Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » etica deontologie
Definirea recasatoriei

Definirea recasatoriei



Definirea recasatoriei

Astazi, lumea se misca intr-un ritm extraordinar, evenimentele se precipita si se bulverseaza, nesiguranta creste de la o zi la alta, iar toata aceasta dezordine de necontestat nu provoaca decat efecte negative asupra vietii de familie. Cu alte cuvinte, tocmai societatea, prin evolutia ei este aceea care il determina pe individ sa puna accent pe el insusi si nu pe familia clasica. Cu cat sunt mai mari frustrarile in exterior, cu atat se manifesta mai mult aceste tendinte in interiorul familiei. Datorita acestei necesitati a individului de a-si satisface propriile nevoi, denaturand astfel familia, se ajunge la divort, certa fiind rata din ce in ce mai crescuta a divorturilor. Din necesitatea de afiliere, de apartinere unui grup strans, intim, indivizii aleg sa se recasatoreasca, intrand astfel intr-un cerc continuu, in incercarea neobosita de a-si defini clar necesitatile, trebuintele primare.

Pentru a intelege clar ce este o familie reconstituita si ce implica statutul individului de recasatorit, vom analiza mai multe definitii ale acestui concept, urmarind analizele mai multor cercetatori.

I.Mitrofan si N. Mitrofan1 definesc drept recasatorit individul ce se casatoreste din nou, dupa ce casatoria anterioara a incetat, a fost anulata sau a fost desfacuta prin divort. Indiferent care a fost forma juridica de incetare a casatoriei, persoana recasatorita a mai detinut, anterior noii casatorii, cel putin odata statutul de casatorit, ceea ce inseamna ca este in posesia unei experiente mai mari sau mai mici privind viata conjugala si familiala. Calitatea acestei experiente va influenta in mai mare masura functionalitatea noului cuplu conjugal. Pot exista mai multe situatii:


a.persoana recasatorita poate proveni dintr-o casatorie anterioara echilibrata, armonioasa, functionala, dar care a incetat prin moartea partenerului;

b.persoana recasatorita poate proveni dintr-o casatorie anterioara disfunctionala, desfacuta oficial prin divort (din vina sa, a partenerului sau a ambilor parteneri);

Aceste situatii pot fi valabile si pentru partenerul persoanei recasatorite. De asemenea, persoana recasatorita poate avea ca partener conjugal o persoana care nu a mai fost casatorita anterior. Experienta matrimoniala anterioara, pozitiva sau negativa, isi pune serios amprenta asupra procesului de adaptare si de integrare in noua diada conjugala. Spre deosebire de casatoria pentru prima data, persoana recasatorita intra in noua casatorie cu un ansamblu de asteptari si de expectatii, aspiratii in legatura cu rolul conjugal-parental al partenerului, influentat, constient sau inconstient, de modelul oferit de catre partenerul conjugal din casatoria anterioara.

Noul partener conjugal este “comparat” frecvent cu modelul oferit de partenerul din casatoria anterioara, si diferentele constatate, pozitive sau negative, se constituie in factori reglatori ai conduitei conjugale. Aceasta situatie este oarecum inerenta, mai ales la inceputul noii casatorii. Pe masura derularii vietii conjugale a persoanei recasatorite, se contureaza tot mai mult tendinta sa centripeta, fie tendinta sa centrifuga in raport cu cuplul.

Daca noua diada conjugala a persoanei recasatorite se inscrie pe o traiectorie functionala, caracterizata printr-un indice ridicat de coeziune, adaptabilitate, intercunoastere si interpatrundere psihologica, apelul la vechiul model de conduita conjugala al fostului sau partener se reduce pana la disparitie totala. In caz invers, de avansare a diadei pe o traiectorie disfunctionala se intra intr-un fel de cerc vicios, presarat frecvent cu neintelegeri si conflicte: apelul la vechiul model conjugal accentueaza disfunctionalitatile conjugale, iar disfunctionalitatile il determina pe cel recasatorit sa revina mereu cu regrete si reprosuri, la vechiul model conjugal. 

            I.Mitrofan si C. Ciuperca2 definesc familiile reconstituite ca modele de convietuire in care pertenerii au mai fost casatoriti si au descendenti din mariajele anterioare. Cuplul reconstituit reuneste, astfel, copiii din mai multe uniuni familiale, la acestia adaugandu-se, deseori, proprii descendenti. In acelasi cadru de idei se afla si conceptia Mariei Voinea3, care defineste familiile reconstituite ca fiind “comasate”, in care indivizii au mai fost casatoriti si cuplul actual format reuneste copii din mai multe uniuni familiale si realizeaza propria descendenta. Problemele pe care le ridica aceste cupluri sunt complexe si dificile, vizand latura economica a vietii de familie, relatiile intrafamiliale, solidaritatea si unitatea cuplului, ingrijirea si educarea copiilor naturali si vitregi.

E.Stanciulescu4 defineste familia reconstituita ca tip de familie in care cel putin unul dintre parteneri a mai fost casatorit, fiind in momentul casatoriei, divortat sau vaduv. Pe de alta parte, Irene Thery5 considera ca termenul de familie reconstituita contine o ambiguitate, rezultata din statutul ambiguu pe care il rezerva acestor familii reprezentarile sociale: pe de o parte, cei recasatoriti sunt stigmatizati in calitate de subiecti ai unui divort anterior, pe de alta, ei sunt apreciati pentru faptul de a fi optat, totusi, pentru forma “normala’ de viata, care este familia conjugala.

            Goodman6 considera ca recasatoria creeaza o familie reconstituita sau combinata formata din doi parinti, din care cel putin unul aduce in aceasta unitate familiala noua unul sau mai multi copii dintr-o casatorie anterioara. Relatiile interpersonale in aceste familii sunt extrem de complexe, iar acordul social asupra rolurilor si indatoririlor familiale adecvate este minim. Se ridica intrebari complexe asupra acestei familii in legatura cu probleme ca: cine este raspunzator fata de cine, cine asigura disciplina, cine asigura educatia, care sunt indatoririle parintelui biologic caruia i s-a luat copilul, ce autoritate exercita acesta, etc.



            Statisticile ne arata ca in jur de trei sferturi din femeile divortate se recasatoresc in cele din urma, asa cum fac mai bine de patru cincimi dintre barbati7. Aceasta rata ridicata de recasatorii atesta importanta casatoriei in societate, totusi. Nu se poate vorbi de decesul casatoriei, ci numai de decesul unei casatorii anumite.

            Anthony Giddens8 defineste familia vitrega ca familia in care cel putin unul dintre parteneri este parinte vitreg. Avand in vedere aceasta definitie, numarul de familii vitrege devine mult mai mare decat reiese din statisticile publice, intrucat acestea se refera, de regula, doar la familiile cu care locuiesc copiii vitregi. Multe persoane recasatorite devin parinti vitregi ai caror copii ii viziteaza cu regularitate, dar cu care nu locuiesc impreuna permanent. O familie vitrega este creata atunci cand un parinte care are unul sau mai multi copii se recasatoreste sau traieste in concubinaj cu un partener nou.

            I.Mitrofan si C.Ciuperca9 definesc familiile reorganizate ca fiind familiile care se aseamana cu cele reconstituite, insa acopera o arie intinsa de configuratii. Ei utilizeaza conceptul de “familie reorganizata” pentru a pune in evidenta ceea ce le deosebeste, in mod special: faptul ca cel putin un partener nu are copii din mariajele anterioare.

            Asadar, cercetatorii numesc familii reorganizate fie configuratiile alcatuite din doi parteneri divortati sau vaduvi, fara copii, fie acelea in care unul dintre parteneri are descendenti din mariajele anterioare, fie acelea in care doar un partener a mai cunoscut experienta unei relatii legal constituite. Este necesara aceasta diferentiere intrucat familiile reorganizate sunt mai dinamice si, din punct de vedere statistic, sunt mult mai frecvente decat cele reconstituite (reduse la numar). Exista destule cazuri cand o persoana isi reface viata chiar de mai multe ori, in cadrul mai multor configuratii reorganizate, ceea ce nu se intampla prea des cu familiile reconstituite.

            Din perspectiva functionala, cele doua tipuri de familie au atat puncte comune cat si puncte distincte. Ele sunt identice, daca avem in vedere functia de socializare, cea de solidaritate si cea sexuala. Elementele divergente apar in cadrul functiei economice si celei de reproducere. Functia economica apare mai apropiata de cea caracteristica modelului de referinta ales (familia nucleara) si tocmai de aceea am cautat s-o diferentiem de cea specifica familiei reconstituite (ce se confrunta cu greutati mai mari, dat fiind numarul mai mare de membrii ce o alcatuiesc ). In ceea ce priveste functia reproductiva, putem realiza o interesanta analogie. Familia reorganizata isi poate pune problema propriilor descendenti mult mai usor decat familiile reconstituite, mai ales in conditiile in care pertenerii nu au copii din mariajele anterioare, sau atunci cand unul dintre ei, de obicei femeia, se afla la prima casatorie. Ca atare, functia reproductiva e mai apropiata de cea a familiei nucleare, lucru care nu se intampla la familiile reconstituite, obligate s-o minimizeze sau chiar s-o ignore.

            Concluzionand, familia reorganizata isi gaseste justificarea in valorizarea inalta a institutiei familiei, in faptul ca unul din parteneri (fie si parinte ) isi cauta perechea, in scopul indepartarii deceptiilor provocate de mariajele anterioare. Si intrucat divortialitatea este in crestere, iar monoparentalitatea cunoaste o panta ascendenta, premisele proliferarii familiei reorganizate sunt accentuat conturate.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Tipurile de actiune gresite si motivele pentru care acestea sunt gresite
Responsabilitatea si controlul politiei
Natura si structura constrangerilor deontologice in conceptia contemporana
Principiile onusiene privitoare la conduita responsabililor cu aplicarea legii
Despre codurile de etica si deontologice in administratia publica
Definirea recasatoriei
Roluri si relatii in familia vitrega
Casatoria ca fundament al familiei. Motivatii comune ale casatoriei si recasatoriei.


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu