timp (bateriile drepte).

Pentru obtinerea duratelor de intarziere controlate, bombele se pot asambla prin introducerea intarzietoarelor pirotehnice. Duratele de intarziere trebuie sa fie alese corespunzator cu regimul de tragere dorit.

Bombele care urmeaza sa fie trase in salva vor fi asamblate prin imbinarea lor la un singur punct de aprindere.

Figura 36 Asamblarea bombelor la intarzietor pirotehnic cu fitil de aprindere Bickford

Trebuie de asemenea mentionat ca toate aruncatoarele (aruncatoare individuale sau legate in baterii) trebuie protejate permanent impotriva ploii si a umiditatii atmosferice, de regula prin invelire. Se recomanda utilizarea foliilor subtiri de polietilena.

Pentru a asigura si protectia contra resturilor incandescente ce cad la sol dupa functionarea celorlalte aruncatoare, este indicat a se proteja gura aruncatoarelor prin invelirea suplimentara cu o folie de aluminiu.

Figura 37 Introducerea bombelor intr-o baterie de aruncatoare in evantai

Uneori, pe folia de plastic, se formeaza condens acesta putand umezi obiectul pirotehnic si conduce la o functionare defectuoasa. Din acest motiv este recomandat sa se practice una sau mai multe aerisiri in partea de jos a invelisului din folie de polietilena.

Trebuie avut in vedere faptul ca atunci cand aruncatoarele sunt asezate pe pamant sau sunt ingropate in nisip, umiditatea poate patrunde in tevi prin fenomenul de capilaritate, producand umezirea incarcaturii de azvarlire plasata la fundul aruncatorului. In acest caz bomba nu va pleca sau nu va atinge altitudinea la care a fost proiectata sa functioneze, punand in pericol persoanele si obiectivele aflate in zona de functionare. Pentru a evita acest fenomen, trebuie ca invelisul de plastic sa acopere si fundul si partea de jos a aruncatoarelor.

Inainte de fiecare utilizare pirotehnistul trebuie sa verifice starea aruncatoarelor si bateriilor de aruncatoare.

Asezarea bombei in aruncator

Pentru asezarea bombei in aruncator introduceti intotdeauna bomba cu incarcatura de azvarlire (partea tronconica) spre fundul tevii asigurandu-va ca il atinge.

Nu va ghidati dupa pozitionarea fitilului de aprindere deoarece in unele cazuri acesta este fixat si de partea de sus a bombei si va poate induce in eroare. Identificati incarcatura de azvarlire si pozitionati-o totdeauna la fundul tevii.

In cazul in care bomba nu aluneca libera spre fundul tevii verificati calibrul aruncatorului si comparati-l cu calibrul bombei. Verificati de asemenea absenta unor corpuri straine in teava. Se cunoaste ca, de multe ori, invelisul de carton al incarcaturilor de azvarlire ramane pe fundul aruncatorului si nu permite coborarea completa a urmatoarei bombe. In cazul in care nu exista nici unul dintre cele doua impedimente mentionate, schimbati aruncatorul cu unul corespunzator.

Nu incercati sa ajustati bomba prin inlaturarea unor portiuni din invelisul acesteia deoarece pot aparea spargeri necontrolate sau aprinderi in teava.

Activitati de efectuat inainte de tragere

Inainte de tragere asigurati-va ca toate bombele sunt in stare perfecta, inspectand fitilul de aprindere, corpul bombei si incarcatura de azvarlire. Este absolut necesar ca incarcatura de azvarlire sa fie completa si in buna stare pentru a asigura atingerea inaltimii de spargere in siguranta. In cazul constatarii oricarei defectiuni sau a suspiciunii unei posibile defectiuni, renuntati la bomba respectiva. Inaltarea defectuoasa a bombei poate pune in pericol tragatorii si publicul.

Nu operati modificari asupra bombelor si asigurati-va ca acestea prezinta un joc de aproximativ 5 mm fata de peretii aruncatorului.

Nu introduceti niciodata bomba cu incarcatura de azvarlire in sus pentru ca in aceasta situatie ea va functiona in aruncator, distrugandu-l si generand fragmente periculoase pentru tragatori.

Pentru bombele de calibru mai mare de 150 mm tragerea se va executa numai din aruncatoare individuale.

Rezerva de bombe va fi dispusa separat, in  cutiile originale, inchise si eventual acoperite. Cutiile se vor dispune la o distanta de minim 10 m de aruncatoare, astfel ca resturile incandescente sa nu cada peste ele, provocand aprinderea accidentala a bombelor.

Distantele de siguranta pentru bombele aeriene de clasa II, III si IV

In organizarea focurilor de artificii se vor respecta permanent distantele de siguranta inscrise in instructiunile de folosire sau pe ambalajul produselor. In cazul in care gasiti un obiect pirotehnic nemarcat sau cu eticheta ilizibila nu il utilizati imediat, ci incercati sa gasiti ambalajul original.

In situatii climatice normale (absenta vantului sau vant cu viteza mai mica de 15 m/s), se vor aplica urmatoarele reguli pentru calcularea distantelor de siguranta:

  1. distanta de siguranta = 0,8 × inaltimea medie de functionare (rotunjita la cel mai apropiat multiplu de 10);
  2. minimul distantei de siguranta = 8 × 100 × calibrul bombei in mm.

Exemplu:

-          pentru o bomba de calibru 100 mm avand o inaltime de spargere medie de 110 m distanta de siguranta este de 110×0,8=88 m deci 90 m;

-          pentru o bomba de calibru 100 mm cu o inaltime medie de spargere de 90 m distanta de siguranta este de 90x0,8=72 m deci 70 m.

In acelasi timp, aceasta distanta nu poate fi considerata ca satisfacatoare daca nu este indeplinita si cea dea doua conditie pentru distanta de siguranta:

8 × 100 × 100 = 80.000 mm = 80 m

Se va considera intotdeauna ca distanta de siguranta rezultatul cel mai mare obtinut prin cele doua metode de calcul.

Aprinderea bombelor

Aprinderea bombelor se poate realiza fie manual (cu o lumanare de aprindere), fie electric.

Aprinderea manuala

Pentru aprinderea manuala, se inlatura mai intai invelisul de protectie al capatului fitilului de aprindere, apoi se aprinde capatul fitilului cu lumanarea de aprindere, tinand bratul intins si fara a ingenunchea. Dupa aprinderea fitilului va retrageti rapid, intorcand imediat capul in partea opusa tevii.

            Plecarea proiectilului are loc de regula dupa 3 ÷ 6 secunde de la aprinderea capatului fitilului. Nu expuneti niciodata vreo parte a corpului deasupra gurii aruncatorului. Nu aprindeti fitilul decat dinspre capatul liber. Aprinderea din vecinatatea hartiei Kraft conduce la functionarea aproape instantanee a incarcaturii de azvarlire si nu va ofera timp suficient pentru a va proteja.

            Dupa aprinderea tuturor bombelor, puneti lumanarea pe sol, cat mai departe si fara a o indrepta spre cutiile cu bombe de rezerva.

            Nu se recomanda utilizarea aceluiasi aruncator de mai multe ori in cadrul aceluiasi joc deoarece resturile incandescente ramase pe fundul acestuia pot provoca functionarea accidentala a urmatoarei bombe. In cazul in care doriti sa refolositi un aruncator asigurati-va ca l-ati curatat perfect de resturi cu ajutorul unei vergele cu carlig si inspectand fundul tubului.

           

Aprinderea electrica

Puneti in contact capetele dezizolate ale conductorilor (legati la aprinzatorul electric) cu bornele unei surse de tensiune adecvate. Daca aprinzatorul a fost dispus pe fitilul de ardere rapida si nu pe capatul acestuia, functionarea bombei are loc instantaneu. In cazul utilizarii unui panou de comanda sau a unui soft specializat, conectarea aprinzatoarelor la sursa de tensiune se realizeaza prin apasarea butoanelor panoului de comanda sau in mod automat prin rularea softului pe un calculator. In ambele cazuri este necesara, in prealabil, conectarea aprinzatorilor la sistemul de comanda cu ajutorul modulelor si liniilor electrice multipereche.

In cazul in care, dupa darea focului, plecarea bombei din aruncator nu are loc, respectati urmatoarele reguli:

-          nu mai utilizati aruncatorul respectiv si nu expuneti nici o parte a corpului deasupra tevii;

-          continuati tragerea cu alte aruncatoare;

-          la finalul spectacolului, si niciodata inainte de 30 de minute de la rateu, umpleti teava de aruncator cu apa;

-          dupa inca 30 de minute, recuperati proiectilul defectuos inclinand teava catre sol, in partea opusa corpului dumneavoastra, spre o zona degajata.

B. Candelele romane

Caracteristici generale

Candelele romane se prezinta sub forma unui tub cilindric de carton, avand diametre de 10 la 75 mm si lungimi variate. In interiorul corpului cilindric, se gasesc dispuse succesiv multiple incarcaturi de azvarlire si compozitii pirotehnice (de regula 8 ÷ 10), cu efecte diverse, separate prin straturi de burare realizate din pasla. Prin aceste straturi sunt introduse pe axul central intarzietoare pirotehnice care realizeaza atat intarzierea, cat si transmiterea flacarii intre doua incarcaturi succesive.

Odata aprins fitilul exterior, aceste compozitii sunt azvarlite pe rand, la un interval de timp prestabilit prin durata intarzietoarelor.

Elementele pirotehnice din candelele romane sunt aceleasi cu cele pe care le gasim in bombele de aruncator. Dintre efectele cel mai des utilizate putem mentiona trei categorii:

-          azvarlirea de stelute colorate: jerbe de scantei, comete sau comete cu fragmentare;

-          azvarlirea de bombite: bombite cu focuri colorate sau generatoare de efecte sonore;

-          azvarlirea de elemente pirotehnice cu efect sonor si/sau vizual, constand in mici tuburi continand compozitii pirotehnice comprimate, pentru vulcani, serpisori sau suieratoare.

Avantajul utilizarii candelelor romane consta in faptul ca, utilizand un singur aruncator, se lanseaza un numar mare de incarcaturi, fara a fi necesara decat o singura comanda de start.

Dezavantajele candelelor romane sunt legate de pretul de cost mai ridicat si de imposibilitatea modificarii temporizarii loviturilor.

Candelele romane sunt ideale in special pentru focurile de artificii mici si medii in care se doreste lansarea unui numar mare de incarcaturi fara a fi necesara utilizarea unui sistem de comanda complex si/sau sincronizarea perfecta a loviturilor relativ la un program artistic.

Utilizarea candelelor romane

Candelele romane pot fi instalate in doua maniere distincte:

-          fixate de un suport vertical, solid si stabil, cu ajutorul benzilor adezive de ambalaj, colierelor de plastic sau sarmelor metalice; atunci cand se utilizeaza sarma metalica, pentru asigurarea candelei, trebuie avut in vedere ca strangerea sa nu produca strangulari ale tubului care sa impiedice functionarea normala a obiectului pirotehnic;

-          introduse intr-o baterie de aruncatoare; pentru candelele de calibru mai mare decat 30 mm trebuie sa se asigure un suport solid in contact cu fundul tubului (solul, fundul unui aruncator etc.) pentru a nu permite desertizarea capacului inferior al candelei.

Se recomanda, pentru candelele romane de calibru 75 mm sau superior, ca acestea  fie sa introduse in nisip sau daca sunt montate in suportii descrisi anterior, sa fie dispuse intr-o zona cu pereti de protectie de inaltime cel putin egala cu inaltimea lor.

Capacele de protectie ale candelelor romane nu se desfac, ele fac parte integranta din obiectul pirotehnic.

Figura 38 Organizarea de principiu a candelelor romane

Instalarea candelelor in baterii

In unele cazuri, candelele romane sunt furnizate de catre producator, in manunchiuri, fixate in forma de evantai, cu ajutorul unui suport de lemn. In acest caz, suportul de lemn se va asigura cu banda adeziva sau sarma metalica, de cel putin doi tarusi metalici (sau de lemn) bine infipti in sol.

Figura 39 Variante de montaj al bateriilor de candele romane

Figura 40 Montajul unei baterii  inclinate de candele romane

Distante de securitate

Candelele romane cu bombite

Ca si in cazul bombelor de aruncator, distantele de securitate pentru candelele romane sunt de regula inscrise pe etichetele produselor. Aceste distante, recomandate de catre producator, trebuiesc respectate cu strictete. In cazul in care etichetele sunt ilizibile incercati sa identificati datele necesare de pe ambalajul original al produselor.

Atunci cand conditiile meteo sunt normale (vant slab cu viteze inferioare valorii de 15 m/s sau 54 km/h), pentru estimarea distantelor de securitate se vor aplica urmatoarele reguli:

1.          distanta de securitate este egala cu inaltimea de functionare medie × 0,8, rotunjita la cel mai apropiat multiplu de zece;

2.          distanta de siguranta minima trebuie sa fie egala cu 8 × 100 × calibrul candelei in mm.

Pentru o candela romana de calibru 30 mm, cu bombite multicolore, altitudinea medie de functionare este de 65 m. Distanta de securitate fata de public se determina astfel: 65×0,8=52 m deci 50 m.

La fel ca si in cazul bombelor, pentru o candela de calibrul 30 mm, cu inaltimea medie de functionare 15, distanta de siguranta nu va fi 15×0,8=12m respectiv 10 m ci se va lua in calcul valoarea minima obtinuta cu metoda 2: 8×100×30=24.000 mm=24 m deci 20 m.

Candelele romane cu comete si stelute

Se vor respecta, de asemenea, cu strictete indicatiile producatorului inscrise pe etichete sau in instructiunile de folosire.

In situatii meteo normale (vant slab cu viteze inferioare valorii de 15 m/s sau 54 km/h) se va aplica urmatoarea regula pentru estimarea distantei de securitate: inaltimea maxima de functionare × 0,5 rotunjita la cel mai apropiat multiplu de zece.

De exemplu, pentru o candela romana cu comete de calibru 60 mm, avand o inaltime maxima de functionare de 61 m, distanta de securitate va fi: 61×0,5=30,5 m deci 30 m.

Pentru candelele romane de clasa IV, distanta de securitate va fi stabilita ca egalul calibrului transformat in metri.

De exemplu, pentru o candela romana de calibru 60 mm cu 8 focuri colorate, distanta de securitate este 60 m.

C. Minele

Aceste produse pirotehnice se prezinta sub forma unor tuburi individuale gata incarcate, continand diferite elemente pirotehnice (stelute, comete, bombite, vulcani etc.) si o singura incarcatura de azvarlire. Ele pot fi livrate separat sau in montaj, pe o baza fixa, cu intarzietoare pirotehnice si se pot trage in pozitie verticala sau dispuse in evantai. Produsele se vor utiliza asa cum sunt livrate, cu capacul de protectie pus, acesta facand parte integranta din produs.



Avantajul acestui produs consta in faptul ca sunt necesare operatiuni minime din partea pirotehnistului pentru montaj, respectiv fixarea aruncatorului si legarea aprinzatorului electric la sistemul de dare a focului.

Distantele de securitate

In situatii meteo normale (vant slab cu viteze inferioare valorii de 15 m/s sau 54 km/h), se aplica urmatoarea regula pentru determinarea distantei de securitate: se multiplica inaltimea maxima de functionare cu 1 si se rotunjeste la cel mai apropiat multiplu de zece. De exemplu, pentru un complet de mine de calibrul 50 mm cu o inaltime maxima de functionarea de 32 m, distanta de securitate va fi: 32×1=32 deci 30 m.

D. Baterile de bombite

Bateriile de bombite sunt produse pirotehnice formate din mai multe tuburi de carton, montate intr-o cutie de forma paralelipipedica sau cilindrica, ce lanseaza succesiv elemente pirotehnice, producand in aer efecte de culoare si sunet. Transmiterea flacarii dar si intarzierea se realizeaza cu ajutorul unuia sau mai multor fitile ce strapung baza tuturor tuburilor in dreptul incarcaturilor de azvarlire.

Montajul bateriilor

Bateriile de bombite se dispun pe sol, in zone cat mai plate, si se invelesc in folie de plastic. Pentru stabilizarea acestora se poate utiliza nisip sau tarusi infipti in sol si banda adeziva.

 

Figura 41 Imagini si sectiuni ale bateriilor de bombite

Distante de siguranta

Se vor respecta cu strictete distantele de siguranta indicate in instructiunile de folosire sau pe etichetele de pe produse. In cazul in care distanta de siguranta nu este prevazuta se vor aplica regulile de calcul precizate in cazul candelelor romane. Nu se va demonta sub nici o forma produsul.

Figura 42 Organizarea si dispunerea bateriilor de bombite

E. Artificii autopropulsate

In cadrul acestei categorii se regasesc doua familii de produse pirotehnice: farfuriile zburatoare si rachetele.

 

Figura 43 Farfurii zburatoare

      

Figura 44 Rachetele

Spre deosebire de bombe care sunt azvarlite din tevi cu ajutorul incarcaturilor de azvarlire, artificiile autopropulsate sunt ridicate in aer cu ajutorul unui sistem propulsiv care este atasat la incarcatura pirotehnica principala. In acest caz, incarcatura de propulsie functioneaza pe intreaga perioada de ascensiune si nu doar la lansare. In multe cazuri, incarcatura propulsiva are si un efect trasor, marcand cu foc colorat sau scantei traiectoria incarcaturii de functionare, pana la altitudinea de spargere.

Cele trei mari parti constitutive ale unui obiect pirotehnice autopropulsat sunt:

F          sistemul de propulsie, compus dintr-un tub de carton (sau metalic) in care este incarcata prin presare pulberea neagra (sau un alt propulsant), prevazut cu ajutaj;

F          incarcatura pirotehnica principala alcatuita dintr-un corp (de regula cilindric) ce contine elemente pirotehnice generatoare de efecte sonore si luminoase;

F          sistemul de stabilizare compus dintr-o bagheta sau din aripioare care asigura o pozitie corecta pe timpul ascensiunii.

Functionarea incarcaturii principale are loc doar dupa ce intreaga compozitie de propulsie a ars si s-a atins altitudinea optima pentru producerea efectelor dorite. Practic, incarcatura de propulsie joaca aici si rolul de intarzietor pirotehnic.

Datorita alcatuirii lor, in cazul artificiilor autopropulsate, dupa functionare, parti componente ale obiectului pirotehnic cad pe sol (baghete de stabilizare, corpul cilindric al motorului etc.). Din acest motiv este necesar ca lansarea sa fie intotdeauna dirijata, in asa maniera, incat sa se evite caderea acestor elemente peste spectatori sau pirotehnisti. De asemenea, se va avea in vedere influenta importanta pe care o are vantul, asupra traiectoriei acestor obiecte. Nu se vor demonta sau modifica produsele, ele se vor utiliza asa cum au fost livrate de producatori.

In unele cazuri, incarcaturile principale din artificiile autopropulsate sunt prevazute cu parasute pentru prelungirea timpului de cadere. In aceste situatii se va tine cont de faptul ca vantul poate influenta in mod important traiectoria acestor obiecte, provocand focare de incendiu la distante mari fata de locul de lansare.

Rachetele

Rachetele cu bagheta

Aceste obiecte pirotehnice sunt compuse dintr-un corp (incarcatura principala), un motor de propulsie si o bagheta de dirijare. Efectele incarcaturii principale sunt diverse dar principiul de functionare este acelasi in toate cazurile.

Figura 45 Organizarea unei rachete

Utilizarea rachetelor

Rachetele pot fi aprinse manual (cu ajutorul unei lumanari de aprindere) sau electric (cu aprinzatori electrici).

Lansarea rachetelor poate fi efectuata individual sau in grupuri. In cazul lansarii individuale rachetele se vor dispune in tuburi de lansare (ghidare). Pentru rachetele de dimensiuni mici acest tub de ghidare poate fi improvizat din obiecte cu perforatii multiple cum sunt caramizile.

In cazul lansarii in salve sau in secvente succesive, rachetele se vor monta in rampe de lansare realizate dintr-un suport (de lemn sau alt material) cu multiple perforatii fixat de un cadru rigid si stabil, aflat la indemana. Rachetele sunt introduse una cate una in orificii astfel incat sa se afle libere, in pozitie verticala, avand grija ca nimic sa nu impiedice plecarea rachetei de pe rampa.

Ca si in cazul bombelor, rachetele pot fi lansate in salva sau succesiv cu ajutorul unor intarzietoare pirotehnice (sau electronice).

Nu se vor lansa rachetele care au bagheta de dirijare rupta sau deteriorata si nu se vor aduce nici un fel de modificari produselor.

Figura 46 Amplasarea rachetelor pentru tragere

Conuri cu rachete

Aceste obiecte pirotehnice se prezinta sub forma unor trunchiuri de con cu baza mica in partea inferioara, in interiorul carora se gasesc mai multe rachete (de regula 20). Acest tub tronconic joaca atat rolul de ambalaj dar si cel de lansator.

Rachetele sunt prevazute cu baghete de dirijare si motoare propulsoare care le vor asigura o ascensiune corecta. Imediat dupa aprindere, toate rachetele vor fi lansate simultan, in jerba. La inaltimea optima acestea se sparg si elibereaza elemente pirotehnice cu efecte de culoare si sunet.

Figura 47 Utilizarea conului cu rachete

Aceste obiecte pirotehnice pot fi montate in doua moduri:

-                  fie se fixeaza conul de un suport rigid si stabil (gard, stalpi mici etc.) cu ajutorul unei benzi adezive sau cu sarma metalica (daca se utilizeaza sarma metalica se va urmarii ca prin strangere sa nu se deformeze corpul conului impiedecand astfel lansarea rachetelor);

-                  fie se introduce conul intr-un aruncator de bombe de calibru superior.

Distanta de securitate

Se vor respecta cu strictete distantele de securitate inscrise pe etichete sau in instructiunile de folosire.

In situatii meteo normale (vant slab cu viteze inferioare valorii de 15 m/s sau 54 km/h) se pot utiliza urmatoarele relatii pentru estimarea acestor distante:

-                  pentru rachete clasa I: inaltimea medie de functionare × 0,6;

-                  pentru rachete clasa II: inaltimea medie de functionare × 0,8;

-                  pentru rachete clasa III: inaltimea medie de functionare × 1;

-                  pentru rachete clasa IV: inaltimea medie de functionare × 1,5.

Distanta obtinuta cu relatiile date anterior se va majora astfel:

-                  intre 0 si 25 m se va considera 25 m;

-                  intre 26 si 50 m se va considera 50 m;

-                  intre 51 si 100 m se va considera 100 m;

-                  cand distanta este mai mare de 100 m, se va rotunji la cel mai apropiat multiplu de zece.

De exemplu, daca o racheta din clasa III are o inaltime medie de functionare de 48 m, distanta de securitate va fi: 48×1 = 48 si rotunjind prin majorare rezulta 50 m.

Farfuriile zburatoare

Farfuriile zburatoare sunt obiecte pirotehnice alcatuite din mai multe elemente pirotehnice distincte (jeturi propulsante si trasoare) orientate si fixate cu ajutorul unui cadru inelar. In timpul functionarii, jeturile propulsive induc o miscare de rotatie dar si ascensiunea pe verticala a ansamblului.

In timpul ascensiunii, jeturile propulsive au si rolul de a realiza efecte de lumina sub forma unui clopot de scantei sau trasoare colorate, iar finalul, de regula, este marcat cu stelute multicolore si efecte sonore.

Figura 48 Organizarea farfuriilor zburatoare

Utilizarea farfuriilor zburatoare

Aceste obiecte pirotehnice se livreaza cu un suport de lansare, dispus axial, perpendicular pe sol, legat de un tarus si asigurat cu banda adeziva. Acest suport, cand este montat corespunzator, asigura conditiile necesare pentru o decolare corespunzatoare a farfuriei.

Se introduce in suport farfuria zburatoare avand grija ca sistemul de aprindere sa fie pozitionat in partea inferioara. Se verifica rotatia libera a farfuriei in jurul axului. Se fixeaza fitilul de aprindere cu banda adeziva lasandu-se un joc suficient pentru a asigura ¼ rotire libera a farfuriei in jurul axei, fara a se forta fitilul.

Darea focului se poate realiza manual (cu o lumanare de aprindere) sau electric (cu aprinzatori electrici si sisteme de comanda a focului).

In cazul in care suportul nu este montat corespunzator, este posibil ca traiectoria acestor obiecte pirotehnice sa devina aleatoare. Avand in vedere aceasta posibilitate, pirotehnistii trebuie sa ia in calcul riscurile provocarii unui incendiu sau aprinderea accidentala a altor obiecte pirotehnice aflate in zona de lansare. Este interzisa demontarea sau modificarea acestor dispozitive.

Figura 49 Indicatii de montaj pentru farfurii zburatoare

Distante de securitate

Se vor respecta cu strictete distantele de siguranta indicate de producator pe etichetele produselor sau in instructiunile de utilizare.

Distantele de securitate pentru farfuriile zburatoare pot fi estimate in conditii de vant foarte slab, cu viteze mai mici de 6 m/s, utilizand relatia 1,10 × distanta maxima de zbor, rotunjita la cel mai apropiat multiplu de 10.

De exemplu, pentru o farfurie cu distanta maxima de zbor 35 m (de la punctul de lansare) distanta de securitate este 35×1,1=38,5 m deci 40 m.

Pentru viteze ale vantului cuprinse intre 6 si 15 m/s factorul de multiplicare va fi de 1,5. De exemplu, pentru cazul anterior distanta de securitate va deveni 35×1,5=52,5 m deci 50 m.


4 Organizarea, constructia si functionarea artificiilor de apa

Din categoria artificiilor de apa pot face parte obiecte pirotehnice pe care le-am mentionat anterior (bombe, focuri bengale etc.), dar numai daca sunt prevazute cu plutitor sau/si lest astfel incat efectul lor sa aiba loc la nivelul luciului apei.

Artificiile de apa se impart in general in doua categorii:

-                  artificii lansate manual;

-                  artificii lansate din aruncator.

A. Artificii de apa lansate manual

Aceasta categorie de artificii de apa se lanseaza prin azvarlire sau aruncare manuala, de pe un mal inalt, de pe o ambarcatiune sau de pe un ponton, dupa ce au fost aprinse. Indiferent de modul de aruncare, artificiile de apa sunt concepute astfel incat sa se stabilizeze automat.

Obiectele pirotehnice sunt prevazute cu un intarzietor pirotehnic care asigura timpul necesar aterizarii si stabilizarii la suprafata apei (de regula 10 s).

Nu se va arunca nici un obiect pirotehnic de apa decat in momentul cand se observa functionarea intarzietorului (prezenta proiectiilor de scantei si gaze).

Dupa functionarea/consumarea intarzietorului, flacara este transmisa la incarcatura de spargere sau direct la incarcatura principala pentru ca obiectul sa-si produca efectul pirotehnic.

Figura 50 Schema constructiva a unui articol pirotehnic de apa lansat din mana

B. Artificiile de apa lansate din aruncatoare

Diferenta principala intre aceste obiecte pirotehnice si cele lansate manual este acea ca artificiile aeriene sunt prevazute cu o incarcatura de azvarlire, care le permite sa fie lansate din aruncatoare sau baterii de aruncatoare, dispuse inclinat, pe malul apei sau pe ambarcatiuni.

Din punct de vedere constructiv, o bomba de apa este asemanatoare cu cea cu functionare aeriana, diferenta majora fiind din faptul ca intarzietorul este mult mai lung, asigurand astfel timpul necesar pentru caderea si stabilizarea pe suprafata apei.

Figura 51 Sectiune longitudinala printr-o bomba de apa

 

Figura 52 Reprezentare schematica a bombelor de apa

Unghiul de inclinare al bateriilor sau lansatoarelor este de regula de 30 ÷ 45°, dupa caz.

Nu se recomanda utilizarea acestui tip de artificii pe cursuri de apa inguste. Daca totusi se decide utilizarea lor in asemenea situatii, se va trage paralel cu malul pe care se afla spectatorii si in contracurent fata de apa, astfel incat artificiile sa functioneze in fata spectatorilor.

Acest tip de artificii se aprind manual sau, preferabil, electric.

Aprinzatorul inflameaza intarzietorul pirotehnic si acesta transmite flacara la incarcatura de azvarlire. Acesta din urma asigura timpul necesar ca bomba sa ajunga la suprafata apei (aproximativ 10 s). Produsul ajunge in apa, se stabilizeaza si isi produce efectul.

Figura 53 Schema constructiva a unui articol pirotehnic de apa lansat din aruncator

Nu se vor lansa artificiile de apa spre public, decat daca intinderea de apa este suficient de mare pentru a asigura o distanta suficienta. Se recomanda ca inaintea spectacolului sa se faca incercari, cu lansatoarele fixate in pozitia de tragere, pentru verificarea corectitudinii traiectoriei si pentru reglajul tirului.

Se va acorda o mare atentie etichetelor acestor produse pentru a nu fi confundate cu artificiile ariene. Bombele de apa au intarzieri mari la functionare (10 s) dupa lansare si pot cadea in public, functionand la nivelul solului si producand raniri si incendii. Se vor urmari cu atentie indicatiile inscriptionate pe produs si pe ambalaje.

Figura 54 Modul de amplasare al aruncatoarelor pentru tragerea artificiilor de apa

Figura 55 Reprezentare schematica a unui articol pirotehnic de apa introdus in teava aruncatorului

Distante de securitate

Se vor respecta cu strictete distantele de securitate indicate de producator in instructiunile de utilizare sau pe etichetele produselor.

Aceste distante pot fi dea asemenea estimate utilizand relatiile prezentate in continuare. Pentru cazul cand conditiile meteo sunt normale (vant slab cu viteze de la 0 la 15 m/s) se aplica regulile:

a.               distanta de securitate = bataia maxima × 2 (rotunjita la cel mai apropiat multiplu de 10);

b.              distanta de securitate minima > calibrul produsului transformat in metri.

De exemplu, pentru o bomba de apa calibrul 100 mm, avand o bataie maxima de 61 m, distanta de securitate va fi de 61 × 2 = 122 m, rotunjind rezulta 120 m (>100 m).

Pentru o bomba de apa de calibrul 75 mm, cu bataia maxima de 30 m, distanta de securitate determinata prin metoda a) este 30 × 2 = 60 m < 75 m deci se va lua in considerare relatia b) si distanta de securitate va fi de 80 m.

5 Artificii combinate

Artificiile din aceasta categorie imbina diverse efecte aeriene si/sau terestre in acelasi ansamblu pirotehnic. Cele mai intalnite sunt cele sub forma bateriilor de artificii, dispuse in cutii cilindrice sau paralelipipedice.

De asemenea, exista producatori care livreaza jocuri de artificii premontate (montate din fabrica) care sunt prevazute cu un singur fitil de aprindere, denumite focuri de artificii gata de tragere.

Aceste obiecte pirotehnice mari se instaleaza pe sol in zone cat mai plate si se asigura cu nisip sau tarusi infipti in sol.

Utilizarea acestor jocuri premontate se va face conform indicatiilor producatorului din instructiunile de utilizare.

Distantele de securitate, daca nu sunt stabilite de catre producator, vor fi calculate conform indicatiilor din paragrafele anterioare (specifice fiecarui tip de obiect pirotehnic) si va fi egala cu cea a componentei bateriei care necesita distanta cea mai mare de securitate.

Ansambluri de artificii tip buchet

Aceste ansambluri pirotehnice sunt compuse din diverse obiecte pirotehnice (candele romane, bombe) trase din baterii de aruncatoare, dispuse in evantai sau in sir indian.

Montajul acestor ansambluri se va face conform celor prezentate la fiecare tip de obiect pirotehnic, singura diferenta constand in modul de fixare a aruncatoarelor sau bateriilor de aruncatoare.

Bateriile de aruncatoare se fixeaza cu mare atentie la sol, in forma de evantai sau in sir,  utilizand chingi de fixare, tarusi si contragreutati.

De regula se trag mai multe salve in evantai, prima fiind comandata electric iar celelalte fiind aprinse cu intarzietori succesivi de 2 sau 3 s.

Legaturile pirotehnice (fitilul de ardere rapida), intre baterii sau intre baterii si aruncatoarele individuale, pot fi intarite cu sarme metalice, pentru a impiedica ruperea la plecarea salvelor initiale.

Pentru a prevedea situatia in care sunt rupte legaturile pirotehnice dintre bateriile din salve diferite, se recomanda montarea de aprinzatori electrici conectati la linii de rezerva. Buchetul final se pozitioneaza de regula pe axa focului de artificii.

In functie de tipul de functionare, imbinare si geometria de dispunere a aruncatoarelor, se pot distinge trei tipuri de buchete:

-          buchetul automat;

-          buchetul evantai;

-          buchetul la minut (italian).

Buchetul automat are specific faptul ca toate piesele din compunere sunt aprinse in mod automat unele de la altele.

Buchetul in evantai este compus din diferite articole pirotehnice (candele romane, combinatii de artificii terestre si aeriene si bombe aeriene montate in aruncatoare). Toate aceste piese sunt montate dupa forma geometrica a unui evantai.

In cazul cand in buchet sunt introduse decat bombe aeriene, atunci aruncatoarele sunt prinse in suporti ficsi care au rolul de stabilizator.

Asamblarea aruncatoarelor se face in functie de calibrul si tipul materialului din care este confectionat aruncatorul. In general se folosesc stelaje confectionate din lemn.

Darea focului depinde de modul cum este conceput spectacolul pirotehnic. Este posibil sa fie trase o singura data toate bombele din evantai sau in salve. Important este ca regimul de tragere sa asigure obtinerea simetriei evantaiului.

Pentru a evita ruperea fitilelor de transmitere a focului, este recomandat sa se lege in mod solid pe stelajul sau suportul pe care sunt fixate aruncatoarele.

In cazul in care de o baterie de aruncatoare se conecteaza un aruncator individual, atunci fitilul de transmitere trebuie sa fie ancorat pe un fir metalic ce leaga cele doua ansambluri (figura urmatoare).

Figura 56 Reprezentarea imbinarii dintre un aruncator individual si o baterie de aruncatoare









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Ce este proiectarea agila
Instrumente pentru realizarea supravegherii prudentiale
Bransament nou definitiv
DEZVOLTAREA SISTEMULUI NERVOS IN PRIMELE 72 ORE DE INCUBATIE
USTENSILELE DE SERVICIU SI DE UZ GOSPODARESC PENTRU PERSONALUL DE SERVICIU
Transpunerea
Cum sa faci nodul la cravata - pas cu pas si imagini
Utilizarea eficienta a resurselor financiare necesare derularii unui proces investitional folosind tehnologii IT


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu