Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina
Atitudinea asistentului medical in urma expunerii accidentale la produse biologice

Atitudinea asistentului medical in urma expunerii accidentale la produse biologice




Atitudinea asistentului medical in urma expunerii accidentale la produse biologice

*               Cadrul reglementarilor legale

l               Ordinul MS nr. 219/2002 privind normele tehnice de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale in completarea HGR nr. 128/2002;

 

l               Ordinul MS nr. 185/2003 privind normele tehnice de asigurarea curateniei, dezinfectiei, efectuarea si pastrarea sterilitatii obiectelor si materialelor sanitare in unitatile sanitare de stat si private;

l               Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului

l               Ordinul MS nr. 994/2004 privind aprobarea normelor de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare;

l               Ordinul MS nr 10/2005 privind Programele Nationale de sanatate

l               Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice si

l               Manual privind riscul profesional si evitarea expunerii la sange, in curs de promulgare pentru aplicarea normativelor Codului Muncii si Normativele de protectia muncii in unitatile medicale, medico-sanitare si medico-sociale.

l               Metodologia de supraveghere si control al accidentelor cu expunere la produse biologice la personalul care lucreaza in domeniul sanitar

q              reglementarile Deciziei 2119/98/EC

*     Obiectivele cursului

     evaluarea riscului de infectie ocupationala

     determinarea circumstantelor de aparitie a AES, si stabilirea posibilelor strategii de prevenire

     furnizarea unui document pentru educarea personalului medico-sanitar in sensul prevenirii AES

     combaterea mai eficienta a cauzelor AES in conditiile unor resurse financiare reduse

*     Accidente prin expunere la sange (AES)-definitie

l     Orice expunere :

       parenterala:percutana (intepare, taiere)

si prin mucoase

       contact cu piele sau mucoase care prezinta solutii de continuitate (Ochi, mucoasa bucala)

la:

       sange

       produs biologic contaminat cu sange

       produs contaminat cu agenti patogeni care se transmit prin sange

*     O problema de securitate a personalului medico-sanitar dar si a bolnavilor

-Intepatura la recoltare de sange

-0.1 accidente percutane/asistenta/an Risc crescut de AES,

-infectii la personalul medico-sanitar

l     316 HIV (CDSC 1999)

l     Mii - HCV

l     Zeci de mii HBV (pana in 1980);

-Intepatura in timpul actului chirurgical sutura;

-10 accidente percutane/chirurg/an -Risc scazut de AES ;

-Riscul HIV pentru pacient daca chirurgul e seropozitiv intre 1/42,000 1/420,000 proceduri(Bell 1992)Anesteziologie: 1/750 .

*     Circumstante de aparitie a AES

Servicii

     ATI, urgenta

     Chirurgie

     Interne

Manevre cu risc crescut

l     Punere si scoatere perfuzii

l     Gazimetrie

l     Suturi

l     Recapisonaj

Cea mai mare parte (70%) a AES survin in momentul efectuarii gestului medical

*     Personalul medico-sanitar (PMS)

l     termenul de personal de ingrijire medico-sanitar se refera la cei care lucreaza in:

     serviciile de urgenta, ATI,

     stomatologie,

     laborator, medicale

     chirurgie, ginecologie,

     anatomie patologica;

l     medici, asistenti, tehnicieni, infirmieri, studenti

*     Factori care influenteaza riscul AES

l     Natura agentului patogen

l     Tipul de expunere

l     Cantitatea de sange inoculata

l     Nivelul viremiei din sangele sursei de infectie in momentul expunerii

*     AES si agentii etiologici

l     peste 50 de agenti patogeni

l     Evolutie: de la benigna la fatala

l     Distributie: de la rara la ubicuitaira

l     Numerosi patogeni raman a fi identificati in continuare

       1970: Hep B virus

       1980: HIV

       1990: Hep C virus

       2000 ?

*     AES si agentii patogeni virali

 

  • Diversitate mare, incrucisata
  • Uneori riscul este +++ (Febre hemoragice)
  • Incubatie silentioasa
  • Profilaxie
      • Antivirale
      • Imunglobuline
      • Vaccinuri

 

*     Virusuri

Agent patogen

Expunere:

Contextul

V.hepatitei B si D

Solutie de continuitate tegumentara si

a mucoasei

Prestatii medico-sanitare si auxiliare din toate categoriile de unitati sanitare

V.hepatitei C

Solutie de continuitate tegumentara si

a mucoasei

Prestatii medico-sanitare si auxiliare din toate categoriile de unitatisanitare

Retroviridae (de ex:

HIV1,2; HTLV I,II,III)

Solutie de continuitate tegumentara si

a mucoasei

Prestatii medico-sanitare si auxiliare din toate categoriile de unitati sanitare

Herpesviridae (de ex: HSV1,2; VZV, CMV, EBV)

Intepatura si manopere

invasive cu leziune

Ingrijiri medicale si activitati paraclinice de diagnostic

Poxviridae (de ex: virusul variolei si vaccinia)

Intepatura si manopere

invasive cu leziune

Activitati in laboratoare de cercetare si in scop diagnostic

Flaviviridae (de ex: WNV,

TBEV)

Intepatura si manopere

invasive cu leziune

Ingrijiri medicale si activitati paraclinice de diagnostic

Filovirade (de ex.: virusurile febrelor hemoragice

Contact direct cu produse biologice contaminate

Activitati in laboratoare specializate si manopere de ingrijiri medico-sanitare

*     Bacterii si rickettsii

q    Incubatie scurta

q    Roseata, durere, febra si hiperleucocitoza

q    Antibioticoterapie bine condusa, profilaxie (tetanos, meningococ)

q    Probleme de multirezistenta

q    Probleme de bacterii zoonotice

*     Bacterii si rickettsii

 

 

SHAPE * MERGEFORMAT

Laborator de cercetare

Intepatura

Treponema spp

Autopsie, ingrijiri medicale, leziuni tegumentare

Piele lezata

Streptococ grup A

Manopere de curatenie si ingrijiri

Intepatura

Staphylococus aureus

Ingrijiri spitalicesti, activitate de labortator

Intepatura

Rickettsii

Laborator de cercetare

Taietura

Neisseria gonorrhoeae

Ingrijiri spitalicesti

Intepatura

Mycobacterium tuberculosis

Ingrijiri spitalicesti

Intepatura

Mycobacterium leprae

Laborator de cercetare

Intepatura

Leptospira icterohemoragie

Laborator de spital si ingrijiri medicale

Intepatura

Corynebacterium difterie

Laborator de cercetare

Ingrijiri veterinare

Intepatura

Brucella abortus

Contextul

Expunere

Agent patogen

*     Parazitii si AES

SHAPE * MERGEFORMAT

Laborator medical

Intepatura

Trypanosoma

Autopsie

Laborator de cercetare

Intepatura, Conjunctiva oculara

Toxoplasma gondii

Ingrijiri spitalicesti

Intepatura

Plasmodium vivax

Ingrijiri spitalicesti

Intepatura

Piele lezata

Plasmodium malarie

Ingrijiri spitalicesti

Piele lezata

Plasmodium falciparum

Laborator medical

Intepatura

Piele lezata

Leishmania spp

Contextul

Expunere

Agent patogen

*     Agentii fungici si AES

SHAPE * MERGEFORMAT

Laborator de cercetare

Intepatura

Sporotrichum schenkii

Ingrijiri spitalicesti

Intepatura

Cryptococcus neoformans

Autopsie

Bisturiu

Blastomyces dermatitidis

Contextul

Expunere

Agent patogen

*     AES si prionii

 

l     Exista7 cazuri descrise boala Creutzfeld-Jakob la personalul medico-sanitar

l     Nu exista argumente pentru un risc ridicat

l     Nu exista teste sau tratamente preventive

l     Masuri in momentul inocularii ?

l     Pentosan polysulphate (Tavan)

*     Concluzii

l     Diversitate mare

l     Precautiunile Universale confera protectie impotriva tuturor

l     Foarte multe antibiotice

l     Numar redus de antivirale

*     Modalitati de transmitere ale agentilor patogeni din sange

 

Expunerea profesionala la diversi agenti patogeni transmisi prin sange (AES)

-se poate realiza prin:

l     inoculari percutane :-intepare, taiere

l     contaminarea tegumentelor cu solutii de continuitate

l     contaminarea mucoaselor

-in timpul

l     efectuarii unor manopere medicale invazive cu ace sau instrumente ascutite

l     manipularii unor produse biologice contaminate

l     manipularii instrumentarului si a materialelor sanitare contaminate cu produse biologice contaminate (material moale medical, lenjerie, echipamente, etc.)

-prin intermediul

l     instrumentelor medico-chirurgicale taietoare intepatoare

l     materialelor sanitare

l     suprafetelor si altor dotari folosite in activitatea din unitatilor sanitare

l     reziduurilor rezultate din activitatea medicala, contaminate in timpul utilizarii lor in cadrul activitatilor specifice.

*     Potentialul infectant al produselor biologice

Crescut:

l     Sange

l     Lichid amniotic

l     Secretie vaginala, sperma

l     Lapte uman

l     LCR

l     Lichid peritoneal

l     Lichid pericardic

l     Lichid pleural

l     Lichid sinovial

l     Saliva, in manevre stomatologice

l     Lichid de exsudatie din plagi sau arsuri

l     Orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sange

Scazut:

l     Urina

l     Lichid de varsatura

l     Saliva

l     Materii fecale

Cu conditia sa nu fie vizibil contaminate cu sange

*     Contaminarea virala a produselor biologice

Risc in functie de tipul produsului biologic

Virus

Dovedit

Posibil

Absent

VHB

Sange, lichide biol. care contin sange

Sperma, secretia vaginala, lich. ascita, saliva

Urina, fecale

VHC

Sange

Sperma, secretia vaginala

Urina, fecale lacrimi, saliva

HIV

Sange, lichide biol. care contin sange

Sperma, secretia vaginala, lich. ascita, LCR, lich.amniotic

Urina, fecale lacrimi, saliva

*     Riscul de transmitere al HIV, VHC si VHB

Virus

Evolutie cronica

Risc
dupa
AES

Incarcatura virala plasmatica

Vaccin

Profi-laxie

HIV

100 %

0,3 %

10-104

Nu

Da

VHC

60-80 %

3 %

104-106

Nu

Nu

VHB

10 %

30 %

106-109

Da

Da

*     Riscul mediu de transmitere

La 1000 expuneri percutane, un ac murdar de sange de la un bolnav purtator de VHB, VHC, HIV produce:

VHB : 300 contaminari

VHC : 30 contaminari

HIV : 3 contaminari

La 1000 expuneri cutaneo-mucoase

HIV : 0, 3 contaminari

*     Riscul mediu al transmiterii virale prin intepare

Sursa

Riscul

HBV

 

HBsAg+ si HBeAg+

22.0%-31.0% hepatita ;

37%-62% infectie VHB evidentiata serologic

HBsAg+ si HBeAg-

1.0%-6.0% hepatita;

23%-37% infectie VHB infectie evidentiata serologic

HCV

1.8% (intre 0%-7% )

HIV

0.3% (intre0.2%-0.5% )

*     Personalul medico-sanitar si situatiile la risc

SHAPE * MERGEFORMAT

Riscul cumulat, insa, este mai mare in profilele chirurgicale

Prevalenta riscului infectiilor poate fi mai mica

Prevalenta riscului infectiilor poate fi mai mare

Accidentele percutane sunt mai frecvente

Accidentele percutane sunt mai rare

Expuneri la risc, mai frecvente

Expuneri la risc, mai putine

AES in serviciile chirurgicale

AES in serviciile medicale

*     Evaluarea riscului pentru transmiterea infectiei HIV

SHAPE * MERGEFORMAT

Nu

sunt

Nu are

risc

K2

mediu

K2

mediu

K1

scazut

K1 scazut

K3

inalt

K2

mediu

K3

inalt

Riscul

evaluat

nu

da

Ac cavitar cu lumen mare

nu

da

Leziune puncti-

forma fara intere-

sarea unui vas

nu

da

Leziune, incizie, zgarietura superficiala

>5 min

<5 min

Secunde,minute

Durata expunerii

> 5 ml

< 5 ml

In functie de instrument

Cantitatea sangelui

Piele

intacta

Leziune cutaneo-mucoasa

Leziune percutana

Tipul expunerii

Alte

fluide

umane

Sange, alte lichide biologice contaminate vizibil cu sange, lichid

cefalo-rahidian, lichide: sinovial, -pericardic, -pleural, -peritoneal,

-amniotic si maduva osoasa, sperma, secretie vaginala.

Tipul lichidului

biologic contaminat

*     Factori de risc in transmiterea HIV

SHAPE * MERGEFORMAT

Limfocite CD4 sub 200 > CD4 > 200

Incarcatura virala intens pozitiva > slab pozitiva sau nedetectabila

Stadiul SIDA > stadiile precoce a infectiei HIV

Factori legati de pacientul sursa

Leziune profunda> superficiala

Ac cavitar > ac plin

Dispozitiv intravascular > subcutan sau intramuscular

Prezenta vizibila a sangelui > absenta

Ac de calibru mare > calibru mic

Neutilizarea manusilor > utilizarea

Prin accidentele percutane

Timp de expunere lung > scurt

Prezenta leziunilor cutanate > absenta lor

Prin accidentele cutaneo-mucoase

Expunere percutana > cutaneo-mucoasa

Factori legati de tipul de AES

*     Evaluarea riscului pentru transmiterea infectiei cu VHB

SHAPE * MERGEFORMAT

Este crescut

Este crescut

Nu exista

             leziune percutana

             mucoase sau piele lezata

             piele intacta

         sange,

         orice lichid biologic cu continut vizibil de sange

         lichid cefalo-rahidian

         sinovial

         pericardic

         peritoneal,

         pleural,

         amniotic,

         sperma, secretie vaginala

Risc

evaluat

Tipul expunerii

Mediul de transmitere contaminat

*     Evaluarea riscului pentru transmiterea infectiei cu VHC

SHAPE * MERGEFORMAT

Nu

piele intacta

Da

> 5 min

> 5 ml

Nu

< 5 min

< 5 ml

Da

leziune percutana

permucoasa

prin piele lezata

         sange

         orice lichid biologic contaminat cu sange

         lichid cefalo-rahidian

         lichid pericardic

         lichid peritoneal

         lichid pleural

         lichid amniotic

         sperma, secretie vaginala

Prezenta

riscului

Durata

expunerii

Cantitatea

de sange

Tipul expunerii

Mediul de transmitere contaminat

*     Infectii HCV ocupationale in functie de instrumentar

s


*     AES: Factori de gravitate legati de accident (1)

AES grave sunt cele care se asociaza cu:

l     inoculare profunda

l     o cantitate importanta de sange inoculata

l     timpul scurs intre accident si luarea primelor masuri preventive

*     AES: Factori de gravitate legati de pacientul sursa (2)

l     stadiul clinic al bolii

l     momentul viremiei, viremie crescuta in sangele sursei

l     tratament / rezistenta la terapie

*     AES: Factori de gravitate legati de persoana expusa (3)

l     Nerespectarea precautiunilor universale

l     Absenta profilaxiei postexpunere

l     Receptivitate / Imunitate

*     Manevre asociate mai frecvent cu AES

l     Accidente percutane:

l     punerea si luarea perfuziilor

l     sutura chirurgicala

l     cateterismele arteriale si venoase (exemplu gaze din sange)

l     recapisonarea acelor

l     manipularea recipientelor pentru deseuri

l     Accidente prin proiectare:

l     efectuarea analizelor de laborator

l     intubatia oro- si naso-traheala

l     ventilatia mecanica

l     aspiratia traheala

l     fibroscopia

l     hemofiltratie/dializa

*     Modalitati de prevenire si control al riscului

q    Profilaxia primara

     Precautiuni universale

     Precautiuni speciale

     Vaccinarea anti VHB

q    Management-ul cazului de AES

     Declarare

     Masuri de urgenta

     Evaluarea riscului persoanei expuse si a sursei

     Circuitul persoanei cu AES

     Supravegherea persoanei cu AES

*     PROFILAXIA PRIMARA AES

*     Precautiuni universale (PU)

Principiu:

v    Orice produs biologic este potential contaminat !

v    Orice pacient este o potentiala sursa de infectie !

v    Orice instrument este potential contaminat dupa utilizare !

*     Precautiuni universale

l     Definitie

l     masuri fundamentale si standard care se refera la:

☻ MASURI APLICATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR IN PRACTICA

MEDICALA

IGIENA MAINILOR

UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE ADECVAT SI COMPLET

INDEPARTAREA DESEURILOR

☻MASURI CARE SE APLICA PACIENTILOR

ECHIPAMENTELE SI ARTICOLELE DE INGRIJIRE ALE PACIENTULUI

TRANSPORTUL PACIENTILOR;

USTENSILELE PENTRU ALIMENTATIA PACIENTULUI;

☻IGIENA MEDIULUI SPITALICESC

*     Masurile standard care se impun in prevenirea AES (1)

1.Spalarea mainilor imediat dupa contactul cu sange sau produse biologice contaminate cu sange

2. Purtarea manusilor in caz de contact cu:

- un produs biologic

- leziune cutanata sau mucoasa

- echipament contaminat

Si, sistematic, in caz de afectiuni dermatologice ale mainilor personalului de ingrijire

*     Masurile standard care se impun in prevenirea AES (2)

3. Protejarea oricarei plagi cu pansament

4. Atentie la procedurile invazive sau manipularea unor echipamente potential periculoase

5. Interzisa indoirea sau recapisonarea acelor contaminate, niciodata nu se desprind din seringa cu mana

6. Evacuarea imediata a instrumentelor taietoare, intepatoare in recipiente speciale

7. Evitarea expunerii la proiectii: utilizarea de masca, ochelari, halat atunci cand este necesar

8. Decontaminarea imediata a echipamentului si suprafetelor

*     Masurile standard care se impun in prevenirea AES (3)

9. In laborator

       PU trebuie respectate sistematic

       flacoanele cu probe trebuie inchise ermetic

       se interzice pipetarea cu gura

Orice proba trebuie sa respecte aceleasi proceduri de preventie: identificarea probelor la risc este periculoasa si confera un fals sentiment de siguranta

10. Aceste reguli de baza trebuie completate cu masuri specifice fiecarei specialitati medicale si folosirea echipamentului de protectie corespunzator

*     Alte aspecte

l     Precautiunile universale trebuie:

v    Prezentate (afisate)

v    Cunoscute de toti

v    Accesibile tot timpul

v    Integrate in activitatea fiecarei sectii

*     Igiena miinilor

l     Componenta a PU standard si speciale

l     Cea mai simpla procedura de prevenire a infectiilor

l     Se realizeaza prin spalarea si dezinfectia miinilor

l     Dupa efectuarea prestatiilor medicale de ingrijire la fiecare pacient

l     Imediat dupa indepartarea echipamentului de protectie

l     Folosind

l     Apa prelucrata si sapun antiseptic

l     antiseptice

*     Mainile trebuie spalate cand

l     Sunt vizibil murdare

l     Dupa contactul cu obiectele sau produsele biologice contaminate

l     Inaintea si dupa tratamentul efectuat pacientului (inainte de a folosi manusile si dupa indepartarea lor)

*     Consideratii Speciale

l     Utilizati lotiuni de maini care previn uscarea pielii

l     Tineti cont de compatibilitatea dintre produsele de ingrijire a mainilor si manusi (ex,uleiurile minerale pot cauza degradarea manusilor)

l     Pastrati unghiile scurte

l     Evitati unghiile artificiale

l     Evitati inelele care pot rupe manusile

*     Echipament de protectie

Definitie:

Bariera intre personalul medico-sanitar si sursa de infectie, utilizata in timpul activitatilor care presupun riscul contaminarii

*     ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE

l     REPREZINTA:

l     o componenta majora a Precautiunilor universale

l     Protejeaza pielea si mucoasele de expunerea la materiale infectioase

l     Poate fi indepartat cind sunt parasite zonele de tratament

*     Factori care influenteaza alegerea echipamentului

      Cunoasterea metodelor de lucru si a materialelor utilizate.

      Anticiparea posibilului risc de expunere:

       Proiectie sau contact direct

       Pacientul sursa

      Durata procedurilor

      Profilul activitatii

*     ECHIPAMENT DE PROTECTIE

l     Manusi protectia mainilor

l     Halate protectia tegumentului sau a hainelor

l     Masti protectia fetei

l     Ochelari protectia ochilor

l     Protectoare faciale protectia fetei, ochilor

*     Echipament de protectie individual

l     Manusi

l     Scop:-utilizare in timpul manevrelor de ingrijire a bolnavului, -manipularea lichidelor biologice potential contaminate -contactul cu tegumente ce prezinta solutii de continuitate;

-decontaminarea suprafetelor

l     Caracteristici: vinil sau latex; sterile sau nesterile; una sau doua perechi; de unica utilizare sau refolosibile

l     A face sau a nu face:

       A se lucra de la curat la murdar

       A se limita posibilitatea contaminarii prin contact in scopul protejarii propriei persoane, a celorlalti, a mediului

       Manusile se vor schimba daca sunt foarte murdare, daca se rup, intre 2 pacienti,

       Colectare in containere adecvate

       Nu se va folosi aceeasi pereche de manusi de mai multe ori!

*     Recommandari pentru manusi

Inlocuiti manusile rupte,taiate sau intepate

Nu spalati,nu dezinfectati Sau nu sterilizati manusi pentru refolosire reuse

*     Echipament de protectie individual

l     Halate

l     Scop:-utilizare in timpul manevrelor de ingrijire a bolnavului, contactul tegumentelor neacoperite / hainelor cu lichide biologice potential contaminate

l     Caracteristici:-impermeabile, de unica utilizare sau refolosibile, spalate sau sterilizate,

-in caz de pericol de proiectie se vor utiliza sorturi impermeabile

*     Echipament de protectie individual

l     Masti

l     Scop: protectia fetei pentru prevenirea aspiratiei sau inghitirii lichidelor contaminate

l     Caracteristici: sa acopere integral nasul si cavitatea bucala

l     Ochelari: transparenti, etansi

l     Protectoare faciale: suficient de mari

*     Eliminarea materialului contaminat

Se va face in:

containere (calitati):

l     marime adaptata

l     manevrarabilitate unimanuala

l     orificiu de marime corespunzatoare

l     stabile, imperforabile, etanse si incinerabile

l     transportabile in miini

l     tip unic / serviciu

*     Importanta containerelor

l     Eficiente in absenta unor dispozitive de siguranta specifice

l     Sunt accesibile in conditii de austeritate

l     Previn riscul inerent folosirii obiectelor intepatoare

*     Accidente in timpul folosirii containerelor

     La introducerea obiectelor ascutite:

l     Container prea mic

l     Deschiderea prea stramta

     La nerespectarea regulilor de folosire:

l     Container prea plin

l     Container instabil

l     Detasarea manuala a acului de seringa

*     Criterii in alegerea containerelor

l     Rezistent la obiecte ascutite

l     Impermeabil

l     Rezistent si etans la cadere

l     Nu prea mici (umplere rapida)

l     Marime si structura adaptate la tipul si cantitatea obiectelor ascutite aruncate

l     Eliminerea intregului obiect, altfel necesita caracteristici speciale de separare

l     Nivel al umplerii observabil cu ochiul liber

l     Manevrabilitate corespunzatoare

l     Etansare definitiva

l     Accesibil financiar

*     Recomandari de utilizare a containerelor

l     Un singur furnizor pentru un spital

l     Un singur model, daca e posibil

l     Pastrare aproape de locul efectuarii manoperelor medicale

l     Evitarea fortarii obiectelor la introducere

l     Verificarea stabilitatii

l     Evitarea supraumplerii

*     Consideratii organizatorice privind indepartarea deseurilor sanitare

     O persoana responsabila pentru:

       Verificarea existentei containerelor

       Verificarea nivelului de umplere

       Colectare containerelor pline

     Plan de indepartare a deseurilor medico-sanitare

       Referitor la transport

       Referitor la neutralizare

     Informarea populatiei din vecinatate,

acolo unde este necesar

*     PRECAUTIUNI SPECIALE

-Se aplica dupa identificarea situatiilor cu risc crescut, in functie de specificul fiecarui serviciu medical

*     Precautiuni speciale - Chirurgie

Riscuri

Dispozitive tehnice care reduc riscul

  • Contact cutaneo-mucos frecvent.

  • Purtarea a doua perechi de manusi reduce riscul de contact si inocularea in caz de intepare prin efectul de stergere. Schimbarea manusilor dupa aprox. 40 de min. Purtarea ochelarilor protectori (nu de vedere) sau masca cu viziera atasata. Utilizarea bluzelor si incaltamintei de protectie in sala de interventie

  • Intepatura cu ac in momentul inchiderii plagii operatorii.

  • Utilizarea de agrafe pentru inchiderea plagii; manevrarea acului cu ajutorul port-acului sau a unei pense; sustinerea pielii ce urmeaza a fi suturata cu ajutorul pensei.

  • Intepatura la sutura planurilor profunde prin pozitionarea acului prin tatonare, fara vizualizarea acestuia.

.

  • Utilizarea acului cu capat bont pentru sutura planurilor profunde.

  • Intepaturi mai frecvente in caz de utilizare a acelor drepte.

  • Ace de sutura curbe pentru fixarea tuburilor de dren; sutura epifiziotomiei: (divide riscul de intepare cu 7).
  • Intepatura sau taietura prin trecerea instumentarului din mana in mana.
  • Nu se practica trecerea instrumentarului din mana in mana. Instrumentele trec de la unul la altul prin depunerea lor pe masuta de interventie. Daca manevra de trecere din mana in mana este indispensabila, se anunta momentul.

  • Inteparea personalului prin ace ascunse in campuri operatorii, in momentul debarasarii.

  • Utilizarea recipientelor colectoare: numararea acelor folosite, eliminarea acelor folosite si lamelelor in recipientul colector inainte de scoaterea manusii.

*     Precautiuni speciale: Obstetrica-Ginecologie

l     Factorii de risc prin expunere la sange si lichid amniotic apar in urmatoarele circumstante:

l     Nasterea in urgenta;

l     Delivrenta manuala de placenta;

l     Hemoragie la delivrenta;

l     Epiziotomie (refacerea planurilor profunde);

l     Interventii chirurgicale.

l     Masuri preventive

l     Purtarea manusilor: rezistente, 2 perechi

l     Protectia antebratelor

l     Purtarea halatelor

l     Ace cu capat bont

*     Precautiuni speciale: Servicii de hemodializa - Riscuri

l     Factorii de risc prin expunere la sange apar in urmatoarele circumstante:

l     In timpul bransarii la aparatul de hemodializa:

       Punctia fistulei arterio-venoase

       Prelevari sanguine

l     In timpul sedintei propriu-zise

       schimbarea liniei, a dializorului

       injectarea de medicamente si nutritie parietala

       prelevari sanguine si hemoculturi

l     In timpul debransarii de la aparatul de hemodializa

*     Precautiuni speciale: Servicii de hemodializa Masuri preventive

     Purtarea echipamentului individual de protectie: manusi, masca, ochelari

     Recipient colector la patul bolavului

     Montarea corecta a circuitelor

     Supravegherea fistulei arterio-venoase in timpul sedintei

     Interventie prompta la cel mai mic incident

     Consultarea cu specialisti in caz de probleme;

*     Precautiuni speciale: Servicii de urgenta

l     Factorii de risc prin expunere la sange si lichide biologice apar in urmatoarele circumstante:

l     Manopere si gesturi specifice (cateterism arterial si venos, resuscitare, etc)

l     Tipuri de materiale utilizate (material de calibru gros, absenta materialelor de securitate)

l     Gesturi multiple si diverse

l     Dificultati tehnice, (situatii de urgenta, pacienti agitati);

l     Grafic de lucru particular si personal cu automatisme diverse.

l     Masuri preventive

l     Protocoale pentru fiecare manopera care presupune un risc

l     Mai putine prelevari, mai putine gesturi invazive

l     Instruirea periodica a personalului

*     Precautiuni speciale: Servicii de radiologie interventionala

     Factorii de risc prin expunere la sange si lichide biologice apar in urmatoarele circumstante:

l     procedurile endovasculare ce cuprind angioplastiile, dezobstructiile arteriale si aplicarea endoprotezelor

l     procedurile percutanate directe ce cuprind o multitudine de manevre in scop diagnostic (punctii) si terapeutic (drenaje)

     Riscurile propriu-zise constau in:

l     Intepatura: acul intramuscular pentru realizarea anesteziei locale, acul de punctie si bisturiul

l     Proiectia:

       daca injectarea produsului de contrast se face sub presiune in sonda de angiografie (rezulta o pulverizare de produs de contrast amestecat cu sange);

       dupa aspirarea fluidului biologic

*     Precautiuni speciale: Laborator Riscuri

     Factorii de risc prin expunere la sange si lichide biologice apar in urmatoarele circumstante:

l     Transportul prelevatelor in flacoane sau tuburi necorespunzatoare

l     Pipetarea cu gura

l     Absenta echipamentului de protectie la manipularea prelevatelor

l     Eliminarea necorespunzatoare a deseurilor sanitare

l     Circuite necorespunzatoare

l     Folosirea sticlariei in defavoarea materialelor necasante

*     Precautiuni speciale: Laborator Masuri preventive

l     Masurile standard de precautie:

l     Interzicerea pipetarii cu gura

l     Spalarea sistematica a mainilor

l     Echipament individual de protectie

l     Curatarea si dezinfectia suprafetelor

l     Folosirea materialelor de unica utilizare

l     Folosirea materialelor necasante

*     Precautiuni speciale: Servicii stomatologice

l     Factorii de risc prin expunere la sange si lichide biologice apar in urmatoarele circumstante:

l     Neutilizarea echipamentului corespunzator de protectie

l     Neutilizarea unor aspiratoare rapide pentru a reduce posibilitatea stropirii

l     Sterilizarea incorecta a instrumentarului stomatologic

l     Dezinfectie incorecta

l     Mulaje

l     Masuri preventive:

l     Echipament individual de protectie

l     Sterilizarea corespunzatoare a instrumentarului

l     Echipamente specifice pentru reducerea la minim a riscurilor caracteristice: aspiratoare rapide, etc.

*     Prevenirea transmiterii sanguine a virusului hepatitic B

l     Principii:

l     Vaccinarea anti VHB este cea mai eficienta masura de profilaxie

l     Considerarea tuturor bolnavilor ca potentiale surse de infectie

l     Utilizarea echipamentului de protectie pentru evitarea contactului cu sange sau produse biologice contaminate

l     Prevenirea leziunilor percutane

*     Concentratia VHB in lichidele biologice

SHAPE * MERGEFORMAT

Crescuta Moderata Scazuta/nedetectabila

Sange Sperma Urina

Ser Secretie vaginala Fecale

Exsudate Saliva Transpiratie

Lacrimi

Lapte uman

*     Vaccinarea anti-VHB

l     Modalitati de vaccinare (conform calendarului national)

l     Pentru vaccinarea dupa varsta de 25 de ani, o dovada care sa indice status-ul imunitar referitor la atc antiHBs

l     Rapelul obligatoriu:

l     priveste numai personalul medico-sanitar expus riscului

evaluare prin specialistul epidemiolog

l     Eliminarea rapelului obligatoriu sistematic:

in functie de recomandarile epidemiologului

*     Vaccinarea anti-VHB

     Este cea mai eficienta metoda de profilaxie

     Schema de vaccinare : 0, 1, 6 luni

     Schema de vaccinare de urgenta : 0, 1, 2 luni si rapel la 12 luni

     Titrul de anticorpi protector: > 10mUI/ml, incepand cu 2 luni de la ultimul rapel

     In cazul in care titrul de anticorpi este mai mic de 10mUI/ml, se efectueaza unul sau mai multe rapeluri

*     Vaccinarea anti-VHB

l     Eficacitate pe termen lung:

l     Titrurile atc. anti HBs coboara sub <10 mIU/mL la 30-50% dintre adulti in primii 8-10 ani dupa vaccinare

l     Expunerea la VHB determina un raspuns anamnestic care previne aparitia infectiei cu VHB

l     Memoria imunologica ramane intacta pentru cel putin 20 de ani dupa vaccinare

l     Infectia cronica cu VHB apare extrem de rar la cei care au raspuns imunologic la vaccin

*                   MANAGEMENTUL CAZULUI AES

*     Atitudinea in caz de AES

     Intreruperea activitatii, fara a periclita securitatea pacientului

     Declararea imediata a AES cadrului medical superior (asistenta, asistenta sefa, medic) sau responsabilului serviciului de preventie si control al infectiilor nosocomiale(SPCIN)

*In cazul in care AES a survenit intr-un cabinet medical individual, persoana se prezinta imediat la cel mai apropiat spital.

     Aplicarea masurilor de urgenta:

l     Imediat: spalare abundenta cu apa si sapun dupa care se utilizeaza un antiseptic, dezinfectant

l     Se interzice fortarea sangerarii!

l     Ulterior, evaluarea riscului persoanei expuse si a sursei

*     Managementul postexpunere (MPE) (1)

l     Un program eficient consta in:

       Proceduri / strategii clare

       Instructajul PMS

       Acces rapid la:

l     Ingrijiri medicale

l     Profilaxie postexpunere

l     Testarea pacientilor sursa / PMS

       Evaluarea strategiilor de prevenire

*     Managementul postexpunere (MPE) (2)

l     Raportarea AES

l     Evaluarea riscului de infectie

       Tipul si severitatea expunerii

       Statusul imunologic al pacientului sursa

l     Tratament, consiliere si monitorizare

*     Conduita in caz de AES Primele masuri

l     Ingrijiri initiale

l     Evaluarea riscului

   profilaxie

   urmarirea cazului

l     Consultanta, suport

*     Conduita de urmat in caz de AES

   2 ETAPE

1 Luarea masurilor medicale

       evaluare, profilaxie

       sustinere si urmarire

2 Luarea masurilor administrative

*     Conduita de urmat in caz de AES

l     Ingrijiri initiale de urgenta 0-5

l     consultarea de urgenta a unui medic 0-4 h

- evaluarea riscului

- cercetarea status-ului imunitar al pacientului sursa

(testare rapida HIV, serologie HVC, altele)

- eventuala profilaxie

l     Declararea accidentului de munca 0-24 h

l     Contactarea medicului de medicina muncii 0-7 z

pune la punct urmarirea cazului, cercetarea cauzelor AES

*     Ingrijiri initiale

   EXPUNERE CUTANATA

4    spalare imediata cu apa si sapun, clatire puternica

4    Antisepsie CEL PUTIN 5 MINUTE

       Alcool de 70

*     Ingrijiri initiale

   EXPUNERE PERCUTANATA

4    A nu se forta sangerarea

4    spalare imediata cu apa si sapun, clatire puternica

4    Antisepsie CEL PUTIN 5 MINUTE

        Alcool 70

*     Ingrijiri initiale

   EXPUNERE MUCOASA

Clatire imediata si abundenta

CEL PUTIN 5 MINUTE

4    cu ser fiziologic

4    sau, in lipsa, cu apa

*     TRATAMENTE POST-AES

SHAPE * MERGEFORMAT

HIV

VHC

VHB

profilaxie antiretrovirala

tratament precoce ca intr-o primoinfectie

nu exista profilaxie

tratament precoce ca intr-o hepatita acuta

gammaglobuline specifice + vaccin

*     Chimioprofilaxie post-AES

l     1 Argumente pro si contra / probleme

l     2 Indicatiile chimioprofilaxiei

l     3 Luarea masurilor si supraveghere

*     Profilaxie post expunere la sange (HIV)

l     ancheta caz - martor (CDC.1995):eficacitatea anti-retroviralelor ca profilaxie=reducere cu 80% a riscului

l     avantaj al bi- si tri-terapiei vs. monoterapie

l     risc de rezistenta daca pacientul - sursa e tratat

*     Chimioprofilaxie post-AES

l     Pentru

- eficacitate la animal

- studiu caz-control

- eficacitate preventiva

asupra fatului

- eficacitatea bi- si

tri-terapiei

l     Contra

- Inexistenta unei dovezi asupra eficacitatii

- esecul documentat al AZT

- efecte secundare

frecvente

- rezistenta

- cost

*     ATITUDINE POST EXPO

l     OBIECTIV: TIMPUL SCURS INTRE EXPUNERE SI TRATAMENT < 4 ORE

l     SEROLOGIE PENTRU PACIENTUL SURSA

< SAU = 2 ORE

*     Circuitul supravegherii post-AES

Probleme ce se impun in supravegherea post AES

 

*     Raportarea accidentului

l     Data si locul accidentului

l     Detalii asupra procedurii Ce, unde, cum, cu ce instrument

l     Detalii asupra expunerii Lichidul biologic implicat, cantitatea inoculata, durata contactului

l     Informatii asupra persoanei sursa si asupra persoanei expuse

*     EVALUAREA RISCULUI

l     Asigurat de un medic specialist sau de urgenta in orele ce urmeaza accidentului

l     Dependent de statutul bolnavului-sursa caracteristicile AES

l     Conditionat de profilaxia eventuala supravegherea ce urmeaza sa se faca

*     Evaluarea riscului de expunere

     Tipul expunerii:

     percutana

     membrana mucoasa

     piele non-intacta

     muscatura

     Lichidul biologic implicat

     sange

     lichid sanguinolent

     lichid sau tesut potential contaminat

     Persoana sursa

       prezenta AgHBs

       prezenta atc anti HCV

       prezenta atc anti HIV

       sursa necunoscuta, evaluare epidemiologica si clinica

*     EVALUAREA RISCULUI

   COORDONARE NECESARA

l     Intre medici

- medicul ce asigura consultul imediat (specialist, urgenta)

- medicul ce trateaza bolnavul sursa

- medicul responsabil de supraveghere (epidemiolog,medicul de Medicina Muncii )

l     Importanta unei fise de raportare corecte si complete

*     Sursa necunoscuta sau netestabila

l     Se vor culege informatii despre AES

       unde si in ce conditii

       prevalenta VHB, VHC sau HIV in populatie

l     Nu se recomanda testarea instrumentului taietor sau intepator

       interpretarea informatiilor nu este fiabila

       pericolul manipularii unui instrument ascutit

*     Evaluarea sursei (1)

l     Consimtamantul sursei, in concordanta cu legislatia

l     Confidentialitate

l     Daca statusul imunitar al sursei in ceea ce priveste VHB, VHC sau HIV este necunoscut, se va testa

l     Testare in cel mai scurt timp posibil

l     Consultare cu laboratorul in ceea ce priveste testul cel mai potrivit

*     Evaluarea sursei (2)

l     Pentru hepatita virala B

l     Prezenta atg HBs

l     Pentru hepatita virala C

l     Atc anti VHC

l     Pentru HIV

l     Testare rapida pentru obtinerea rezultatului in maximum 24-48 de ore

*     Managementul Postexpunere VHB (1)

l     Evaluare preliminara si testarea persoanei expuse cu status imunitar VHB necunoscut

l     Consideratii terapeutice

       cand tratam

       cu ce tratam

l     Consiliere si monitorizare

*     Managementul Postexpunere VHB (2)

l     Testarea preliminara a atc anti-HBs daca persoana a fost vaccinata, dar raspunsul la vaccin este necunoscut

l     Testarea preliminara nu este necesara daca persoana expusa a fost vaccinata sau raspunsul la vaccin este cunoscut

*     Profilaxia Post Expunere (PPE) VHB (1)

Sursa este atg HBs pozitiva

l          1 doza de hiperimunglobulina specifica + prima doza de vaccin

l          Nici un tratament

l          1 doza de hiperimunglobulina specifica + prima doza de re-vaccinare sau 2 doze HBIg

l          Testare atc anti-HBs.

         Daca raspunsul e adecvat, nimic

         Daca e inadecvat, 1 doza HBIg si 1 doza rapel

 
SHAPE * MERGEFORMAT

Vaccinare si status imunitar al persoanei expuse

l         Nevaccinat

l         Vaccinat

        Responder

        Nonresponder

l         Raspuns necunoscut la vaccin

*     Profilaxia Post Expunere (PPE) VHB (2)

Sursa este necunoscuta sau netestata

l          Vaccinare

l          Nici un tratament

l          Daca sursa prezinta un risc crescut se iau aceleasi masuri ca si cum ar fi atg HBs pozitiva

l          Testare atc anti-HBs.

        Daca raspunsul e adecvat, nimic

        Daca e inadecvat, rapel si monitorizarea titrului la 1-2 luni

 
SHAPE * MERGEFORMAT

Vaccinare si status imunitar al persoanei expuse

l          Nevaccinat

l          Vaccinat

        Responder

        Nonresponder

l          Raspuns necunoscut la vaccin

*     Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere a VHB

SHAPE * MERGEFORMAT

Vaccinat

Atc anti HBs > 10 mUI/ml

Subiect expus

Vaccinat, nonresponder sau raspuns vaccinal nedocumentat (*)

Nevaccinat

Subiect sursa

Atg HBs negativ

Atg HBs pozitiv

Status VHB

necunoscut

Vaccinare,

daca e nevaccinat

1. prelevare atg HBs, atc antiHBc, anti HBs

2. serovaccinare (**)

Subiect expus

Supravegherea subiectului expus

Supravegherea nu e necesara

anti HBs>10 mUI/ml

Atg HBs negativ

anti HBs<10 mUI/ml

Atg HBs pozitiv

Inchidere dosar

Supraveghere prin

Luna 1, 3, 6

Atg HBs

Atc anti HBc

Atc anti HBs

Atg HBs negativ

Atg HBs pozitiv

Urmarire pana la 12 luni

Serovaccinare (***)

Luare in evidenta serviciu specializat

*     Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere a VHB

v    Observatii:

(*) Daca subiectul expus a fost vaccinat pana la varsta de 25 ani, vaccinarea este eficace si e protejat

(**) Serovaccinarea (1 doza vaccin si 500 UI de HBIg in aceeasi zi in doua locuri diferite) se realizeaza cat mai precoce, daca statusul serologic al pacientului sursa e pozitiv sau necunoscut, fara a astepta rezultatele determinarilor serologice ale sursei

(***) Completarea serovaccinarii, 2 doze de HBIg la o luna de la prima doza si rapelul vaccinului

*     Eficacitatea PPE pentru VHB

Lot Prevenirea infectiei cu VHB

Doze multiple de HBIg fara

vaccinare din prima saptamana 70 75 %

Vaccinare anti VHB 70 75%

Combinatia HBIg + vaccin 85 95%

*     Monitorizarea persoanei expuse la VHB

Testarea atc anti-HBs la PMS care a fost vaccinat in urma expunerii se realizeaza:

       La 1-2 luni dupa ultima doza

       Dar ! Raspunsul anti-HBs nu poate fi atribuit cu certitudine vaccinului, daca persoanei respective i s-au administrat HBIg cu 3-4 luni inainte

*     Consiliere postexpunere VHB

l     Persoana expusa nu va dona sange, plasma, organe, tesuturi sau sperma

l     NU sunt necesare:

       modificarea practicilor sexuale

       precautii speciale pentru prevenirea transmiterii secundare

       modificarea responsabilitatilor de serviciu

l     In caz de infectie acuta se aplica profilaxia secundara

*     Management Postexpunere VHC

Transmiterea virusului hepatitei C(VHC) in caz de AES

v    In general scazuta

v    Incidenta este 1.8% (intre 0-7%) dupa expunere percutana de la o sursa VHC-pozitiva

v    S-au raportat si cazuri de transmitere prin mucoase

v    Prevalenta 1-2% la PMS

v    Mai scazuta decat in populatia generala adulta

v    De 10 ori mai mica decat pentru infectia cu VHB

*     Managementul Postexpunere VHC

v    Evaluare si testare preliminara

v    Monitorizare si consiliere

*     Managementul Postexpunere VHC

Atitudine:

v    Stabilirea statusului VHC al pacientului sursa si a persoanei care a suferit un AES :

v    Anticorpii anti VHC negativi la pacientul sursa

v    Riscul trebuie considerat nul

v    Exceptii:

v    perioada de incubatie, 1-3 luni

v    imunodepresie (dializa cronica sau transplant,etc)

in aceste 2 situatii se poate determina ARN-ul viral circulant.

v    Anticorpii anti-VHC pozitivi la pacientul sursa (sau ARN viral pozitiv)

v    Risc posibil (intre 1 si 7% ), se recomanda testarea periodica si luarea in evidenta de serviciul de specialitate.

*     Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere a VHC

SHAPE * MERGEFORMAT

Subiect expus

Serologie VHC si dozare ALAT

Subiect sursa

Serologie VHC pozitiva (**)

Status VHC

necunoscut

Supravegherea subiectului expus

Supravegherea nu e necesara

Inchidere dosar

Supraveghere prin

Luna 1, 3, 6

Serologie VHC

ALAT

Rezultat negativ

ALAT creste semnificativ

Apare seroconversia

PCR VHC

Luare in evidenta intr-un serviciu specializat

Serologie VHC negativa

*     Profilaxia postexpunere la VHC

Nu este recomandata pentru ca:

v    Imunoglobulinele nu sunt eficiente

v    Nu exista dovezi privind utilitatea antiviralelor (ex. interferon), care pot fi eficiente doar in cazul infectiei manifeste

*     Managementul Postexpunere VHC monitorizare

v    Testare ARN viral la 4-6 saptamani pentru un diagnostic precoce

v    Testare atc anti VHC (ELISA) si ALAT la 4-6 luni dupa expunere

v    Confirmarea reactiei ELISA pozitive printr-un alt test

v    Nu exista ghiduri pentru terapia infectiei acute

v    Cand infectia cu VHC s-a identificat precoce, persoana va fi trimisa la specialistul infectionist pentru conduita ulterioara

*     Consiliere postexpunere VHC

l     Persoana expusa nu va dona sange, plasma, organe, tesuturi sau sperma

l     NU sunt necesare:

       modificarea practicilor sexuale

       precautii speciale pentru prevenirea transmiterii secundare

       modificarea responsabilitatilor de serviciu

*     Managementul Postexpunere HIV

      Evaluarea si testarea preliminara a persoanei expuse

      Consideratii asupra conduitei terapeutice

      cand

      ce

      sarcina la persoana expusa

      Monitorizare si consiliere

*     Managementul Postexpunere HIV

l     Evaluarea statusului serologic a pacientului sursa

l     test rapid al carui rezultat este disponibil in doua ore sau un test clasic cat mai curand posibil - 24-48 de ore

     Daca persoana sursa este infectata cu HIV - profilaxia postexpunere

     Daca persoana sursa este HIV necunoscut - profilaxia postexpunere

     Daca persoana sursa este HIV negativ nu este necesara profilaxia

*     Initierea PPE

l     Principii:

l     Cat mai curand posibil

       Expunerea trebuie privita ca si urgenta

       Trebuie gandita in termeni de ore si nu zile

l     Nu se cunoaste intervalul de timp dupa care PPE este ineficienta

l     PPE se va reevalua dupa 72 de ore cand:

       Se obtin date suplimentare despre sursa

       Daca sursa e HIV negativa, se va opri

*     Profilaxia postexpunere

Riscul transmiterii Riscul reactiilor adverse ale PPE

*     Oportunitate PPE dupa un accident profesional

SHAPE * MERGEFORMAT

Pacient/subiect sursa necunoscut

Pacient/subiect sursa cunoscut

Incarcatura virala sau tratamet antiretroviral prealabil necunoscut

Incarcatura virala detectabila: tratamentul prealabil

Tratament

Tratament identic cu al subiectului sursa

Tratament

identic cu al sursei

Incarcatura virala nedetectabila

*     Codul expunerii (CE)

SHAPE * MERGEFORMAT

Tipul de expunere cu risc de infectie

Altele

Cu integritatea afectata a mucoaselor si a pielii

Expunere transcutanata

Volum

Nu necesita PPE

Severitate

Mic (ex: cateva picaturi, durata scuta)

Moderat (ex: picaturi multiple sau improscare cu sange sau durata mai mare de cateva minute)

Severitate scazuta

(ex: ac chirurgical sau zgarietura superficiala)

CE2

CE2

CE1

CE3

Sursa de infectie

Sange sau alte produse continand sange

Severitate mare

(ex: ac cu lumen larg, profunzime mare, sange vizibil pe instrument sau pe acul folosit la punctionarea venei/arterei pacientului)

*     Codul status-ului HIV al sursei (CS-H)

SHAPE * MERGEFORMAT

Statusul HIV al sursei de expunere

HIV negativ

HIV pozitiv

Status necunoscut

Sursa necunoscuta

Nu necesita PPE

Nivel scazut de expunere

asimptomatic si valoare mare a numarului de limfocite CD4

Nivel crescut de expunere

(ex: SIDA, infectie HIV primara, incarcatura virala mare sau in crestere, nivel scazut CD4)

CS-H1

CS-H2

CS-HN (necunoscut)

*     Oportunitatea PPE

 

Stabilirea recomandarii de PPE

CE

CS-H

Recomandarea PPE

1

1

PPE nu este absolut necesara. Tipul de expunere nu prezinta un risc cunoscut de transmitere HIV. Cand riscul de toxicitate a tratamentului este pus in balanta cu beneficiul PPE, decizia va fi luata impreuna, de catre lucratorul sanitar expus si de catre clinicianul care ar urma sa-l trateze.

1

2

Se ia in discutie aplicarea schemei de baza. Tipul de expunere reprezinta un risc neglijabil de transmitere HIV. Un titru crescut de HIV la nivelul sursei poate justifica aplicarea PPE. Cand riscul de toxicitate a tratamentului este pus in balanta cu beneficiul PPE, decizia se va lua de comun acord de catre lucratorul sanitar expus si de catre clinicianul care ar urma sa-l trateze profilactic.

2

1

Se recomanda schema de baza.

Majoritatea expunerilor la infectia cu HIV fac parte din aceasta categorie. Nu s-a constata o crestere a riscului HIV, dar aplicarea schemei de baza este recomandabila.

2

2

Se recomanda schema extinsa. Tipul de expunere reprezinta un risc crescut de transmitere a infectiei cu HIV.

3

1

sau 2

Se recomanda schema extinsa. Tipul de expunere reprezinta un risc crescut de transmitere a infectiei cu HIV.

Necunoscut

Se ia in considerare aplicarea schemei de baza in cazul in care sursa este necunoscuta, dar locul in care s-a produs expunerea sugereaza un risc posibil de infectare cu HIV si CE=2 sau 3.

*     PPE situatii particulare - sarcina

l     Principii generale

       Sarcina nu este o contraindicatie pentru PPE

       Persoana expusa trebuie sa ia o decizie informata: alegerea terapiei e mai complicata

        Poate exacerba modificarile fiziologice datorate sarcinii

        Efectele pe termen mediu / lung asupra fatului sunt necunoscute

        Anumite medicamente sunt contraindicate

*     Monitorizarea persoanei expuse

     Daca sursa e HIV pozitiva, se testeaza la 6 saptamani, 3 luni, 6 luni

       ELISA standard

     Monitorizarea pana la 12 luni

       Este recomandata in caz de sursa care prezinta co-infectie VHC si HIV

       Optionala in functie de situatie

*     Consiliere postexpunere HIV

l     La aparitia efectelor secundare PPE

l     La aparitia semnelor si simptomelor infectiei acute

l     febra

l     rash

l     infectii respiratorii

l     Pentru prevenirea transmiterii secundare

l     Abstinenta sexuala sau folosirea prezervativelor

l     Interzicerea donarii de sange, organe sau tesuturi

*                                         SUPRAVEGHEREA AES

*     OBIECTIVUL SUPRAVEGHERII AES

*     Reducerea incidentei AES la personalul medico-sanitar

*     SCOPUL SUPRAVEGHERII AES

u    Identificarea riscurilor

u    Analiza practicilor medico-sanitare

u    Interpretarea rezultatelor

u    Definirea si punerea in practica a strategiilor de prevenire a AES

u    Evaluarea masurilor aplicate:

u    Incidenta AES

u    Evaluarea procedurilor

*     RESPONSABILITATI(1)

     Guvernamentale:

     Crearea unui sistem national de supraveghere al AES

     Crearea unui cadru legal corespunzator care:

     Sa asigure un suport legislativ activitatii de prevenire a AES

     Sa asigure implementarea reglementarilor Uniunii Europene in domeniu

     Asigurarea continua a resurselor necesare pentru:

     Echipament de protectie

     Laborator

     Profilaxia postexpunere

     RESPONSABILITATI(2)

     Institutionale:

     Stabilirea unui program propriu de prevenire a AES

     Crearea unui grup de lucru interdisciplinar care:

     Identifica riscurile

     Analizeaza manoperele medicale

     Interpreteaza rezultatele

     Implementeaza strategii de prevenire a AES

     Evalueaza eficienta masurilor preventive aplicate

     Desemnarea unei persoane responsabile pentru supravegherea AES

     Instruire periodica a personalului

     Elaborarea de protocoale de lucru, specifice fiecarei sectii

     Intocmirea unor formulare de raportare si a unui registru de consemnarea a AES

*     RESPONSABILITATI(3)

l     In cadrul SPCIN medicul epidemiolog

-Ia in evidenta cazul de AES

-face ancheta epidemiologica

-evalueaza riscul contaminarii postexpunere

-stabileste profilaxia post expunere

-monitorizeaza cazul

-ofera consiliere

*     Ancheta epidemiologica a AES

Elemente care trebuie evaluate in ancheta epidemiologica a AES

l     Incidenta si prevalenta AES

l     Statusul serologic al bolnavului sursa

l     Cunostintele despre riscuri (cunostinte teoretice)

l     Observarea precautiunilor universale (cunostinte practice)

l     Impactul AES asupra viitorului profesional

*     RESPONSABILITATI(4)

     SPCIN-ului trebuie sa i se alature medicul de medicina muncii care:

     inregistreaza accidentul de munca

     Completeaza fisa cazului

     Cerceteaza cauzele AES

     Urmareste respectarea conditiilor de munca

     Sectia in care s-a produs AES,prin responsabilul desemnat:

     Ia legatura cu medicul pacientului sursa

     Recolteaza si trimite la laborator proba de sange a persoanei expuse

     Anunta infectionistul pentru chimioprofilaxie

     Tine evidenta tuturor AES

*     RESPONSABILITATI(4)

l     Laboratorul spitalului efectueaza:

l     testul HIV la pacientul sursa si persoana expusa

l     testul pentru Ac anti-HBs la persoana expusa

l     testul atg HBs(AgHBe) la pacientul sursa

l     testul pentru Ac anti-HCV

l     trimite probele pentru investigatii suplimentare (ARN viral) la un alt laborator

l     Infectionistul:

       evalueaza riscul de infectie HIV

       stabileste indicatiile chimioprofilaxiei

*     IN PRINCIPIU

In orice serviciu medical unde exista riscul producerii AES, trebuie sa se asigure 24 de ore din 24 accesul la:

l     Informatie

l     Masuri preventive rapide si eficiente

l     Profilaxie, acolo unde este cazul

*     Un sistem eficient de management postexpunere

l     Trebuie

l     Cunoscut de tot personalul medico-sanitar al institutiei

l     Sa fie accesibil tuturor, tot timpul

l     Sa cuprinda

       Testarea serologica a persoanei expuse si a sursei

       PPE, daca e cazul

l     Sa asigure confidentialitatea rezultatelor serologice

*     Concluzii

     Este necesara dezvoltarea unor politici clare de management al AES

     Este obligatorie implementarea acestor politici prin

     programe de training,

     vaccinarea anti VHB,

     asigurarea accesului la PPE,

     asigurarea capacitatilor de laborator pentru testare serologica

     asigurarea monitorizarii si consilierii in cazul in care accidentul s-a produs

*     In concluzie

v    Management-ul expunerii ocupationale este complex

v    Preventia este cea mai potrivita optiune!

v    Imunizare anti hepatita virala B

v    Evitarea expunerii ocupationale la sange si produse biologice contaminate cu sange prin respectarea precautiunilor universale

*     PREVENTIA ESTE DE AUR

Protejand pacientiiprotejand personalul medico-sanitar

Promovati o asistenta medicala de calitate !





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei diagnosticul si evaluarea firmei
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


Biopsia orala a tubului digestiv proximal
TUMORILE MAXILARELOR
Curs Teorii, concepte, diagnostic in nursing
LEZIUNILE ODONTALE SI PARODONTALE - TRATAMENTUL DE URGENTA
OCLUZIA INTESTINALA
Supuratile palpebrale
Obiectivele generale ale recuperarii kinetoterapeutice a umarului posttraumatic
TULBURARI DE COAGULARE DOBANDITE

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.