Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
ASPECTE SEMIOLOGICE ALE OBEZITATII

ASPECTE SEMIOLOGICE ALE OBEZITATII





ASPECTE SEMIOLOGICE ALE OBEZITATII

In obezitate, depunerea de tesut gras este generalizata:

-subtegumentar

-in interstiile dintre organe

-in seroase etc.

Depozitarea grasimi nu este uniforma, anumite teritorii sunt interesate, cu precadere, si anume:

-la cap si gat: obraji, submentaniera, regiunea subhioidiana, ceafa.

-la torace: regiunea mamara, deltoidiana, preaxilara, subcrepusculara si supraclaviculara.

-la brate: fata lor posterioara

-la abdomen: in etajul superior, dar mai ales cel inferior

-la bazin: creasta iliaca superioara, adancitura retro-trohanteriana, pube, polul infero-intern al feselor

-la membrele inferioare: coapsele si fata interna a genunchilor.

Dupa topografia distributiei adipozitatii, se pot descrie mai multe tipuri de obezitate:


-obezitate uniforma (in tot organismul – dispusa egal)

-obezitate segmentara (in unele tegumente sau regiuni)

-obezitate androida (in etajul superior al corpului). Este frecventa la barbatii si la femeile cu virilizare.

-obezitate ginoida care domina in etajul inferior al corpului: regiunea inferioara a abdomenului, pube, coapse, fese. Este frecventa la femei si barbatii cu hipogonadism.

Dupa gradul de dezvoltare a tesutului adipos, obezitatea se poate clasifica astfel:

-obezitati moderate

-obezitati severe

-obezitati monstruoase.

Din punct de vedere al evolutiei in timp obezitatea este:

-obezitate dinamica

-obezitare statica

Din punct de vedere al consistentei, palparea tesutului adipos subcutanat, ofera o serie de varietati, intre senzatia ferma, elastica ce intinde tegumentele cu senzatia bolnavului de incaresetare si senzatia moale, pufoasa, feasca, care cuteaza tegumentele, formeaza falduri, uneori sorturi de grasime.

Se vorbeste deseori de obezitatea endocrina, dar, de fapt, o adevarata obezitate endocrina nu exista; in obezitate este o participare endocrina si la randul ei obezitatea antreneaza dereglari endocrine. In structura unor obezitatati se poate semnala participarea uneia sau alteia din glandele endocrine prioritar afectate.

Adevarata obezitate este consecinta alimentatiei exagerate.       

Hipotirodia, considerate adesea ca determina obezitatea, nu poate genera obezitatea, pentru ca in hipotiroidie este incetinit catabolismul, dar si anabolismul este deficitar. In plus foamea si apetitul sunt diminuate, deci alimentatie scazuta. Impastarea tegumentelor cu mucopolizaharide si retentia hidrica din hipotiroidie, dau o falsa impresie de ingrasare si bolnavii cresc in greutate cateva kilograme doar.

In schimb, deseori in obezitate se gasesc semnele hipotiroidiei: tegumente galben- rozate, aspre, reci, uscate, descuamate, impastate, si cu pilozitate deficitara, constipatie rebela, frilozitate, brahicardie, etc.

Hipercorticismul metabolic, considerat de asemenea ca fiind cauza obezitatii, determina de fapt o redistribuire a paniculului adipos si un castig moderat in greutate. Impresia de obezitate o da faciesul si trunchiul impastate cu tesut adipos, in schimb membrele sunt subtiri si foarte sarace in tesut adipos.

Cortizonul in exces faforizeaza crestea tesutului adipos din regiunea facio – tronculara.

Participarea corticosuprarenalei, prin hipercorticism functional face ca in multe obezitati sa apara pregnanta contributia corticosuprarenalei.

In hipercorticismul de origine centrala (sindromul Itenco-Cushing) participarea hipotalamusului metabolic, alaturi de corticosuprarenala, realizeaza o obezitate care poate lua aspect monstrous, dar in care, de asemenea, se disting trasaturile hiper-cortizolismului.  

Hiperinsulinismul, prin hipoglicemie, stimularea C.V.M. antrenarea sistemului  hiperglicemiant si foamea intensa pe care o da, formeaza sistemele patogenice ale obezitatii. Deseori, bolnavii mananca des, mult pentru a preveni hipoglicemia.

In formele intense de boala, supra alimentatia este insotita de greata, varsaturi, diaree etc.

Hipogonadismul se insoteste adesea de obezitate. Cresterea in greutate, incepe dupa pubertate si este lenta dar progresiva si poate atinge valori importante.

La ambele sexe peniculul adipos domina zonele de adipozitate feminina, dand o obezitate ginoida(abdomen,pube,coapse,fese).Este o obezitate moale, pufoasa, in valuri flaste, cu pilozitate generala si in special cu pilozitate sexuala redusa sau absenta.

Sindromul adipozo – genital, prin determinismul sau hipotalamo-gonadal, da obezitati asemanatoare hipogonadismului, cu deosebirea ca pot debuta precoce, prepubertar.

Ovarul polichistic virilizant, in special forma Stein-Leventhal, se asociaza adesea cu obezitate.

Este, in general, o ingrasare moderata, localizata in deosebi in jumatatea superioara a corpului(obezitatea androida).

Este o obezitate ferma, elastica, fara cute si are caracterele virilismului ovarian. Tulburarile menstruale si pilozitatea dezvoltata pe zonele caracteristic masculine: pe fata linia alba, intermamar, constituie alte semen ale bolii.

PIERDEREA IN GREUTATE

Se apreciaza ca pierdere in greutate, situarea sub 10% din greutatea ideala.

Sub aspect semiologic, semnele morfologice ale scaderii ponderale sunt in raport cu intensitatea slabirii si anume:

-in deficitele ponderale usoare, semnele se reduc la diminuarea paniculului adipos subcutanat.

-in deficitele ponderale importante, pe langa cele de mai sus, dispare si grasimea din interstitii cu: musculatura hipotona, tesuturile de sustinere slabesc, organele se ptozeaza(cad) tegumentele se deshidrateaza, se zbarcesc, isi pierd elasticitatea si dispare turgarul.

-in deficitele ponderale grave, pe langa cele aratate mai sus, se pierde si o buna parte din masa proteica, in special musculara, tegumentele devin pergamentoase si lipite de tesuturile subiacente. Aspectul general este de mumie. In aceste situatii, exista un dezechilibru, ce poate rezulta prin:

a). aport alimentar exogen sub necesitatile metabolice ca in tulburari digestive, post prelungit etc.

b). consum metabolic exagerat (slabiri hipercatabolice) cum este in starile febrile prelungite;

c).diminuarea proceselor anabolice (slabiri hipoanabolice) ca in intoxicatii, neoplazii etc.

In toate aceste forme, glandele endocrine, sunt implicate fie indirect, ca factori determinanti, fie indirect, ca factori adjuvanti.

In slabirile prin catabolism intens, un rol important il detine tiroida, pentru ca ea intervine in activarea proceselor oxidative in mod primordial. In toate formele de: tireotoxicoza, hipertiroidismul frust, boala Basedow, adenomul toxic tiroidian, arderile sunt mai intense.

Reactiile anabolice compensatorii( hiperglicemia, hiperinsulinismul), desi declansate, nu recupereaza pierderile consecutive violentei arderilor. Catabolismul domina anabolismul si in consecinta, bilantul metabolic al organismului se negativeaza.

Efecte asemeni hipertiroidismelor il au hipercatecolaminemiile din feocromocitom.

Slabirile endocrine hipoanabolice, recunosc drept cauza deficitul principalilor hormone anabolizanti: insulina sicortizonul. Deficitul survine in diabetul insulinic, insuficienta hipofizara, insuficienta corticosuprarenala.

In timpul evolutiei acestor boli, acest efect agravat pentru slabire, hipoanabolismului I se adauga si deficitul alimentar prin inapetenta sau/si tulburari digestive.

Semiologia pierderii in greutati prin determinism endocrine, are unele particularitati legate de glandele afectate:

a). scadere ponderala rapida in forme grave de tireotoxicoza: boala Basedow, adenomul toxic tiroidian si relative lenta in boala Simmonds (insuficienta panhipofizara) si lenta in boala Addison.

b). pierderea ponderala este masiva in boala Basedow si adenomul toxic tiroidian, casectizanta in boala Simmods si moderata in boala Addison sau hipotiroida frusta.

c). paradoxal, pierderea in greutate este insotita in hiperfagie in tireotoxicoze, in celelalte boli endocrine, apetitul este dominat sau chiar pierdut.

TULBURARI DIGESTIVE IN ENDOCRINOPATII

Volumul, motilitatea si secretia diferitelor segmente ale tubului digestive, sunt constant modificate in majoritatea bolilor endocrine.

Tulburarile dispeptice cauzate de aceste modificari, fac parte din acuzele subiective ale bolilor si de multe ori au orientat eronat diagnosticul.

In raport cu boala endocrina care le produce, unele tulburari digestive au :

-        caracter constant si evolutie cronica

-        - altele survin episodic cu manifestari acute

-        Alteori survin pe fondul de evolutie cronica si apar fenomene acute.

Tulburari de deglutitie

Tulburarile de deglutitie ce apar in unele boli endocrine au diferite caze:

-        defect de deglutitie

-        obstacol mechanic esofagian extrinsic

-        spasm esofagian

Macroglosia caracteristica acromegaliei si mixedemului, asociata in mixedem cu hiposalivatie, impiedica formarea si impingerea boluilui alimentar. Deglutitia este defectuoasa, bolnavul se ineaca si alimentele reflueaza uneori pen as.

Gusile cervicale mari, partial retrosternale sau gusile plonjate (dezvoltate intratoracic) produc compresiuni mecanice pe care il ahstrueaza total sau partial.

In obstructiile partiale alunecarea bolului alimentar este jenata, bolnavul acuza disfagie, usoare dureri retrosternale.



In obstructiile totale, alimentele sunt rejectate imediat dupa inghitire.

Spasmele esofagiene sunt frecvente in tetanie.

In tetania latenta si cronica au character inconstant si capricios, uneori pot trece alimente solide darn u lichide, alteori invers.

In timpul accesului acut de tetanie, spasmul esofagian, poate bloca tranzitul complet.

MODIFICARI DE VOLUM AL TUBULUI DIGESTIV

Modificarile de volum pot interesa unul sau mai multe segmente ale tubului digestiv.

Hipertrofia

Hipertrofia unor segmente ale tubului digestive este frecventa in: acromegalie, gigantism, mixedem si diabet insipid.

In acromegalie,hipertrofia mai ales a stomacului si colonului este caracteristica bolii.

Stomacul apare la examenul radiologic, marit de volum, cu mucoasa hipertrofiata si pliurile ingrosate.

Duodenul este alungit si dilatat. Intestinul gros, megacolonul (colon dilatat) si dolicolonul (colon alungit) sunt constante.

In gigantism sunt modificari similare cu cele din acromegalie dar hipertrofia respective este relative: ele sunt mari in comparative cu un individ normal, dar raportate la individual gigant, sunt proportionale.

In mixedem, hipotonia musculara destined organelle cavitare cu rol de rezervoare temporare ( stomacul, intestinul gros) iar edemul le infiltreaza. Radiologic, stomacul apare voluminous cu mucoasa ingrosata si neteda prin stergerea pliurilor, iar intestinal gros este alungit, dar mai ales dilatat.

In diabetul insipid, volumul mare al stomacului este consecinta distensiei si dilatatiei sale, survenita in urma cantitatilor mari de apa ingerata.

Hipotrofia

Hipotrofia unor segmente ale tubului digestive se constata rar in endocrinopatii.

In casexia hipofizara a fost semnalat uneori hipotrofia stomacului.

In nanismul hipofizar, toate segmentele tubului digestiv, sunt diminuate ca volum si lungime, in comparative cu normalul, ele sunt insa proportionale talia nanicului.

TULBURARI SECRETORII

Secretia salivara, este crescuta in acromegalie (hipotrofie si hiperplazie a glandelor salivare) si este scazuta in hipotiroidie si mai ales in mixedem, datorita hipotoniei vegetative.

Secretia gastrica este frecvent modificata in endocrinopatii. Secretia gastrica este scazuta in:

-        hipotiroidie

-        casexia hipofizara

-        diabet insipid

-        hipertiroidie

-        boala Addison.

Secretia gastrica este crescuta in:

-        boala Addison

-        hipertiroidism

-        hiperparatiroidism

Tulburari de kinetica

In raport cu endocrinopatia determinanta, tulburarile de motilitate gastro-intestinala se pot manifesta ca: hiperkinezii, hipokinezii sau diskinezii gastrice, intestinale si colecistice.

Hiperkinesteziile gastro-intestinale sunt frecvente in hipertiroidii si tetanie acuta.

In hipertiroidii, hiperkinezia gastro-intestinala este una din principalele manifestari ale bolii.

Radiologic, stomacul apare hiperton cu unde adanci de contractie cu evacuare rapida, intestinal este hyperkinetic.

Clinic, aceasta se manifesta cu scaune frecvente 3-4 pe zi, putand creste pana la 10-12. Scaunele nu sunt diareice, este o hiperdefecatie si desi sunt prost formate, nu contin elemente patologice, ele sunt bogate in reziduri numai partial digerate prin diminuarea timpului de digestie si absorbtie.

In tetanie acuta,facultative, hiperkinezia gastro-intestinala poate imbraca simptomatologia crizei de tetanie sau mai rar, poate fi unicul semn al crizei. Criza este consecinta spasmelor musculaturii netede, data de scaderea brutala a calciului sangvin.

Spasmul titanic gastric se manifesta prin dureri violente epigastrice, aparute brusc, insotite de varsaturi alimentare, imediat dupa ingestia lor (spasmul cardiei) sau eliminarea continutului gastric in spasmul piloric.

Spasmul tetanic intestinal se manifesta prin dureri abdominale, aparute brusc, sunt intense, sub forma de colici, difuze, localizate sau migratorii, insotite de zgomote hidro-oerice.

Miscarile intestinului pot fi simtite prin palpare sau vizibile pe peretele abdominal.

Pot fi insotite de evacuari explosive ale continutului intestinal.

HIPOKINEZIILE

Hipochineziile gastro-intestinale sunt prezente in: hipotiroidie, casexia hipofizara, hiperparatiroidism, in acromegalie.

In hipotiroidism stomacul si intestinal sunt atone, lenese, cu evacuare lenta, abdomen balonat.

Tranzitul intestinal lenes da  o constipatie prelungita, scaun la cateva zile sau saptamani-rebel la laxative.

Aceste semen sunt consecinta hipotoniei vagale, iar tratamentul cu hormone tiroidieni, restabileste tranzitul intestinal.

In casexia hipofizara un complex de factori ca:

-        hipocorticismul

-        hipotiroidismul

-        hipoaciditatea gastrica si altele, dau hipokinezia gastro-intestinala.

In hiperparatiroidism tranzitul intestinal incetinit este o consecinta a efectului excitamoderator exercitat de calciul ionic in exces.

In acromegalie, modificarile de excitabilitate ale fibrei musculare, marite de volum ca si mega-si dolicolonul sunt cauzele hipokineziei gastro-intestinale, si ale constipatiei uneori rebele.

DISKINEZIILE

Diskineziile gastro-intestinale se caracterizeaza prin fenomenul de hiper si hipokinezie a tranzitului, coexistand sau alternand in timp.

Fenomenele sunt foarte variate si acestea sunt:

-        tulburare a tranzitului ce impiedica circulatia fecalelor in sigmoid, anulandstimularea defecarii;

-        atonie a colonului ascedent cu spasm pe colonel descendent sau sigmoid, etc.

Clinic, diskineziile intestinale, se manifesta prin: balonari, jena sau dureri vagi abdominale, constipatie sau perioade de constipatie, alternand cu diaree, defecatie abolita, alteori imperioasa cu tenesme.

Scaunul este labarios, incomplete, in panglica sau granulatii uneori cu mucus.

Fenomenele diskinetice intestinale sunt caracteristice indeosebi distoniilor vegetative, se intalnesc in: hiperestrogenism, in climacterin, in formele fruste de hipertiroidie, in tetanie.

In hiperestrogenism,deseori, fenomenele diskinetice intestinale, de fond, se intensifica, precedand cu cateva zile menstruatia.

In tetania latenta si cronica, variatiile calciului sanguine sunt joase, ceea ce modifica motilitatea intestinala in sensul unui transit normal cu hiperkinezie intestinala.

In boala Addison,sunt caracteristice alternantele de tranzit intestinal: in fazele compensate este constipatie, in fazele decompensate apar diaree si varsaturi, iar in fazele finale tulburarile circulatorii intestinale determina pareza intestinala.



TULBURARI DISPEPTICE

Intreaga gama de tulburari digestive, determinate de bolile endocrine, au ca manifestare subiectiva, complexul fenomenelor dispeptice, variat, nuantate ca: senzatie de plenitudine, inapetenta, greata, balonari, eructatii, flatuenta, jena, dureri abdominale difuze sau colici, uneori varsaturi.

COLECISTOPATIILE ENDOCRINE

In bolile endocrine colecistul este afectat mai ales prin componenta sa negative.

Hipertonia vagala din hipertiroidie determina hiperkinezie colecistica, fenomen fara semne clinice, dar prezent radiologic.

In hipotiroidie, hipotonia vagala si musculara relaxeaza colecistul care radiologic este hipertrofiat, hipokinetice sau aton. Litiaza biliara este frecventa si aceasta este data de:

-        staza si edem mucos la nivelul colecistului

-        secretie biliara bogata in cholesterol.

In tetania latenta si cronica scaderile moderate ale calciului ionic intretin hiperexcitabilitatea colecistului, cu hiperkinezii tranzitorii si manifestari clinice ale diskineziilor biliare banale.

In tetanie acuta poate fi implicat si colecistul cu spasme ale musculaturii striate si crize colecistice violente.

Hiperestrogenismul prin modificarile tonusului vegetative si hipocalcemia pe care le produce, are cu regularitate in tabloul sau clinic, fenomene de diskinezie biliara.

TULBURARI DE SEXUALIZARE IN ENDOCRINOPATII

Sexualizarea normala a organismului uman, decurge dupa doua modele structural si functional diferite: modelul masculin si modelul feminine.

Organismul se sexualizeaza progresiv, in etape successive, dupa un program prestabilit genetic. Evenimentele sexualizante, au loc in perioada dezvoltarii embrio-fetale si la pubertate.

In perioada embrio-fetala se structureaza dispozitivele sexuale esentiale : organele producatoare de gamete si conductele lor de evacuare. De la fecundatie pana la sfarsitul lunii a-v-a se formeaza:

-        sexul genetic

-        sexul gonadal al tractului genital intern, al organelor genitale externe si al comportamentului sexual.

Detaliile de structura ale acestor elemente, difera dupa cum ele sunt prelucrate conform modelului feminin si masculin.

TULBURARI ALE DEZVOLTARII PILOZITATII SEXUALE

Referintele semiologice vor tine seama de distributia si densitatea pilozitatii sexuale, calitatea firului de par si ritmul ddezvoltare.

Pilozitatea sexuala este deficitara in cazul insuficientelor gonadale sau al lipsei de receptivitate a foliculului pilos, la hormonii androgeni.

La barbat, toate insuficientele testiculare, congenitale sau dobandite, afecteaza total sau partial dezvoltarea pilozitatii caracteristice. Estimarea deficitului de pilozitate la barbat trebuie facuta in contextul altor semne de insuficienta orhitica, pentru ca poate exista deficit al pilozitatii facio-corporale, pilozitatea pe toracele anterior este facultative.

Intarzierea dezvoltarii pilozitatii pubertare, cresterea lenta, zone ramase neacoperite, firul de par debil, acestea sunt semne de manifestare a unei insuficiente orhitice congenitale, sau dobandite in copilarie (infectiui, traumatisme orhitice, insuficiente hipofizare etc.)

La femeie, deficientele pilozitatii sexuale, nu este un semn clinic major. Pilozitatea sexuala feminine este indusa de androgenii feminini (corticosuprarenali si ovarieni), pentru care pilozitatea este receptive.

Deficitul pilozitatii nu semnifica o insuficienta ovariana, se intalneste in boli care afecteaza secretia androgena a corticosuprarenalei ( boala Addison, insuficienta hipofizara etc.) sau in boli in care receptivitatea foliculului pilos este compromisa(unele forme de disgenezie ovariana).

Unele forme de discenezie (ovariana) gonadica=testicul feminizant- dau, semiologic, forma cea mai intense a deficitului pilor la femeie. In aceste cazuri, organele genitale externe, sanii sunt,  apparent normali, dar lipseste complet pilozitatea pubiana si axilara.

In insuficientele arhitice postpubertale, pilozitatea sexuala se rareste progresiv, cresterea incetineste, firul de par este debil.

Intensificarea pilozitatii sexuale este insotita, de obicei, si de intensificarea pilozitatii corporale, dar cu pastrarea zonelor fiziologice de distributie si se numeste hipertricoza sau dezvoltarea pilozitatii cu depasirea acestor zone si se numeste hirsutism. Aceste probleme semnifica incarcarea organismului cu androgeni in exces, androgeni de origine gonadica sau corticosuprarenala. 

La barbat hipertricoza, nu constituie o stare patologica, ea se incadreaza in gama variatiilor fiziologice individuale, in schimb, hirsutismul poate avea semnificatia unei tulburari corticosuprarenale, daca nu are character genetic.

Intensitatea pilozitatii feminine, daca nu depaseste zonele de distribuire caracteristice sexului, nu are semnificatie semiologica.

Depasirea acestor zone si luarea modelului de pilozitate masculin constituie ,,virilismul pilar”, care indica o androgenizare ovariana, corticosuprarenala sau mixta. In acest caz se alatura si alte fenomene de virilitate somatica si psihica.

TULBURARI ALE ORGANELOR GENITALE EXTERNE

 Insuficientele gonadice determina fenomene involutive ale organelor genitale externe.

La barbat:

-        pierderea turgescentei peniene, organul se micsoreaza, devine flask si halant;

-        unghiul pubo-penian tinde sa se stearga;

-        scrotal se alungeste, ia aspect hipoton;

-        pliatiunile se sterg;

-        reflexul dordosian dispare

-        testiculele devin uneori hipotrofice cu sensibilitatea diminuata si reflexul cremasterian pierdut.

La femeie, insuficienta ovariana determina:

-        modificari ale labiilor, care diminueaza ca volum si se depigmenteaza;

-        modificari ale vaginului care devine hipotrofic, cu mucoasa subtiata, palida, neteda prin stergerea pliurilor si stenazat in treimea superioara.

Androgenizarea femeii antreneaza, pe langa virilizare pilara si modificari ale organelor genitale externe, ce constau in virilizarea genitala si defeminizare. Semnul characteristic este:

-        hipertrofia clitoridiana, organul devine turgescent, erectile si uneori hipersensibil, apoi

-        involutia organelor genitale externe care devin hipotrofice ca in orice insuficienta ovariana

TULBURARI DE SEXUALITATE CU INFLUENTA ASUPRA LARINGELUI

Androgenii ingroasa laringele si prin modificari ale coardelor vocale, vocea dobandeste un timbru grav si tonalitate joasa.

Insuficientele orhitice prepubertare mentin vocea infantile nemodificata, iar insuficientle orhitice tartive postpubertare tind sa readuca vocea la tonalitati si timbru infantile.

Androgenizarea femeii scade tonalitatea si modifica timbrul, imprumutand vocii, nuante masculine.

MODIFICARI ALE TESUTULUI MAMAR

Ginecomastia este dezvoltarea tesutului mamar la barbate, se poate vedea clinic cu semne variate:



-        poate fi uni sau bilaterala, ca o formatiune lenticulara submamelonara sau ca o portocala, simetrica sau asimetrica dureroasa sau nedureroasa. Exceptional, poate fi insotita de secretie lactate.

Ginecomastia aparuta in afara puseelor fiziologice (postnatala, pubertara, climacteriu) are semnificatie patologica ca:

-        tulburari orhitice

-        unele disgerezii oxhitice (sindrom Royer etc)

-        insuficiente orhitice de etiologii variate

-        insuficiente hepatice

-        administrare de estrogeni (ca in cancerul de prostate)

-        alte droguri administrate(degitalice, rezerpinice).

La femeie, sanul este expresia unei vaste patologii endocrine sau de alta natura, dupa cum urmeaza:

-        amastia bilaterala este expresia unei insuficiente ovariene severe (agenezie ovariana pura, sindrom Turner, etc). Amastia este absenta tesutului mamar sin u trebuie confundata cu adipomastia, care poate mima prin depunerea lipomatoasa, mamelele. Uneori, pentru diferentiere se face examen radiologic si mamografie sau ultrasonografia regiunii;

-        amastia unilaterala sau anizomastia (dezvoltarea inegala a sanilor) este consecinta unei tulburari locale de receptivitate, apare in conditii de impregnatie hormonala estrogen-progesteronica normala;

-        hipomastia este dezvoltarea subnormala a sanului si reflecta o insuficienta ovariana. Ea poate fi initiala, de la pubertate, ca in unele hipoovarii disgenetice (,,ovare panpere” , ,,testicul feminizat”) sau prin insuficienta gonadotropa, sau poate fi consecinta involutiei unui san normal dezvoltat anterior, cum se intampla in insuficientele ovariene ce apar dupa ovariectomie bilaterala, in insuficienta panhipofizara a adultului, etc.

Semiologic, hipomastia are aspectul unui san apparent normal dar care, la palpare, este aproape exclusive tesut adipos cu tesut glandular greu perceptibil, sau poate fi o mamela mica, flasca, cu foarte putin tesut glandular si grasos.

-        hipermastia este dezvoltarea exagerata in volum a sanului sin u este o modificare patologica. Are structura normala uneori cu desen vascular pronuntat.

-        Displazia mamara mastopatia sau mastoza sunt termini ambigui, prin care semiologia caracterizeaza abaterile de la normal ale structurii sanului, fara a se preciza entitatea patologica in cauza.

Displaziile pot fi:

-        difuze sau circumscrise

-        uni sau bilaterale.

Displazia difuza cea mai tipica, este mastoza fibro-chistica (boala fibro-chisrica, boala Reclus), este cel mai des bilaterala si se manifesta subiectiv, prin:

-        durere sau tensiune in sani, mai rar cu caracter permanent de obicei, precedand cu cateva zile, menstruatia;

-        obiectiv, la palpare, sanul e plin de nodozitati care aluneca sub deget, de dimensiuni variate ce se modifica la ciclu, pe tot parcursul lui (palparea se face in toate zilele ciclului) se maresc si sunt sensibili catre sfarsitul ciclului, apoi dispar sau devin foare mici-insensibili, imediat dupa ciclu.

Displazia difuza este caracteristica hiperestrogeniilor, fapt ce face sa fie frecventa la femeile adulte, intre 30-50 ani.

Dintre displaziile mamare localizate de natura endocrina sunt cu interesare endocrina sunt:adenofibromul si adenocarcinomul.

Adenofibromul, este o tumoare benigna, este o formatiune ovala sau alungita, de dimensiuni variate, elastic, neoderent, sensibil sau nu. Tumora poate fi solitara sau multipla, uni sau bilaterala. Este frecvent in hiperestrogenii.

Adenocarcinomul este o tumore maligna, este unilateral.

Semiologic, seamana cu adenofibromul, cu deosebirea ca este dur, adherent, neregulat si nedureros. Cand este mic si aparut pe un san adenofibrimantos sau fibro-chistic, este greu de diagnosticat clinc, motiv pentru care, orice formatiune suspecta necesita neaparat examen morfopatologic.

MODIFICARI DE DISTRIBUTIE A PANICULULUI ADIPOS

Aceste modificari sunt semnificative la barbat. In insuficientele arhitice, paniculul adipos se dezvolta si se distribuie predominant pe zone caracteristice feminine: perimanear formand adipomastie pe etajul inferior al abdomenului, stergand relieful muscular pe pube, pe solduri, coapse, fese etc.

La femeile androgenizate, poate avea loc o redistribuire a paniculului adipos, care incepe sa domine in jumatatea superioara a corpului, ca la barbat.

TULBURARILE MENSTRUALE

Tulburarile menstruale- exceptand cauzele uterine- reflecta functia ovariana si constituie un element semiologic important.

Tulburarile menstruale pot interesa:

a). ciclul menstrual, dereglari ale duratei, ale distantei intre menstre si acestea pot fi:

- amenoree primara-femeia nu a avut niciodata menstruatie. Se intalneste in afectiuni primare ale ovarului( disgenezii) sau in insuficiente ovariene secundare (insuficienta hipofizara, maladii consumptive etc).

- amenoree secundara, este absenta menstrelor ce existasera anterior. Aceasta este consecinta extirparii ovarelor, sau a epuizarii precoce a ovarelor sau a insuficientelor hipofizare etc.

- spaniomenoree o constituie menstre distantate la 3-4 luni.

Atat spanio cat si bradimenoreea sunt consecinta insuficientelor ovariene secundare, ca in cazul tumorilor hipofizare, bolile tiroidei, corticosuprarenalei etc si fazelor premergatoare ale menopauzei.

- tahimenoreea, cicluri menstruale scurte de 19-25 zile. Sunt caracteristice hiperestrogeniilor absolute si uneori in premenopauza.

b).tulburari ale duratei menstrei:

- oligomenoreea – durata redusa a menstrelor de 1-2 zile;

- polimenoree – durata prelungita a menstrelor de 5-6 zile;

- menoragii – pierderi sanguine uterine, survenite in afara menstrelor;

- menometroragii – pierderi sanguine uterine care incep cu menstra dar continua mai mult de 10 zile.

c). tulburari ale cantitatii menstrei:

- hipomenoree: flux menstrual redus;

- hipermenoree: flux menstrual ambudent, uneori cu chiaguri;

Toate aceste tulburari menstruale sunt definite sub termenul generic de menopatii.

Patologia ovariana se exprima prin diverse tipuri sau prin diverse combinatii de menopatii, astfel ca:

-        insuficientele progesteronice, dupa intensitatea lor se pot manifesta prin: bradimenoree sau bradi-oligomenoree, sau bradi-oligo-hipomenoree;

-        hiperestrogenia absoluta se manifesta prin: tahimenoree, sau tahi-polimenoree, sau tahi-poli-hipermenoree sau metroragii;

-        polikinestaza ovariana se manifesta prin: amenoree secundara, sau spaniomenoree cu oligo sau din contra cu polimenoree.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Arsura - trateaza cu plante medicinale
Clasificarea bolilor infectioase
DEZVOLTAREA SISTEMULUI RESPIRATOR SUPERIOR SI STRUCTURA FUNCTIONALA A ACESTUIA
Ruptura uterina
LUCRARE DE DIPLOMA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE - TRATAMENTUL STARII DE RAU ASTMATIC LA COPIL
ABCESUL CRONIC. ABCESUL RECE. ACTINOMOCOZA. ADENITA TBC. SIDA
ARTERIOPATIA MEMBRELOR INFERIOARE
EPIDIAB 2008 IN JUDETUL CLUJ



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu