Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » diverse
Prelucrarea distribuirii postei

Prelucrarea distribuirii postei



Prelucrarea distribuirii postei

1. Tehnologia distribuirii postei

Distribuirea reprezinta ultima operatie a ciclului complet pe care il constituie efectuarea unei prestatii de catre serviciul postal. Prin predarea destinatarului a obiectului ce i-a fost incredintat (carte postala, scrisoare etc.) serviciul postal si-a onorat angajamentul fata de expeditor.

1.1. Distribuirea in mediul urban

Distribuirea in mediul urban se face la domiciliu si la oficiile postale de distribuire. La domiciliu sunt distribuite: obiectele de importanta (simple, recomandate, expres), ziarele si publicatiile periodice, imprimatele, mandatele obisnuite, mandatele-pensii, incasarea abonamentelor de radio si de televiziune. La oficiile postale de distribuire sunt distribuite: obiecte de mesagerii, mandatele cu o valoare nelimitata, obiectele adresate post-restant, obiectele adresate la casute postale.



Indiferent daca prelucrarea se face intr-un oficiu de tranzit sau la un oficiu central de distribuire, ea consta in separarea trimiterilor pe distante de factori distribuitori, adica pe sectoare de localitati compuse din strazile pe care un factor este obligat sa le serveasca in timpul programului sau

Activitatea de distribuire a trimiterilor postale sosite la D.R.P. Bacau se realizeaza in cadrul Oficiului Postal de Distribuire Centralizata.

Obiectul de activitate al OPDC Bacau este constituit din: prelucrarea in vederea distribuirii, distribuirea tuturor obiectelor de corespondenta, mandate, mesagerii si presa sosita, incasari abonamente TV si presa, efectuarea de diverse prestatii pe baza de conventii.

Activitatea acestui oficiu se organizeaza pe colective de oameni specializati pe anumite operatii:

1. Colectivul de mesagerii primeste de la oficiul de tranzit intregul volum de mesagerii interne sosite pentru destinatarii din Bacau. Dupa prelucrare, separa obiectele de mesagerii ce urmeaza a transporta direct la domiciliul destinatarilor de cele ce urmeaza a fi avizate si predate destinatarilor la ghiseu.

Urmeaza sa fie transportate direct la domiciliul destinatarilor circa 120 de colete particulare zilnic. Coletele ce nu pot fi predate la domiciliu urmeaza sa fie avizate si ridicate de destinatari de la resedinta oficiului de distribuire.

Incepand cu aceeasi data se creeaza posibilitatea ridicarii de la domiciliul unor expeditori a coletelor in vederea expedierii la destinatie. Acest lucru va fi posibil prin infiintarea unui serviciu de dispecerat care sa preia comenzile prin telefon de la cei interesati si sa prezinte aceste comenzi salariatului ce pleaca in cursa pentru transportul coletelor in vederea ridicarii de la domiciliu in momentul cand acesta ajunge in zona. Daca situatia va cere, este posibila introducerea unui serviciu de urgenta care in schimbul unei taxe suplimentare sa se efectueze curse speciale pentru ridicarea sau transportul la domiciliu al coletelor.

2. Colectivul de presa primeste intreaga cantitate de presa sosita pentru orasul Bacau, o receptioneaza si o repartizeaza in conformitate cu tabloul de cartare pe sectoare de distribuire. Inregistreaza in lista presa ce urmeaza sa se predea la destinatie pe baza de semnatura. Presa centrala si locala soseste in oficiul de tranzit in jurul orei 3,00. Operatia de prelucrare poate incepe de la aceasta ora, astfel ca cel mai tarziu la ora 7,00 factorii postali isi pot ridica de la raft presa in vederea distribuirii ei la primele ore ale diminetii.

3. Colectivul pentru prelucrarea automata a prestatiilor in vederea distribuirii se refera in mod deosebit la operatiile de inregistrare a:

Obiectelor de corespondenta recomandata

Mandatelor (inclusiv pensii)

Abonamente presa incasate

Evidenta TV radioficare

Decont banesc

Evidenta timbrelor

Pentru realizarea acestui obiectiv este necesara realizarea unei retele de calculatoare, imprimanta si materiale auxiliare amplasata foarte aproape de sala de cartarea centrului regional de tranzit.

Acest colectiv urmeaza sa primeasca de la colectivul de cartare al oficiului de tranzit legaturile de corespondenta cartare pe sectoare de distributie.

Colectiv casierie si depozit valori primeste in baza comenzilor lansate de la casieria colectoare a D.P. judetene, numerarul necesar pentru plati, iar de la depozitul judetean de timbre necesarul de timbre si efecte postale. Aprovizioneaza mai departe cabinele de incarcare-descarcare cu numerarul prevazut in centralizatorul intocmit de colectivul prelucrare automata si cu timbre si efecte postale in baza comenzilor.

5. Colectivul cabine de incarcare-descarcare cu prestatii a factorilor postali si ghiseelor exterioare. Fiecare cabina urmeaza sa fie constituita din zece factori postali titulari de sectoare, un factor pentru acordarea zilei de repaus pentru cei care lucreaza sambata (1/2 din total) si unul pentru C.R.

6. Ghiseul exterior pentru distribuirea trimiterilor avizate. Acest ghiseu, subordonat oficiului central de distribuire, urmeaza sa functioneze dispersat in localul unora dintre oficiile de prezentare, avand sarcina sa predea destinatarilor trimiterile avizate de factorii postali (exceptie colete), trimiterile adresate post restant si casute postale.

In acest scop ghiseul primeste a doua zi toate trimiterile avizate de un numar de sectoare (de regula cele apropiate oficiului de distribuire) ce i se vor aronda, impreuna cu sumele necesare pentru plati.

Organizarea ghiseelor exterioare in oficiile de prezentare este justificata prin aceea de a scuti pe destinatari de parcurgerea unor distante mari si costisitoare de la domiciliu pana la resedinta oficiului de distribuire.

7. Colectivul de factori postali distribuitori se constituie din factori postali distribuitori necesari pentru a acoperi sectoarele de distributie organizate in raza de activitate a oficiilor postale din Bacau.

Vor primi trimiterile in vederea distribuirii (corespondenta-mandate), efecte postale si alte produse in vederea comercializarii, numerarul necesar de la responsabila de cabina. Presa cotidiana si periodica se primeste direct de la colectivul de prelucrare a presei.

Avantajele oferite de crearea unui astfel de oficiu sunt:

Concentreaza intregul volum de prestatii sosite intr-o singura unitate

Permite o mai buna organizare, mecanizare si automatizare a presta­tiilor in procesul de prelucrare

Reduce timpul de circulatie a trimiterilor deoarece operatia de cartare si prelucrare in vederea distribuirii se desfasoara simultan si in cursul noptii, iar operatia de transport a expeditiilor intre centrul de tranzit si oficiile de distribuire se elimina

Prin transportul in distanta al factorilor postali, se elimina efortul acestora, precum si riscul pentru valorile transportate

Se uniformizeaza sistemul de lucru si se simplifica cel de indrumare si control

Se reduc cheltuielile

Aceasta forma de organizare prezinta si cateva dezavantaje:

O serie de subunitati postale, prin diminuarea activitatii nu vor mai putea justifica mentinerea ca oficii postale complexe si se vor transforma in oficii postale de prezentare

Toate oficiile din orasul Bacau, devin oficii de prezentare (vor avea si activitate de distribuire la sediul subunitatii postale pentru: obiectele de corespondenta avizate, coletele avizate, mandatele postale si mandatele pensii avizate)

In cazul unor discontinuitati in functionarea mijlocului de transport al OPDC, factorul postal se va indeparta foarte mult de sector, creand riscul pentru valorile transportate si marind efortul fizic.

1.2. Distribuirea in mediul rural

In mediul rural, distribuirea desi destinata a efectua aceleasi servicii ca la orase, se prezinta ca o operatie cu totul deosebita, care cere o organizare diferita, conform altor reguli.

Criteriile care stau la baza infiintarii unui oficiu rural sunt: volumul de trafic existent, numarul de locuitori, caile de comunicatie etc.

Distribuirea trimiterilor postale in mediul rural se face astfel:

In functie de mijloacele de transport, sunt centralizate la un oficiu postal dintr-o localitate toate trimiterile adresate asezarilor care in organizarea postala depind de acest oficiu;

Dupa prelucrarea lor, respectiv catarea, intocmirea formelor de predare, se trece la distributia propriu-zisa, care se face cu ajutorul

Factorilor locali, pentru trimiterile destinate beneficiarilor din lo­calitate; organizarea acestei distribuiri este similara celei din mediul urban

Curselor auto catre agentiile postale, predand agentiei trimiterile destinate localitatii insasi sau asezarilor care depind din punct de vedere postal de acestea; distribuirea propriu-zisa este asigurata de agentie

Factorilor rurali, care efectueaza distribuirea in toate asezarile fara unitati postale ce depind de acel oficiu.

Mecanizarea totala a postei rurale, adica distribuirea numai cu ajutorul masinilor sau a motocicletelor, constituie solutia cea mai buna. Cum acest lucru este imposibil de realizat se recurge la solutia mixta.

Cursele de distribuire pot fi clasificate astfel:

Sistemul de circuit - plecarea cursei de la oficiul central pe un alt traseu. In cadrul acestui sistem o cursa nu trece de mai multe ori, in aceeasi zi, prin aceeasi localitate.

Sistemul radial - plecarea cursei de la oficiul central; parcurgerea unor distante pana la alte localitati mai mari, servind locatiile in parcurs; intoarcerea se face pe acelasi traseu.

Sistemul combinat - prezinta caracteristici din ambele sisteme prezentate mai sus.

Itinerarele trebuie verificate din timp si in orice caz modificate chiar pe timp limitat, in cazul unui eveniment care impune acest lucru. Orice modificare de itinerar sau de orar trebuie adusa la cunostinta locuitorilor de pe traseu imediat ce s-a produs.

Urmarind atent procesul de exploatare si asigurand o corelare perfecta si permanenta a operatiilor de distribuire cu celelalte operatii premergatoare (cartare, transport etc.) de care ele depind nemijlocit, se pot obtine servicii de calitate si rentabile.

2. Centrul regional de tranzit Bacau

2.1. Planificarea si proiectarea unui centru regional de tranzit

Centrul Regional de Tranzit este o subunitate postala din cadrul D.R.P. si are ca scop asigurarea comunicatiilor postale pe teritoriul regiunii si cu alte regiuni, dar si prelucrarea trimiterilor postale prezentate in vederea indrumarii acestora spre distribuire. De asemenea asigura comunicatiile postale prin executarea de itinerare CPA intre acesta, oficiile postale din cadrul oficiilor teritoriale cu sediul la resedinta de regiune, tranzitele postale ale oficiilor teritoriale din regiune si celelalte centre Regionale de Tranzit din C.N.P.R.

Locul ales pentru infiintarea unui C.R.Tz. trebuie sa asigure un bun acces la reteau de cale ferata si sa fie in aceeasi masura satisfacator pentru mai multe categorii de masini.



Arhitectura exterioara si spatiile interioare trebuie sa creeze impresia de siguranta, eleganta, confort si buna functionalitate. La realizarea constructiei se vor avea in vedere urmatoarele:

Constructia va avea structura metalica astfel incat sa permita deschideri mari;

Peretii interiori de compartimentare vor fi din materiale usoare, demontabile care sa permita o mare flexibilitate a spatiului;

Proiectul va prezenta variante de descarcare la rampa fixa - h = 1 m - si cu rampe telescopice, mecanice sau hidraulice.

Dezvoltarea constructiei pentru functiunile de prelucrare mesagerie si corespondenta va fi pe cat posibil pe orizontala pentru realizarea fluxului tehnologic, proiectul urmand a se adapta conditiilor de spatiu oferite de configuratia terenului.

Functionalitatea centrului va rezulta din modul de organizare si dispunere a compartimentelor, cat si al fluxului trimiterilor postale de la primire pana la expediere.

O problema de care neaparat trebuie sa se tina seama in proiectarea centrelor de tranzit este asigurarea de conditii de munca corespunzatoare pentru o buna desfasurare a activitatii.

Este necesar sa se evite pe cat posibil zgomotul, sa fie eliminat praful, iar caldura si lumina sa creeze cadrul de lucru pentru personal si posibilitate de conservare pentru trimiterile incredintate. De asemenea, solutiile arhitectonice alese trebuie sa corespunda nu numai fluxului tehnologic, dar sa asigure si securitatea trimiterilor postale.

2.2. Conditii de dimensionare a centrelor de tranzit

2.2.1. Centre de tranzit nemecanizate

Determinarea dimensiunilor rationale ale cladirilor si amenajarea lor corecta sunt conditii importante ale functionarii armonioase a fiecarei subunitati postale.

Schematizand, spatiile necesare bunei functionari a unui centru de tranzit nemecanizat sunt urmatoarele:

Spatiu de parcare de aproximativ 1000 mp;

Rampe auto pentru descarcarea automata a 12 autovehicule 240 mp;

Spatiu pentru prelucrarea obiectelor de mesagerie de 1370 mp.;

Spatiu pentru prelucrarea obiectelor de corespondenta de 720 mp;

Spatii administrative de 100 mp.

Grupuri sanitare si vestiare de 160 mp.

De exemplu, in cadrul prelucrarii de corespondenta spatiul ce trebuie prevazut este determinat de numarul de utilaje necesare pentru fiecare operatie, astfel ca fluxul sa se desfasoare ritmic, fara a exista intreruperi datorate gatuirii intr-un sector oarecare.

Spatiul total necesar se poate calcula dupa formula:

St=Su+Sp+Sc

in care:

St - spatiul total

Su - spatiul ocupat efectiv de utilaje

Sp - spatiul necesar personalului

Sc - spatiul rezervat circulatiei

Pentru utilizarea rationala a spatiului este necesar sa se intocmeasca un grafic riguros al sosirii, prelucrarii si expedierii mesageriilor. Studiind atent acest grafic se ajunge in general la concluzia ca o aceeasi boxa poate servi pentru doua sau mai multe directii, intrucat raman libere in unele intervale dintre plecarea unui mijloc de transport si sosirea altuia.

Cladirile de exploatare ale centrelor postale au, de cele mai multe etaje. Aceasta datorita mai multor cauze, si anume: limitarea terenurilor libere in zona favorabila acestor constructii, dorinta de a reduce cheltuielile referitoare la amenajarea terenului, amplasarea rationala si economica a instalatiilor sanitare si a diferitelor servicii auxiliare in cladire etc.

Munca in cladirile cu etaje este uneori oarecum stingherita din cauza dificultatilor intampinate in materie de legaturi si de transporturi intre etaje.

In majoritatea cazurilor, primele trei etaje ale cladirii sunt utilizate pentru serviciile principale de exploatare. Suprafata ocupata de aceste servicii atinge intre 50% si 75% din suprafata generala a cladirii. Serviciile administrative sunt in general, instalate la etajele superioare.

Serviciile de exploatare sunt, in general, instalate in sali mari fara compartimente, ceea ce permite o amplasare mai buna a echipamentului, organizare mai buna a procesului de lucru, cresterea capacitatii de prelucrare a locurilor de munca la sosirea unor mari cantitati de trimiteri postale, precum si e conditiile sanitare si igienice.

Numai implinirea acestor conditii care trebuie studiate cu atentie in momentul proiectarii pot conduce la realizarea unui centru de tranzit intr-adevar eficient.

2.2.2. Centre de tranzit mecanizate

Renuntarea la efectuarea manuala a unor operatii intr-un centru de tranzit devine o necesitate absoluta atunci cand traficul depaseste o anumita cantitate.

Daca in cazul unui centru de tranzit nemecanizat este relativ usor sa se determine spatiul necesar, atunci cand este vorba de un centru mecanizat situatia devine mai complicata. In acest caz, trebuie sa se tina seama de dimensiunile utilajelor care difera de la un constructor la altul.

Din aceasta cauza mecanizarea si cu atat mai mult automatizarea unui centru de tranzit deja construit, in functiune, ridica probleme in marea majoritate a cazurilor.

De regula, un astfel de centru nu poate functiona in conditii optime decat intr-un local special construit in acest scop. Proiectarea acestui local trebuie facuta numai dupa ce se cunosc dimensiunile utilajului ce va fi instalat.

Ca si in cazul centrelor nemecanizate ideal ar fi ca toate operatiile de prelucrare sa se efectueze pe orizontala.

2.3. Organizarea muncii de prelucrare a corespondentei in centrul de tranzit

2.3.1. Prelucrarea corespondentei intr-un centru nemecanizat

In acest subcapitol se vor prezenta operatiile care constituie fluxul tehnologic de prelucrare a corespondentei:

- Primirea, trierea, masurarea si transportul intern al corespondentei sosita de la mijloacele de transport.

Sacii cu corespondenta sositi cu mijloacele de transport sunt primiti si verificati din punct de vedere al starii acestora; pentru primire acestia se predau locurilor de munca in vederea prelucrarii.

Sacii primiti in vederea prelucrarii corespondentei se deschid, continutul se desarta pe mesele 'de deschidere', verificandu-se completa golire a acestora; corespondenta se triaza in functie destinatie pe: legaturi directe, bucati mari si legaturi diverse.

Legaturile asezate in ladite sunt cantarite si transportate la locurile de munca.

Sacii goi de corespondenta sunt transportati la aparatul de desprafuit si predati locurilor de munca pentru a putea fi folositi.

Se intocmesc eventualele acte de nereguli privind deficientele constatate la indrumarea sacilor sau legaturilor.

Primirea, trierea, stampilarea, masurarea si transportul corespondentei colectata de la cutiile postale de scrisori.

Corespondenta sosita de la cutiile postale de scrisori se separa si se triaza pe urmatoarele grupe:

Carti postale si ilustrate;

Corespondenta in plicuri ce nu se poate stampila la masina de stampilat;

Corespondenta nefrancata sau insuficient francata;

Corespondenta fara adresa, cu ambalajul deteriorat sau murdar.

Se stampileaza manual corespondenta si se aseaza inregistrandu-se rezultatele si se transporta la locurile de prelucrare.

Cartarea pe regiuni si pe judete a corespondentei (prima cartare-cartarea preliminara)

Se carteaza corespondenta pe regiuni postale, pe judete si pe localitati mari. Concomitent se verifica conditiile de admitere la prezentare (francarea, redactarea adreselor si starea ambalajelor).

Se formeaza legaturi de corespondenta pentru alte regiuni care impreuna cu restul corespondentei cartata preliminar se transporta la locurile de munca in vederea continuarii prelucrarii.

- Cartarea pe oficii si distante codificate a corespondentei (a doua cartare-cartarea detaliata)

Corespondenta sortata pe judete se carteaza, in stelaje de cartare, pe localitati directe si cea triata pe localitati mari (locala) se carteaza pe distante codificate pe factori distribuitori.

Se intocmesc eventualele acte de nereguli cu deficientele constatate la cartarea detaliata a corespondentei din legaturile primite spre prelucrare.

Se formeaza legaturi de corespondenta care se predau la 'inchidere saci'.

- Inchiderea in saci a legaturilor cu corespondenta

Legaturile cu corespondenta sunt cartate in saci adresati directiilor regionale de posta sau oficiilor si ghiseelor exterioare.

Sacii sunt inchisi si predati pe baza de semnatura mijloacelor de transport.

- Inchiderea in saci a bucatilor mari de corespondenta

Datorita specificului aparte (volum mare) a unor trimiteri, pentru o prelucrare, manipulare si transport eficiente, acestea se prelucreaza, in principiu la un loc de munca separat.

Modul de prelucrare este identic ca cel al 'bucatilor mici' cu singura deosebire ca acestea nu se carteaza, de regula, pe distante de factori.

Inchiderea sacilor se face numai in momentul cand mijlocul de transport este gata sa plece pentru a putea fi inclusa in expeditie o cantitate cat mai mare de corespondenta primita de la prelucrare. Sacii inchisi sunt transportati pe remorci sau benzi transportoare daca serviciul de cartare este la parter, sau pe tobogane cand este situat la etaj.

Organizarea exploatarii trebuie sa tina seama de urmatoarele:

Sa asigure un flux continuu, repartizand astfel ori de cate ori este nevoie fortele incat nici un loc de munca sa nu aiba momente de asteptare a materialului de prelucrat

Sa reuseasca ca orice corespondenta intrata sa plece cu primul mijloc de transport

Sa se repartizeze executarea diferitelor operatii astfel incat sa existe mai putini timpi morti.



Fluxul tehnologic de prelucrare a corespondentei in C.R.Tz

PRIMIREA SACILOR CU CORESPONDENTA  DE LA MIJLOCUL DE TRANSPORT

Sacii sositi de la oficiile postale

Sacii cu reco­mandate externe sosite

Sacii sositi de la alte regiuni

Corespondenta colectata de la cutii

DESCHIDEREA SACILOR SI SEPARAREA LEGATURILOR PE DESTINATII

Legaturi loco

Judete proprii

Bucati mari

Legaturi directe

CARTAREA PRELIMINARA A CORESPONDENTEI

Alte regiuni

Regiunea proprie

Judete, regiune proprie

Localitatile mari

CARTAREA DETALIATA A CORESPONDENTEI

Oficiile directe ale judetelor componente

Distante codifi­cate de factori

Institutii, agenti economici deserviti

INCHIDEREA IN SACI A LEGATURILOR CU CORESPONDENTA FORMAREA EXPEDITIILOR DE SACI SI PREDAREA LOR LA MIJLOACELE DE TRANSPORT

2.3.2. Mecanizarea si automatizarea prelucrarii corespondentei

Prin mecanizare se intelege inlocuirea muncii manuale prin dispozitive mecanice care au de efectuat mereu aceeasi operatie, sau mai precis nu implica pentru masina necesitatea de a alege o solutie sau alta, atribut specific inteligentei umane. Vor intra in aceasta categorie mijloacele de transport, de incarcare-descarcare, masinile de stampilat etc.

Prin automatizare vom intelege introducerea unor utilaje care, de asemenea inlocuiesc munca manuala dar care in efectuarea operatiilor respective, trebuie sa aleaga singure intre mai multe solutii, cu ajutorul unor dispozitive mecanice sau a unor programe comandate electronic. In aceasta categorie se include: masinile de redresat, de sortat pe dimensiuni, de cartat etc.

Costul utilajelor de automatizare este, comparativ cu celelalte, foarte ridicat, reprezentand intotdeauna cheltuieli importante de investitii. In consecinta, introducerea lor nu poate fi eficienta decat daca se asigura un coeficient suficient de mare de utilizare. Un alt dezavantaj al acestui tip de prelucrare este ca toate utilajele de automatizare nu pot prelucra decat corespondenta care satisface anumite conditii de dimensiuni, culoare etc.

Atunci cand se proiecteaza automatizarea partiala sau totala a unui centru de tranzit, traficul trebuie examinat pe baza de statistici efectuate pe o perioada cat mai intinsa in urma (5-10 ani) pentru a se constata atat situatia actuala cat si evolutia previzibila in viitor, precum si procentul de corespondenta care satisface an prezent conditiile de prelucrare automata, tinand cont si de sporul ce s-ar putea obtine prin demersuri pe langa expeditori.

Problema standardizarii formatului corespondentei nu este noua. Chiar inainte de introducerea de sisteme mecanizate sau automatizate existenta unui numar mare de formate diferite producea dificultati serioase in organizarea exploatarii. Intotdeauna a fost obligatoriu sa se faca preliminar o sortare pe dimensiuni deoarece era pe de o parte nevoie de ochiuri de cartare speciale pentru dimensiuni mari, iar pe de alta nu se puteau intocmi legaturi din scrisori mari si mici laolalta, fara a le indoi pe cele supradimensionate.

O alta conditie comuna o constituie codificarea adreselor. Initial, la primele tipuri masini de cartat, semiautomate, operatorul primea in fata lui plicul cu adresa asa cum era inscrisa de expeditor, fara sa se impune vreo conditie speciala. Cartatorul posedand aceeasi pregatire speciala ca la cartarea manuala, avea in fata sa o claviatura cu butoane, indicand fiecare cate o casuta corespunzatoare ochiurilor de la cartarea manuala. Prin apasare pe buton, plicul era luat si dirijat in casuta corespunzatoare.

Codificarea consta in atribuirea fiecarei localitati sau grup de localitati pendinte de acelasi centru de distributie un indicativ redus compus din cateva litere, litere si cifre sau numai cifre care le individualizeaza.

2. Organizarea activitatii de prelucrare a mesageriilor intr-un centru de tranzit

2.1. Organizarea prelucrarii mesageriilor intr-un centru nemecanizat

Prelucrarea mesageriilor se obisnuieste a se face la parterul cladirilor pentru a nu fi necesar un transport pe verticala.

Organizarea prelucrarii mesageriilor in C.R.Tz. Bacau se face parcurgand urmatoarele etape:

Primirea obiectelor de mesagerii de la mijloacele de transport.

Obiectele de mesagerii sosite de la oficii prin mijloacele de transport sunt primite pe baza de semnatura in documentul numit 'lista de predare'; acestea sunt depozitate temporar, fie pe remorci fie in spatii special amenajate, fie sunt predate pe banda transportoare, in vederea prelucrarii.

Prelucrarea documentelor insotitoare.

Documentele insotitoare (buletinele de expeditii) sunt cartate pe directii de indrumare (oficii postale, centre de tranzit) a obiectelor de mesagerii.

Primirea prin numararea bucata cu bucata a trimiterilor din aceasta categorie de mesagerii, verificand concomitent starea exterioara a ambalajelor si sigiliilor. Primirea coletelor de la mijloacele de transport auto se face la rampe amenajate special sau sunt aduse cu carucioare de la vagoanele postale.

Prelucrarea obiectelor de mesagerii si predarea acestora la mijloacele de concurs.

Obiectele de mesagerii sunt prelucrate (cartate) manual pe oficii postale sau directii de indrumare. Cartarea se face prin citirea adresei de pe colet si asezarea coletului in fata boxei etichetata cu denumirea oficiului de distribuire, tranzitului Oficiului Teritorial sau C.R.Tz: ce deserveste adresa.

Acestea se confrunta cu documente insotitoare (buletinele de expeditii) deja cartate.

Buletinele de expeditii confruntate cu obiectele de mesagerii sunt inregistrate pe oficii postale sau directii de indrumare in documente numite 'factura obiectelor de mesagerii'.

Facturile se inregistreaza in documente numite 'lista de predare'.

Obiectele de mesagerii sunt predate pe baza 'listei de predare' mijloacelor de transport. Predarea se face prin numarare bucata cu bucata a trimiterilor din aceasta categorie de mesagerii si se da manuitorului de valori de pe mijlocul de transport ce urmeaza sa plece in cursa.

Prelucrarea trimiterilor cu valoare

Trimiterile cu valoare sunt obiecte de mesagerii continand valori materiale si banesti mari, foarte mari si de multe ori considerabile.

Prelucrarea acestora se face cu atentie sporita la locuri de munca separate si asigurate in mod corespunzator potrivit prevederilor legale in vigoare.

Acestea trebuie sa aiba un flux tehnologic separat si deosebit. Astfel, acestea sunt luate in primire separat fata de cele fara valoare, de preferat direct de catre personalul boxei cu valori, unde vor fi depozitate si prelucrate in conditii de securitate completa.



Fluxul tehnologic de prelucrare a mesageriilor la C.R.Tz.

PRIMIREA OBIECTELOR DE MESAGERII DE LA MIJLOACELE DE TRANSPORT

Regiune proprie

Loco

Valori

PRELUCRAREA DOCUMENTELOR SOSITE PE DIRECTII  DE INDRUMARE

PRELUCRAREA TRIMITERILOR PE DIRECTII DE INDRUMARE

INREGISTRAREA DOCUMENTELOR PE DIRECTII DE INDRUMARE

PREDAREA TRIMITERILOR SI A DOCUMENTELOR INSOTITOARE MIJLOACELOR DE TRANSPORT

2.2. Organizarea prelucrarii mesageriilor intr-un centru mecanizat

In stadiul actual nu se poate vorbi de automatizarea prelucrarii coletelor din cauza lipsei oricarei uniformizari in sistemele de ambalare si in special a dimensiunilor. Daca prin reglementari internationale s-au fixat anumite dimensiuni maxime si minime pentru coletele admise a circula prin serviciul postal acestea variaza in limite foarte mari.

Chiar daca am face abstractie de aceasta dificultate, ajungandu-se la situatia ca un procent suficient ar fi standardizat, insusi operatia de punere automata pe 'citire' a unui colet ar fi foarte dificila. Ca de exemplu, intre altele, este suficient sa observam ca daca la o corespondenta partea adresei ce trebuie detectata se gaseste pe una din cele doua fete, la un colet oricare din cele sase fete poate servi in acest scop.

Prima operatie care poate fi mecanizata este transportul de la rampa de primire la locul unde se face deschiderea sacilor. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul benzilor transportoare sau a elevatoarelor cu cupe.

Mecanizarea procesului de cartare poate fi completa in special cand se dispune de un spatiu suficient pe orizontala. Unele centre de tranzit cu un trafic de colete foarte important si dispunand de spatii largi, au impins mecanizarea mai departe, evacuarea coletelor de pe banda de cartare facandu-se nu prin tobogane ci prin benzi transportoare, ducandu-le direct la boxele de depozitare pe directii.

In concluzie, procesul de mecanizare a unui centru de tranzit trebuie privit cu deosebita atentie. Inaintea oricarei actiuni este indispensabil sa se studieze amanuntit rezultatele ce se vor obtine, facandu-se comparatie cu cheltuielile ce vor trebui facute.

In afara unor situatii cu totul exceptionale, eficienta economica este aceea care spune cuvantul in ultima instanta.

2.5. Pregatirea personalului C.R.Tz. Bacau

Activitatea de baza in centrul de tranzit este, dupa cum se poate observa, activitatea de cartare, toate celelalte activitati (primire, predare, incarcare, descarcare) sunt considerate activitati anexe.

Personalul de baza este constituit din cartatori care trebuie sa fie deosebit de bine pregatiti pentru a se evita eventualele greseli de expediere a unor trimiteri postale.

Pregatirea profesionala a cartatorilor se deosebeste fundamental de cea necesara tuturor celorlalti functionali postali, in sensul ca acestia trebuie sa posede vaste cunostinte de geografie postala.

Cunostintele necesare unui cartator postal difera fundamental de cele de geografie generala si nu pot fi insusite decat in doua etape. Intai asimilarea cunostintelor de geografie generala administrativa a globului pamantesc si in special si amanuntit a teritoriului national. Pe baza acestor cunostinte se poate trece la asimilarea cunostintelor de geografie postala. In cadrul acestui tip de geografie trebuie memorata intreaga retea de transporturi postale, cu toate nodurile de comunicatii, graficul acestor transporturi, caile cele mai rapide de indrumare.

De asemenea, unui cartator ii sunt necesare si cunostinte asupra majoritatii operatiilor ce se executa in orice unitate postala.

In alegerea personalului trebuie sa se tina seama de doua conditii:

Capacitatea de memorare a candidatului

Posibilitatile de rezistenta la oboseala psihica.

In recrutarea si formarea personalului se face diferentiat pe urmatoarele categorii principale de muncitori:

Muncitori carora li se cere ca pregatire de baza scoala generala de 10 ani (factori, manuitorul de valori)

Muncitori carora li se cere liceul economic (oficianti) cu o mentiune speciala pentru cartatori

Muncitori avand la baza liceul industrial (tehnicieni)

Inca in timpul studiilor liceale cei care intentioneaza sa imbratiseze meseria de cartator trebuie supusi unui test psihotehnic care sa constate daca poseda aptitudinile necesare.

Aceste teste trebuie sa fie de doua categorii:

Teste cu caracter general, destinate evaluarii nivelului general al capacitatii intelectuale, rectiuni in unele situatii deosebite ce se ivesc in cursul existentei, felul de a gandi din punct de vedere social

Teste specifice muncii de cartator care sa evidentieze evolutia gradului de atentie pe care il poate avea in decursul orelor de munca, rezistenta la oboseala intelectuala etc.

In fine, o situatie aparte o constituie perfectionarea personalului de conducere.

Pentru acesta, prin forta lucrurilor, nu exista posibilitatea de a fi efectuata pe locul de productie. In afara de studiul individual, pregatirea cadrelor de conducere se face prin cursuri speciale, ce se tin periodic dupa un program stabilit de forurile de conducere, pe baza reglementarilor in vigoare pe plan national.

2.6. Stabilirea eficientei economice a C.R.Tz. Bacau

In cadrul C.R.Tz. Bacau, unde se mentine sistemul de prelucrare manuala nu sunt necesare localuri noi, ci numai eventuale extensiuni sau amenajari a celor existente. Se include deci in calcul numai cheltuieli de personal si cota parte din cele de amenajare.

Cheltuielile eventuale pentru procurarea materialului specific suplimentar (rafturi de cartare, scaune, mese) sunt neglijabile in comparatie cu celelalte si pot sa nu fie luate in consideratie.

Trebuie facute observatiile:

Cand se stabileste necesarul de personal trebuie tinut cont de variatia in cursul zilei a traficului care implica repartizarea lui in diferite ture

In evaluarea cheltuielilor de personal trebuie tinut cont de personalul operativ, de control, de conducere, de sarcinile sociale, eventualele mariri de salariu pentru lucru de noapte, alocatii de copii, prime etc.

In functie de legislatia interna se vor introduce in calcul eventualele cote parte de contributie la cheltuielile generale ale administratiei, sau contributii la bugetul general al statului.

In total deci:

C = CSPO + CSPC + CSS + CSN + CR + CRG + CCH

unde:

C - cheltuieli totale

CSPO - cheltuieli suplimentare pentru personalul operativ

CSPC - cheltuieli suplimentare pentru personalul de control

CSS - sarcini sociale

CSM - sporturi de noapte

CR - recompense, prime

CRG - cheltuieli generale de regie sau beneficiu obligatoriu

CCH - cota parte din constructii sau amenajari




loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Scoala mea – cladire de patrimoniu national
ANEXELE EMBRIONARE
ALOCAREA TRAFICULUI RUTIER
Floarea – soarelui - confectionare
CALITATEA IMAGINILOR RADIOGFRAFICE SI ASIGURAREA CALITATII
Drepturi si obligatii specifice ale filialelor ACAR
INDIA RELIGIOASA
Cum sa aranjezi sala de nunta


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu