Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina
Atitudinea asistentului medical in urma expunerii accidentale la produse biologice

Atitudinea asistentului medical in urma expunerii accidentale la produse biologice




Atitudinea asistentului medical in urma expunerii accidentale la produse biologice

       Cadrul reglementarilor legale

l       Ordinul MS nr. 219/2002 privind normele tehnice de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale in completarea HGR nr. 128/2002;



l       Ordinul MS nr. 185/2003 privind normele tehnice de asigurarea curateniei, dezinfectiei, efectuarea si pastrarea sterilitatii obiectelor si materialelor sanitare in unitatile sanitare de stat si private;

l       Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului

l       Ordinul MS nr. 994/2004 privind aprobarea normelor de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare;

l       Ordinul MS nr 10/2005 privind Programele Nationale de sanatate

l       Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice si

l       Manual privind riscul profesional si evitarea expunerii la sange, in curs de promulgare pentru aplicarea normativelor Codului Muncii si Normativele de protectia muncii in unitatile medicale, medico-sanitare si medico-sociale.

l       Metodologia de supraveghere si control al accidentelor cu expunere la produse biologice la personalul care lucreaza in domeniul sanitar

q      reglementarile Deciziei 2119/98/EC

     Obiectivele cursului

evaluarea riscului de infectie ocupationala

determinarea circumstantelor de aparitie a AES si stabilirea posibilelor strategii de prevenire

furnizarea unui document pentru educarea personalului medico-sanitar in sensul prevenirii AES

combaterea mai eficienta a cauzelor AES in conditiile unor resurse financiare reduse

     Accidente prin expunere la sange (AES)-definitie

l     Orice expunere :

parenterala:percutana intepare, taiere

si prin mucoase

contact cu piele sau mucoase care prezinta solutii de continuitate Ochi, mucoasa bucala

la:

sange

produs biologic contaminat cu sange

produs contaminat cu agenti patogeni care se transmit prin sange

     O problema de securitate a personalului medico-sanitar dar si a bolnavilor

-Intepatura la recoltare de sange

-0.1 accidente percutane/asistenta an Risc crescut de AES

-infectii la personalul medico-sanitar

l     316 HIV (CDSC 1999)

l     Mii - HCV

l     Zeci de mii HBV (pana in

-Intepatura in timpul actului chirurgical - sutura;

-10 accidente percutane/chirurg an Risc scazut de AES

-Riscul HIV pentru pacient daca chirurgul e seropozitiv intre proceduri(Bell 1992)Anesteziologie

     Circumstante de aparitie a AES

Servicii

ATI, urgenta

Chirurgie

Interne

Manevre cu risc crescut

l     Punere si scoatere perfuzii

l     Gazimetrie

l     Suturi

l     Recapisonaj

Cea mai mare parte a AES survin in momentul efectuarii gestului medical

     Personalul medico-sanitar (PMS)

l     termenul de personal de ingrijire medico-sanitar se refera la cei care lucreaza in:

serviciile de urgenta, ATI,

stomatologie,

laborator, medicale

chirurgie, ginecologie,

anatomie patologica;

l     medici, asistenti, tehnicieni, infirmieri, studenti

     Factori care influenteaza riscul AES

l     Natura agentului patogen

l     Tipul de expunere

l     Cantitatea de sange inoculata

l     Nivelul viremiei din sangele sursei de infectie in momentul expunerii

     AES si agentii etiologici

l     peste 50 de agenti patogeni

l     Evolutie de la benigna la fatala

l     Distributie de la rara la ubicuitaira

l     Numerosi patogeni raman a fi identificati in continuare

1970: Hep B virus

1980: HIV

1990: Hep C virus

     AES si agentii patogeni virali

  • Diversitate mare, incrucisata
  • Uneori riscul este Febre hemoragice
  • Incubatie silentioasa
  • Profilaxie
      • Antivirale
      • Imunglobuline
      • Vaccinuri

     Virusuri

Agent patogen

Expunere:

Contextul

V.hepatitei B si D

Solutie de continuitate tegumentara si

a mucoasei

Prestatii medico-sanitare si auxiliare din toate categoriile de unitati sanitare

V.hepatitei C

Solutie de continuitate tegumentara si

a mucoasei

Prestatii medico-sanitare si auxiliare din toate categoriile de unitatisanitare

Retroviridae (de ex:

HIV1,2; HTLV I,II,III)

Solutie de continuitate tegumentara si

a mucoasei

Prestatii medico-sanitare si auxiliare din toate categoriile de unitati sanitare

Herpesviridae (de ex: HSV1,2; VZV, CMV, EBV)

Intepatura si manopere

invasive cu leziune

Ingrijiri medicale si activitati paraclinice de diagnostic

Poxviridae (de ex: virusul variolei si vaccinia)

Intepatura si manopere

invasive cu leziune

Activitati in laboratoare de cercetare si in scop diagnostic

Flaviviridae (de ex: WNV,

TBEV)

Intepatura si manopere

invasive cu leziune

Ingrijiri medicale si activitati paraclinice de diagnostic

Filovirade (de ex.: virusurile febrelor hemoragice

Contact direct cu produse biologice contaminate

Activitati in laboratoare specializate si manopere de ingrijiri medico-sanitare

     Bacterii si rickettsii

q    Incubatie scurta

q    Roseata, durere, febra si hiperleucocitoza

q    Antibioticoterapie bine condusa profilaxie (tetanos, meningococ

q    Probleme de multirezistenta

q    Probleme de bacterii zoonotice

     Bacterii si rickettsii

SHAPE * MERGEFORMAT

Laborator de cercetare

Intepatura

Treponema spp

Autopsie, ingrijiri medicale, leziuni tegumentare

Piele lezata

Streptococ grup A

Manopere de curatenie si ingrijiri

Intepatura

Staphylococus aureus

Ingrijiri spitalicesti, activitate de labortator

Intepatura

Rickettsii

Laborator de cercetare

Taietura

Neisseria gonorrhoeae

Ingrijiri spitalicesti

Intepatura

Mycobacterium tuberculosis

Ingrijiri spitalicesti

Intepatura

Mycobacterium leprae

Laborator de cercetare

Intepatura

Leptospira icterohemoragie

Laborator de spital si ingrijiri medicale

Intepatura

Corynebacterium difterie

Laborator de cercetare

Ingrijiri veterinare

Intepatura

Brucella abortus

Contextul

Expunere

Agent patogen

     Parazitii si AES

SHAPE * MERGEFORMAT

Laborator medical

Intepatura

Trypanosoma

Autopsie

Laborator de cercetare

Intepatura, Conjunctiva oculara

Toxoplasma gondii

Ingrijiri spitalicesti

Intepatura

Plasmodium vivax

Ingrijiri spitalicesti

Intepatura

Piele lezata

Plasmodium malarie

Ingrijiri spitalicesti

Piele lezata

Plasmodium falciparum

Laborator medical

Intepatura

Piele lezata

Leishmania spp

Contextul

Expunere

Agent patogen

     Agentii fungici si AES

SHAPE * MERGEFORMAT

Laborator de cercetare

Intepatura

Sporotrichum schenkii

Ingrijiri spitalicesti

Intepatura

Cryptococcus neoformans

Autopsie

Bisturiu

Blastomyces dermatitidis

Contextul

Expunere

Agent patogen

     AES si prionii

l     Exista7 cazuri descrise boala Creutzfeld-Jakob  la personalul medico-sanitar

l     Nu exista argumente pentru un risc ridicat

l     Nu exista teste sau tratamente preventive

l     Masuri in momentul inocularii

l     Pentosan polysulphate (Tavan®)

     Concluzii

l     Diversitate mare

l     Precautiunile Universale confera protectie impotriva tuturor

l     Foarte multe antibiotice

l     Numar redus de antivirale

     Modalitati de transmitere ale agentilor patogeni din sange

Expunerea profesionala la diversi agenti patogeni transmisi prin sange (AES)

-se poate realiza prin:

l     inoculari percutane :-intepare, taiere

l     contaminarea tegumentelor cu solutii de continuitate

l     contaminarea mucoaselor

-in timpul

l     efectuarii unor manopere medicale invazive cu ace sau instrumente ascutite

l     manipularii unor produse biologice contaminate

l     manipularii instrumentarului si a materialelor sanitare contaminate cu produse biologice contaminate (material moale medical, lenjerie, echipamente, etc.)

-prin intermediul

l     instrumentelor medico-chirurgicale taietoare intepatoare

l     materialelor sanitare

l     suprafetelor si altor dotari folosite in activitatea din unitatilor sanitare

l     reziduurilor rezultate din activitatea medicala, contaminate in timpul utilizarii lor in cadrul activitatilor specifice.

     Potentialul infectant al produselor biologice

Crescut:

l     Sange

l     Lichid amniotic

l     Secretie vaginala, sperma

l     Lapte uman

l     LCR

l     Lichid peritoneal

l     Lichid pericardic

l     Lichid pleural

l     Lichid sinovial

l     Saliva, in manevre stomatologice

l     Lichid de exsudatie din plagi sau arsuri

l     Orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sange

Scazut:

l     Urina

l     Lichid de varsatura

l     Saliva

l     Materii fecale

Cu conditia sa nu fie vizibil contaminate cu sange

     Contaminarea virala a produselor biologice

Risc in functie de tipul produsului biologic

Virus

Dovedit

Posibil

Absent

VHB

Sange, lichide biol. care contin sange

Sperma, secretia vaginala, lich. ascita, saliva

Urina, fecale

VHC

Sange

Sperma, secretia vaginala

Urina, fecale lacrimi, saliva

HIV

Sange, lichide biol. care contin sange

Sperma, secretia vaginala, lich. ascita, LCR, lich.amniotic

Urina, fecale lacrimi, saliva

     Riscul de transmitere al HIV, VHC si VHB

Virus

Evolutie cronica

Risc
dupa
AES

Incarcatura virala plasmatica

Vaccin

Profi-laxie

HIV

Nu

Da

VHC

Nu

Nu

VHB

Da

Da

     Riscul mediu de transmitere

La 1000 expuneri percutane un ac "murdar" de sange de la un bolnav purtator de VHB, VHC, HIV produce

VHB : 300 contaminari

VHC : 30 contaminari

HIV 3 contaminari

La 1000 expuneri cutaneo mucoase

HIV contaminari

     Riscul mediu al transmiterii virale prin intepare

Sursa

Riscul

HBV

HBsAg+ si HBeAg+

22.0%-31.0% hepatita ;

37%-62% infectie VHB evidentiata serologic

HBsAg+ si HBeAg-

1.0%-6.0% hepatita;

23%-37% infectie VHB infectie evidentiata serologic

HCV

1.8% (intre 0%-7% )

HIV

0.3% (intre0.2%-0.5% )

     Personalul medico-sanitar si situatiile la risc

SHAPE * MERGEFORMAT

Riscul cumulat, insa, este mai mare in profilele chirurgicale

Prevalenta riscului infectiilor poate fi mai mica

Prevalenta riscului infectiilor poate fi mai mare

Accidentele percutane sunt mai frecvente

Accidentele percutane sunt mai rare

Expuneri la risc, mai frecvente

Expuneri la risc, mai putine

AES in serviciile chirurgicale

AES in serviciile medicale

     Evaluarea riscului pentru transmiterea infectiei HIV

SHAPE * MERGEFORMAT

Nu

sunt

Nu are

risc



K2

mediu

K2

mediu

K1

scazut

K1 scazut

K3

inalt

K2

mediu

K3

inalt

Riscul

evaluat

nu

da

Ac cavitar cu lumen mare

nu

da

Leziune puncti-

forma fara intere-

sarea unui vas

nu

da

Leziune, incizie, zgarietura superficiala

>5 min

<5 min

Secunde,minute

Durata expunerii

> 5 ml

< 5 ml

In functie de instrument

Cantitatea sangelui

Piele

intacta

Leziune cutaneo-mucoasa

Leziune percutana

Tipul expunerii

Alte

fluide

umane

Sange, alte lichide biologice contaminate vizibil cu sange, lichid

cefalo-rahidian, lichide: sinovial, -pericardic, -pleural, -peritoneal,

-amniotic si maduva osoasa, sperma, secretie vaginala.

Tipul lichidului

biologic contaminat

     Factori de risc in transmiterea HIV

SHAPE * MERGEFORMAT

Limfocite CD4 sub 200 > CD4 >

Incarcatura virala intens pozitiva > slab pozitiva sau nedetectabila

Stadiul SIDA > stadiile precoce a infectiei HIV

Factori legati de pacientul sursa

Leziune profunda> superficiala

Ac cavitar > ac plin

Dispozitiv intravascular > subcutan sau intramuscular

Prezenta vizibila a sangelui > absenta

Ac de calibru mare > calibru mic

Neutilizarea manusilor > utilizarea

Prin accidentele percutane

Timp de expunere lung > scurt

Prezenta leziunilor cutanate > absenta lor

Prin accidentele cutaneo-mucoase

Expunere percutana > cutaneo-mucoasa

Factori legati de tipul de AES

     Evaluarea riscului pentru transmiterea infectiei cu VHB

SHAPE * MERGEFORMAT

Este crescut

Este crescut

Nu exista

leziune percutana

mucoase sau piele lezata

piele intacta

sange,

orice lichid biologic cu continut vizibil de sange

lichid cefalo-rahidian

sinovial

pericardic

peritoneal,

pleural,

amniotic,

sperma, secretie vaginala

Risc

evaluat

Tipul expunerii

Mediul de transmitere contaminat

     Evaluarea riscului pentru transmiterea infectiei cu VHC

SHAPE * MERGEFORMAT

Nu

piele intacta

Da

> 5 min

> 5 ml

Nu

< 5 min

< 5 ml

Da

leziune percutana

permucoasa

prin piele lezata

sange

orice lichid biologic contaminat cu sange

lichid cefalo-rahidian

lichid pericardic

lichid peritoneal

lichid pleural

lichid amniotic

sperma, secretie vaginala

Prezenta

riscului

Durata

expunerii

Cantitatea

de sange

Tipul expunerii

Mediul de transmitere contaminat

     Infectii HCV ocupationale in functie de instrumentar

s


     AES: Factori de gravitate legati de accident (1)

AES grave sunt cele care se asociaza cu

l     inoculare profunda

l     o cantitate importanta de sange inoculata

l     timpul scurs intre accident si luarea primelor masuri preventive

     AES: Factori de gravitate legati de pacientul sursa

l     stadiul clinic al bolii

l     momentul viremiei, viremie crescuta in sangele sursei

l     tratament / rezistenta la terapie

     AES: Factori de gravitate legati de persoana expusa (3)

l     Nerespectarea precautiunilor universale

l     Absenta profilaxiei postexpunere

l     Receptivitate / Imunitate

     Manevre asociate mai frecvent cu AES

l     Accidente percutane:

l     punerea si luarea perfuziilor

l     sutura chirurgicala

l     cateterismele arteriale si venoase (exemplu gaze din sange)

l     recapisonarea acelor

l     manipularea recipientelor pentru deseuri

l     Accidente prin proiectare:

l     efectuarea analizelor de laborator

l     intubatia oro- si naso-traheala

l     ventilatia mecanica

l     aspiratia traheala

l     fibroscopia

l     hemofiltratie/dializa

     Modalitati de prevenire si control al riscului

q    Profilaxia primara

Precautiuni universale

Precautiuni speciale

Vaccinarea anti VHB

q    Management-ul cazului de AES

Declarare

Masuri de urgenta

Evaluarea riscului persoanei expuse si a sursei

Circuitul persoanei cu AES

Supravegherea persoanei cu AES

     PROFILAXIA PRIMARA AES

     Precautiuni universale (PU)

Principiu:

v    Orice produs biologic este potential contaminat !

v    Orice pacient este o potentiala sursa de infectie !

v    Orice instrument este potential contaminat dupa utilizare !

     Precautiuni universale

l     Definitie

l     masuri fundamentale si standard care se refera la:

☻ MASURI APLICATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR IN PRACTICA

MEDICALA

» IGIENA MAINILOR

» UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE ADECVAT SI COMPLET

» INDEPARTAREA DESEURILOR

☻MASURI CARE SE APLICA PACIENTILOR

» ECHIPAMENTELE SI ARTICOLELE DE INGRIJIRE ALE PACIENTULUI

» TRANSPORTUL PACIENTILOR;

» USTENSILELE PENTRU ALIMENTATIA PACIENTULUI;

☻IGIENA MEDIULUI SPITALICESC

     Masurile standard care se impun in prevenirea AES (1)

1.Spalarea mainilor imediat dupa contactul cu sange sau produse biologice contaminate cu sange

Purtarea manusilor in caz de contact cu

- un produs biologic

- leziune cutanata sau mucoasa

- echipament contaminat

Si, sistematic, in caz de afectiuni dermatologice ale mainilor personalului de ingrijire

     Masurile standard care se impun in prevenirea AES (2)

Protejarea oricarei plagi cu pansament

Atentie la procedurile invazive sau manipularea unor echipamente potential periculoase

Interzisa indoirea sau recapisonarea acelor contaminate, niciodata nu se desprind din seringa cu mana

Evacuarea imediata a instrumentelor taietoare, intepatoare in recipiente speciale

Evitarea expunerii la proiectii utilizarea de masca, ochelari, halat atunci cand este necesar

Decontaminarea imediata a echipamentului si suprafetelor

     Masurile standard care se impun in prevenirea AES (3)

In laborator

PU trebuie respectate sistematic

flacoanele cu probe trebuie inchise ermetic

se interzice pipetarea cu gura

Orice proba trebuie sa respecte aceleasi proceduri de preventie: identificarea probelor "la risc" este periculoasa si confera un fals sentiment de siguranta

Aceste reguli de baza trebuie completate cu masuri specifice fiecarei specialitati medicale si folosirea echipamentului de protectie corespunzator

     Alte aspecte

l     Precautiunile universale trebuie:

v    Prezentate (afisate)

v    Cunoscute de toti

v    Accesibile tot timpul

v    Integrate in activitatea fiecarei sectii

     Igiena miinilor

l     Componenta a PU standard si speciale

l     Cea mai simpla procedura de prevenire a infectiilor

l     Se realizeaza prin spalarea si dezinfectia miinilor

l     Dupa efectuarea prestatiilor medicale de ingrijire la fiecare pacient

l     Imediat dupa indepartarea echipamentului de protectie

l     Folosind

l     Apa prelucrata si sapun antiseptic

l     antiseptice

     Mainile trebuie spalate cand

l     Sunt vizibil murdare

l     Dupa contactul cu obiectele sau produsele biologice contaminate

l     Inaintea si dupa tratamentul efectuat pacientului (inainte de a folosi manusile si dupa indepartarea lor)

     Consideratii Speciale

l     Utilizati lotiuni de maini care previn uscarea pielii

l     Tineti cont de compatibilitatea dintre produsele de ingrijire a mainilor si manusi (ex,uleiurile minerale pot cauza degradarea manusilor)

l     Pastrati unghiile scurte

l     Evitati unghiile artificiale

l     Evitati inelele care pot rupe manusile

     Echipament de protectie

Definitie:

Bariera intre personalul medico-sanitar si sursa de infectie, utilizata in timpul activitatilor care presupun riscul contaminarii

     ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE

l     REPREZINTA:

l     o componenta majora a Precautiunilor universale

l     Protejeaza pielea si mucoasele de expunerea la materiale infectioase

l     Poate fi indepartat cind sunt parasite zonele de tratament

     Factori care influenteaza alegerea echipamentului

Cunoasterea metodelor de lucru si a materialelor utilizate

Anticiparea posibilului risc de expunere:

Proiectie sau contact direct

Pacientul sursa

Durata procedurilor

Profilul activitatii

     ECHIPAMENT DE PROTECTIE

l     Manusi - protectia mainilor

l     Halate - protectia tegumentului sau a hainelor

l     Masti - protectia fetei

l     Ochelari - protectia ochilor

l     Protectoare faciale - protectia fetei, ochilor

     Echipament de protectie individual

l     Manusi

l     Scop:-utilizare in timpul manevrelor de ingrijire a bolnavului, -manipularea lichidelor biologice potential contaminate -contactul cu tegumente ce prezinta solutii de continuitate;

-decontaminarea suprafetelor

l     Caracteristici: vinil sau latex; sterile sau nesterile; una sau doua perechi; de unica utilizare sau refolosibile

l     "A face" sau "a nu face":

A se lucra de la "curat la murdar"

A se limita posibilitatea contaminarii prin contact in scopul protejarii propriei persoane, a celorlalti, a mediului

Manusile se vor schimba daca sunt foarte murdare, daca se rup, intre 2 pacienti,

Colectare in containere adecvate

Nu se va folosi aceeasi pereche de manusi de mai multe ori!

     Recommandari pentru manusi

Inlocuiti manusile rupte,taiate sau intepate

Nu spalati,nu dezinfectati Sau nu sterilizati manusi pentru refolosire reuse

     Echipament de protectie individual

l     Halate

l     Scop -utilizare in timpul manevrelor de ingrijire a bolnavului, contactul tegumentelor neacoperite / hainelor cu lichide biologice potential contaminate

l     Caracteristici -impermeabile, de unica utilizare sau refolosibile, spalate sau sterilizate,

-in caz de pericol de proiectie se vor utiliza sorturi impermeabile

     Echipament de protectie individual

l     Masti

l     Scop: protectia fetei pentru prevenirea aspiratiei sau inghitirii lichidelor contaminate

l     Caracteristici: sa acopere integral nasul si cavitatea bucala

l     Ochelari: transparenti, etansi

l     Protectoare faciale: suficient de mari

     Eliminarea materialului contaminat

Se va face in:

containere (calitati)

l     marime adaptata

l     manevrarabilitate unimanuala

l     orificiu de marime corespunzatoare

l     stabile, imperforabile, etanse si incinerabile

l     transportabile in miini

l     tip unic / serviciu

     Importanta containerelor

l     Eficiente in absenta unor dispozitive de siguranta specifice



l     Sunt accesibile in conditii de austeritate

l     Previn riscul inerent folosirii obiectelor intepatoare

     Accidente in timpul folosirii containerelor

La introducerea obiectelor ascutite:

l     Container prea mic

l     Deschiderea prea stramta

La nerespectarea regulilor de folosire:

l     Container prea plin

l     Container instabil

l     Detasarea manuala a acului de seringa

     Criterii in alegerea containerelor

l     Rezistent la obiecte ascutite

l     Impermeabil

l     Rezistent si etans la cadere

l     Nu prea mici umplere rapida

l     Marime si structura adaptate la tipul si cantitatea obiectelor ascutite aruncate

l     Eliminerea intregului obiect, altfel necesita caracteristici speciale de separare

l     Nivel al umplerii observabil cu ochiul liber

l     Manevrabilitate corespunzatoare

l     Etansare definitiva

l     Accesibil financiar

     Recomandari de utilizare a containerelor

l     Un singur furnizor pentru un spital

l     Un singur model, daca e posibil

l     Pastrare aproape de locul efectuarii manoperelor medicale

l     Evitarea fortarii obiectelor la introducere

l     Verificarea stabilitatii

l     Evitarea supraumplerii

     Consideratii organizatorice privind indepartarea deseurilor sanitare

O persoana responsabila pentru

Verificarea existentei containerelor

Verificarea nivelului de umplere

Colectare containerelor pline

Plan de indepartare a deseurilor medico-sanitare

Referitor la transport

Referitor la neutralizare

Informarea populatiei din vecinatate,

acolo unde este necesar

     PRECAUTIUNI SPECIALE

-Se aplica dupa identificarea situatiilor cu risc crescut, in functie de specificul fiecarui serviciu medical

     Precautiuni speciale - Chirurgie

Riscuri

Dispozitive tehnice care reduc riscul

  • Contact cutaneo-mucos frecvent.
  • Purtarea a doua perechi de manusi reduce riscul de contact si inocularea in caz de intepare prin efectul de "stergere". Schimbarea manusilor dupa aprox. 40 de min. Purtarea ochelarilor protectori (nu de vedere) sau masca cu viziera atasata. Utilizarea bluzelor si incaltamintei de protectie in sala de interventie
  • Intepatura cu ac in momentul inchiderii plagii operatorii.
  • Utilizarea de agrafe pentru inchiderea plagii; manevrarea acului cu ajutorul port-acului sau a unei pense; sustinerea pielii ce urmeaza a fi suturata cu ajutorul pensei.
  • Intepatura la sutura planurilor profunde prin pozitionarea acului prin tatonare, fara vizualizarea acestuia.
  • Utilizarea acului cu capat bont pentru sutura planurilor profunde.
  • Intepaturi mai frecvente in caz de utilizare a acelor drepte.
  • Ace de sutura curbe pentru fixarea tuburilor de dren; sutura epifiziotomiei:  (divide riscul de intepare cu 7).
  • Intepatura  sau taietura prin trecerea instumentarului din mana in mana.
  • Nu se practica trecerea instrumentarului din mana in mana. Instrumentele trec de la unul la altul prin depunerea lor pe masuta de interventie. Daca manevra de trecere din mana in mana este indispensabila, se anunta momentul.
  • Inteparea personalului prin "ace ascunse" in campuri operatorii, in momentul debarasarii.
  • Utilizarea recipientelor colectoare: numararea acelor folosite, eliminarea acelor folosite si lamelelor in recipientul colector inainte de scoaterea manusii.

     Precautiuni speciale: Obstetrica-Ginecologie

l     Factorii de risc prin expunere la sange si lichid amniotic apar in urmatoarele circumstante:

l     Nasterea in urgenta;

l     Delivrenta manuala de placenta;

l     Hemoragie la delivrenta;

l     Epiziotomie (refacerea planurilor profunde);

l     Interventii chirurgicale.

l     Masuri preventive

l     Purtarea manusilor: rezistente, 2 perechi

l     Protectia antebratelor

l     Purtarea halatelor

l     Ace cu capat bont

     Precautiuni speciale: Servicii de hemodializa - Riscuri

l     Factorii de risc prin expunere la sange apar in urmatoarele circumstante:

l     In timpul bransarii la aparatul de hemodializa:

Punctia fistulei arterio-venoase

Prelevari sanguine

l     In timpul sedintei propriu-zise

schimbarea liniei, a dializorului

injectarea de medicamente si nutritie parietala

prelevari sanguine si hemoculturi

l     In timpul debransarii de la aparatul de hemodializa

     Precautiuni speciale: Servicii de hemodializa - Masuri preventive

Purtarea echipamentului individual de protectie: manusi, masca, ochelari

Recipient colector la patul bolavului

Montarea corecta a circuitelor

Supravegherea fistulei arterio-venoase in timpul sedintei

Interventie prompta la cel mai mic incident

Consultarea cu specialisti in caz de probleme;

     Precautiuni speciale: Servicii de urgenta

l     Factorii de risc prin expunere la sange si lichide biologice apar in urmatoarele circumstante:

l     Manopere si gesturi specifice (cateterism arterial si venos, resuscitare, etc)

l     Tipuri de materiale utilizate (material de calibru gros, absenta materialelor de securitate)

l     Gesturi multiple si diverse

l     Dificultati tehnice, (situatii de urgenta, pacienti agitati);

l     Grafic de lucru particular si personal cu automatisme diverse.

l     Masuri preventive

l     Protocoale pentru fiecare manopera care presupune un risc

l     Mai putine prelevari, mai putine gesturi invazive

l     Instruirea periodica a personalului

     Precautiuni speciale: Servicii de radiologie interventionala

Factorii de risc prin expunere la sange si lichide biologice apar in urmatoarele circumstante:

l     procedurile endovasculare ce cuprind angioplastiile, dezobstructiile arteriale si aplicarea endoprotezelor

l     procedurile percutanate directe ce cuprind o multitudine de manevre in scop diagnostic (punctii) si terapeutic (drenaje)

Riscurile propriu-zise constau in:

l     Intepatura: acul intramuscular pentru realizarea anesteziei locale, acul de punctie si bisturiul

l     Proiectia:

daca injectarea produsului de contrast se face sub presiune in sonda de angiografie (rezulta o pulverizare de produs de contrast amestecat cu sange);

dupa aspirarea fluidului biologic

     Precautiuni speciale: Laborator - Riscuri

Factorii de risc prin expunere la sange si lichide biologice apar in urmatoarele circumstante:

l     Transportul prelevatelor in flacoane sau tuburi necorespunzatoare

l     Pipetarea cu gura

l     Absenta echipamentului de protectie la manipularea prelevatelor

l     Eliminarea necorespunzatoare a deseurilor sanitare

l     Circuite necorespunzatoare

l     Folosirea sticlariei in defavoarea materialelor necasante

     Precautiuni speciale: Laborator -Masuri preventive

l     Masurile standard de precautie:

l     Interzicerea pipetarii cu gura

l     Spalarea sistematica a mainilor

l     Echipament individual de protectie

l     Curatarea si dezinfectia suprafetelor

l     Folosirea materialelor de unica utilizare

l     Folosirea materialelor necasante

     Precautiuni speciale: Servicii stomatologice

l     Factorii de risc prin expunere la sange si lichide biologice apar in urmatoarele circumstante:

l     Neutilizarea echipamentului corespunzator de protectie

l     Neutilizarea unor aspiratoare rapide pentru a reduce posibilitatea stropirii

l     Sterilizarea incorecta a instrumentarului stomatologic

l     Dezinfectie incorecta

l     Mulaje

l     Masuri preventive:

l     Echipament individual de protectie

l     Sterilizarea corespunzatoare a instrumentarului

l     Echipamente specifice pentru reducerea la minim a riscurilor caracteristice: aspiratoare rapide, etc.

     Prevenirea transmiterii sanguine a virusului hepatitic B

l     Principii:

l     Vaccinarea anti VHB este cea mai eficienta masura de profilaxie

l     Considerarea tuturor bolnavilor ca potentiale surse de infectie

l     Utilizarea echipamentului de protectie pentru evitarea contactului cu sange sau produse biologice contaminate

l     Prevenirea leziunilor percutane

     Concentratia VHB in lichidele biologice

SHAPE * MERGEFORMAT

Crescuta Moderata Scazuta/nedetectabila

Sange Sperma Urina

Ser Secretie vaginala Fecale

Exsudate Saliva Transpiratie

Lacrimi

Lapte uman

     Vaccinarea anti-VHB

l     Modalitati de vaccinare (conform calendarului national

l     Pentru vaccinarea dupa varsta de 25 de ani o dovada care sa indice status-ul imunitar referitor la atc antiHBs

l     Rapelul obligatoriu

l     priveste numai personalul medico-sanitar expus riscului

evaluare prin specialistul epidemiolog

l     Eliminarea rapelului obligatoriu sistematic:

in functie de recomandarile epidemiologului

     Vaccinarea anti-VHB

Este cea mai eficienta metoda de profilaxie

Schema de vaccinare : 0, 1, 6 luni

Schema de vaccinare de urgenta : 0, 1, 2 luni si rapel la 12 luni

Titrul de anticorpi protector: > 10mUI/ml, incepand cu 2 luni de la ultimul rapel

In cazul in care titrul de anticorpi este mai mic de 10mUI/ml, se efectueaza unul sau mai multe rapeluri

     Vaccinarea anti-VHB

l     Eficacitate pe termen lung:

l     Titrurile atc. anti HBs coboara sub <10 mIU/mL la 30-50% dintre adulti in primii 8-10 ani dupa vaccinare

l     Expunerea la VHB determina un raspuns anamnestic care previne aparitia infectiei cu VHB

l     Memoria imunologica ramane intacta pentru cel putin 20 de ani dupa vaccinare

l     Infectia cronica cu VHB apare extrem de rar la cei care au raspuns imunologic la vaccin

           MANAGEMENTUL CAZULUI AES

     Atitudinea in caz de AES

Intreruperea activitatii fara a periclita securitatea pacientului

Declararea imediata a AES cadrului medical superior (asistenta, asistenta sefa, medic) sau responsabilului serviciului de preventie si control al infectiilor nosocomiale(SPCIN)

In cazul in care AES a survenit intr-un cabinet medical individual, persoana se prezinta imediat la cel mai apropiat spital.

Aplicarea masurilor de urgenta:

l     Imediat: spalare abundenta cu apa si sapun dupa care se utilizeaza un antiseptic, dezinfectant

l     Se interzice fortarea sangerarii!

l     Ulterior, evaluarea riscului persoanei expuse si a sursei

     Managementul postexpunere (MPE) (1)

l     Un program eficient consta in:

Proceduri / strategii clare

Instructajul PMS

Acces rapid la:

l     Ingrijiri medicale

l     Profilaxie postexpunere

l     Testarea pacientilor sursa / PMS

Evaluarea strategiilor de prevenire

     Managementul postexpunere (MPE) (2)

l     Raportarea AES

l     Evaluarea riscului de infectie

Tipul si severitatea expunerii

Statusul imunologic al pacientului sursa

l     Tratament, consiliere si monitorizare

     Conduita in caz de AES Primele masuri

l     Ingrijiri initiale

l     Evaluarea riscului

profilaxie

urmarirea cazului

l     Consultanta, suport

     Conduita de urmat in caz de AES

2 ETAPE

Luarea masurilor medicale

evaluare, profilaxie

sustinere si urmarire

Luarea masurilor administrative

     Conduita de urmat in caz de AES

l     Ingrijiri initiale de urgenta 0-5 '

l     consultarea de urgenta a unui medic 0-4 h

evaluarea riscului

cercetarea status-ului imunitar al pacientului sursa

testare rapida HIV, serologie HVC altele

eventuala profilaxie

l     Declararea accidentului de munca 0-24 h

l     Contactarea medicului de medicina muncii 0-7 z

pune la punct urmarirea cazului, cercetarea cauzelor AES

     Ingrijiri initiale

EXPUNERE CUTANATA

spalare imediata cu apa si sapun, clatire puternica

Antisepsie CEL PUTIN 5 MINUTE

Alcool de 70°

     Ingrijiri initiale

EXPUNERE PERCUTANATA

A nu se forta sangerarea

spalare imediata cu apa si sapun, clatire puternica

Antisepsie CEL PUTIN 5 MINUTE

Alcool 70°

     Ingrijiri initiale

EXPUNERE MUCOASA

Clatire imediata si abundenta

CEL PUTIN 5 MINUTE

cu ser fiziologic

sau, in lipsa, cu apa

     TRATAMENTE POST-AES

SHAPE * MERGEFORMAT

HIV

VHC

VHB

profilaxie antiretrovirala

tratament precoce ca intr-o primoinfectie

nu exista profilaxie

tratament precoce ca intr-o hepatita acuta

gammaglobuline specifice + vaccin

     Chimioprofilaxie post-AES

l     1 Argumente pro si contra probleme

l     2 Indicatiile chimioprofilaxiei

l     Luarea masurilor si supraveghere

     Profilaxie post expunere la sange HIV

l     ancheta caz martor (CDC.1995):eficacitatea anti-retroviralelor ca profilaxie=reducere cu a riscului

l     avantaj al bi- si tri-terapiei vs. monoterapie

l     risc de rezistenta daca pacientul sursa e tratat

     Chimioprofilaxie post-AES

l     Pentru

- eficacitate la animal

- studiu caz-control

- eficacitate preventiva

asupra fatului

- eficacitatea bi- si

tri-terapiei

l     Contra

- Inexistenta unei dovezi asupra eficacitatii

- esecul documentat al AZT

- efecte secundare

frecvente

- rezistenta

- cost

     ATITUDINE POST EXPO

l     OBIECTIV: TIMPUL SCURS INTRE EXPUNERE SI TRATAMENT < 4 ORE

l     SEROLOGIE PENTRU PACIENTUL SURSA

< SAU = 2 ORE

     Circuitul supravegherii post-AES

Probleme ce se impun in supravegherea post AES

     Raportarea accidentului

l     Data si locul accidentului

l     Detalii asupra procedurii Ce, unde, cum, cu ce instrument

l     Detalii asupra expunerii Lichidul biologic implicat, cantitatea inoculata, durata contactului

l     Informatii asupra persoanei sursa si asupra persoanei expuse

     EVALUAREA RISCULUI

l     Asigurat de un medic specialist sau de urgenta in orele ce urmeaza accidentului

l     Dependent de statutul bolnavului-sursa caracteristicile AES

l     Conditionat de profilaxia eventuala supravegherea ce urmeaza sa se faca

     Evaluarea riscului de expunere

Tipul expunerii:

percutana

membrana mucoasa

piele non-intacta

muscatura

Lichidul biologic implicat

sange

lichid sanguinolent

lichid sau tesut potential contaminat

Persoana sursa

prezenta AgHBs

prezenta atc anti HCV

prezenta atc anti HIV

sursa necunoscuta, evaluare epidemiologica si clinica

     EVALUAREA RISCULUI

COORDONARE NECESARA

l     Intre medici

- medicul ce asigura consultul imediat (specialist, urgenta)

- medicul ce trateaza bolnavul sursa

- medicul responsabil de supraveghere (epidemiolog,medicul de Medicina Muncii )

l     Importanta unei fise de raportare corecte si complete

     Sursa necunoscuta sau netestabila

l     Se vor culege informatii despre AES

unde si in ce conditii

prevalenta VHB, VHC sau HIV in populatie

l     Nu se recomanda testarea instrumentului taietor sau intepator

interpretarea informatiilor nu este fiabila

pericolul manipularii unui instrument ascutit

     Evaluarea sursei (1)

l     Consimtamantul sursei, in concordanta cu legislatia

l     Confidentialitate

l     Daca statusul imunitar al sursei in ceea ce priveste VHB, VHC sau HIV este necunoscut, se va testa

l     Testare in cel mai scurt timp posibil

l     Consultare cu laboratorul in ceea ce priveste testul cel mai potrivit

     Evaluarea sursei (2)

l     Pentru hepatita virala B

l     Prezenta atg HBs

l     Pentru hepatita virala C

l     Atc anti VHC

l     Pentru HIV

l     Testare rapida pentru obtinerea rezultatului in maximum 24-48 de ore

     Managementul Postexpunere VHB (1)

l     Evaluare preliminara si testarea persoanei expuse cu status imunitar VHB necunoscut

l     Consideratii terapeutice

cand tratam

cu ce tratam

l     Consiliere si monitorizare

     Managementul Postexpunere VHB (2)

l     Testarea preliminara a atc anti-HBs daca persoana a fost vaccinata, dar raspunsul la vaccin este necunoscut

l     Testarea preliminara nu este necesara daca persoana expusa a fost vaccinata sau raspunsul la vaccin este cunoscut

     Profilaxia Post Expunere (PPE) -VHB (1)

Sursa este atg HBs pozitiva

l          1 doza de hiperimunglobulina specifica + prima doza de vaccin

l          Nici un tratament

l          1 doza de hiperimunglobulina specifica + prima doza de re-vaccinare sau 2 doze HBIg

l          Testare atc anti-HBs

Daca raspunsul e adecvat, nimic

Daca e inadecvat, 1 doza HBIg si 1 doza rapel

 
SHAPE * MERGEFORMAT

Vaccinare si status imunitar al persoanei expuse

l         Nevaccinat

l         Vaccinat

Responder

Nonresponder

l         Raspuns necunoscut la vaccin



     Profilaxia Post Expunere (PPE) -VHB (2)

Sursa este necunoscuta sau netestata

l          Vaccinare

l          Nici un tratament

l          Daca sursa prezinta un risc crescut se iau aceleasi masuri ca si cum ar fi atg HBs pozitiva

l          Testare atc anti-HBs

Daca raspunsul e adecvat, nimic

Daca e inadecvat, rapel si monitorizarea titrului la 1-2 luni

 
SHAPE * MERGEFORMAT

Vaccinare si status imunitar al persoanei expuse

l          Nevaccinat

l          Vaccinat

Responder

Nonresponder

l          Raspuns necunoscut la vaccin

     Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere a VHB

SHAPE * MERGEFORMAT

Vaccinat

Atc anti HBs > 10 mUI/ml

Subiect expus

Vaccinat, nonresponder sau raspuns vaccinal nedocumentat (*)

Nevaccinat

Subiect sursa

Atg HBs negativ

Atg HBs pozitiv

Status VHB

necunoscut

Vaccinare,

daca e nevaccinat

1. prelevare atg HBs, atc antiHBc, anti HBs

2. serovaccinare (**)

Subiect expus

Supravegherea subiectului expus

Supravegherea nu e necesara

anti HBs>10 mUI/ml

Atg HBs negativ

anti HBs<10 mUI/ml

Atg HBs pozitiv

Inchidere dosar

Supraveghere prin

Luna 1, 3, 6

Atg HBs

Atc anti HBc

Atc anti HBs

Atg HBs negativ

Atg HBs pozitiv

Urmarire pana la 12 luni

Serovaccinare (***)

Luare in evidenta serviciu specializat

     Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere a VHB

v    Observatii:

Daca subiectul expus a fost vaccinat pana la varsta de 25 ani, vaccinarea este eficace si e protejat

Serovaccinarea (1 doza vaccin si 500 UI de HBIg in aceeasi zi in doua locuri diferite) se realizeaza cat mai precoce, daca statusul serologic al pacientului sursa e pozitiv sau necunoscut, fara a astepta rezultatele determinarilor serologice ale sursei

Completarea serovaccinarii, 2 doze de HBIg la o luna de la prima doza si rapelul vaccinului

     Eficacitatea PPE pentru VHB

Lot Prevenirea infectiei cu VHB

Doze multiple de HBIg fara

vaccinare din prima saptamana 70 - 75 %

Vaccinare anti VHB 70 - 75%

Combinatia HBIg + vaccin 85 - 95%

     Monitorizarea persoanei expuse la VHB

Testarea atc anti-HBs la PMS care a fost vaccinat in urma expunerii se realizeaza:

La 1-2 luni dupa ultima doza

Dar ! Raspunsul anti-HBs nu poate fi atribuit cu certitudine vaccinului, daca persoanei respective i s-au administrat HBIg cu 3-4 luni inainte

     Consiliere postexpunere VHB

l     Persoana expusa nu va dona sange, plasma, organe, tesuturi sau sperma

l     NU sunt necesare:

modificarea practicilor sexuale

precautii speciale pentru prevenirea transmiterii secundare

modificarea responsabilitatilor de serviciu

l     In caz de infectie acuta se aplica profilaxia secundara

     Management Postexpunere - VHC

Transmiterea virusului hepatitei C(VHC) in caz de AES

v    In general scazuta

v    Incidenta este 1.8% (intre 0-7%) dupa expunere percutana de la o sursa VHC-pozitiva

v    S-au raportat si cazuri de transmitere prin mucoase

v    Prevalenta 1-2% la PMS

v    Mai scazuta decat in populatia generala adulta

v    De ori mai mica decat pentru infectia cu VHB

     Managementul Postexpunere - VHC

v    Evaluare si testare preliminara

v    Monitorizare si consiliere

     Managementul Postexpunere - VHC

Atitudine

v    Stabilirea statusului VHC al pacientului sursa si a persoanei care a suferit un AES :

v    Anticorpii anti VHC negativi la pacientul sursa

v    Riscul trebuie considerat nul

v    Exceptii

v    perioada de incubatie, 1-3 luni

v    imunodepresie dializa cronica sau transplant,etc)

in aceste 2 situatii se poate determina ARN-ul viral circulant

v    Anticorpii anti-VHC pozitivi la pacientul sursa (sau ARN viral pozitiv)

v    Risc posibil (intre 1 si 7% ), se recomanda testarea periodica si luarea in evidenta de serviciul de specialitate

     Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere a VHC

SHAPE * MERGEFORMAT

Subiect expus

Serologie VHC si dozare ALAT

Subiect sursa

Serologie VHC pozitiva

Status VHC

necunoscut

Supravegherea subiectului expus

Supravegherea nu e necesara

Inchidere dosar

Supraveghere prin

Luna 1, 3, 6

Serologie VHC

ALAT

Rezultat negativ

ALAT creste semnificativ

Apare seroconversia

PCR - VHC

Luare in evidenta intr-un serviciu specializat

Serologie VHC negativa

     Profilaxia postexpunere la VHC

Nu este recomandata pentru ca:

v    Imunoglobulinele nu sunt eficiente

v    Nu exista dovezi privind utilitatea antiviralelor (ex. interferon), care pot fi eficiente doar in cazul infectiei manifeste

     Managementul Postexpunere - VHC - monitorizare

v    Testare ARN viral la 4-6 saptamani pentru un diagnostic precoce

v    Testare atc anti VHC (ELISA) si ALAT la 4-6 luni dupa expunere

v    Confirmarea reactiei ELISA pozitive printr-un alt test

v    Nu exista ghiduri pentru terapia infectiei acute

v    Cand infectia cu VHC s-a identificat precoce, persoana va fi trimisa la specialistul infectionist pentru conduita ulterioara

     Consiliere postexpunere VHC

l     Persoana expusa nu va dona sange, plasma, organe, tesuturi sau sperma

l     NU sunt necesare:

modificarea practicilor sexuale

precautii speciale pentru prevenirea transmiterii secundare

modificarea responsabilitatilor de serviciu

     Managementul Postexpunere - HIV

Evaluarea si testarea preliminara a persoanei expuse

Consideratii asupra conduitei terapeutice

cand

ce

sarcina la persoana expusa

Monitorizare si consiliere

     Managementul Postexpunere - HIV

l     Evaluarea statusului serologic a pacientului sursa

l     test rapid al carui rezultat este disponibil in doua ore sau un test clasic cat mai curand posibil - 24-48 de ore

Daca persoana sursa este infectata cu HIV profilaxia postexpunere

Daca persoana sursa este HIV necunoscut profilaxia postexpunere

Daca persoana sursa este HIV negativ - nu este necesara profilaxia

     Initierea PPE

l     Principii:

l     Cat mai curand posibil

Expunerea trebuie privita ca si urgenta

Trebuie gandita in termeni de ore si nu zile

l     Nu se cunoaste intervalul de timp dupa care PPE este ineficienta

l     PPE se va reevalua dupa 72 de ore cand:

Se obtin date suplimentare despre sursa

Daca sursa e HIV negativa, se va opri

     Profilaxia postexpunere

Riscul transmiterii  Riscul reactiilor adverse ale PPE

     Oportunitate PPE dupa un accident profesional

SHAPE * MERGEFORMAT

Pacient/subiect sursa necunoscut

Pacient/subiect sursa cunoscut

Incarcatura virala sau tratamet antiretroviral prealabil necunoscut

Incarcatura virala detectabila tratamentul prealabil

Tratament

Tratament identic cu al subiectului sursa

Tratament

identic cu al sursei

Incarcatura virala nedetectabila

     Codul expunerii (CE)

SHAPE * MERGEFORMAT

Tipul de expunere cu risc de infectie

Altele

Cu integritatea afectata a mucoaselor si a pielii

Expunere transcutanata

Volum

Nu necesita PPE

Severitate

Mic (ex: cateva picaturi, durata scuta)

Moderat (ex: picaturi multiple sau improscare cu sange sau durata mai mare de cateva minute)

Severitate scazuta

(ex: ac chirurgical sau zgarietura superficiala

CE2

CE2

CE1

CE3

Sursa de infectie

Sange sau alte produse continand sange

Severitate mare

(ex: ac cu lumen larg, profunzime mare, sange vizibil pe instrument sau pe acul folosit la punctionarea venei/arterei pacientului)

     Codul status-ului HIV al sursei (CS-H)

SHAPE * MERGEFORMAT

Statusul HIV al sursei de expunere

HIV negativ

HIV pozitiv

Status necunoscut

Sursa necunoscuta

Nu necesita PPE

Nivel scazut de expunere

asimptomatic si valoare mare a numarului de limfocite CD4 °

Nivel crescut de expunere

(ex: SIDA, infectie HIV primara, incarcatura virala mare sau in crestere, nivel scazut CD4

CS-H1

CS-H2

CS-HN (necunoscut)

     Oportunitatea PPE

Stabilirea recomandarii de PPE

CE

CS-H

Recomandarea PPE

PPE nu este absolut necesara. Tipul de expunere nu prezinta un risc cunoscut de transmitere HIV. Cand riscul de toxicitate a tratamentului este pus in balanta cu beneficiul PPE, decizia va fi luata impreuna, de catre lucratorul sanitar expus si de catre clinicianul care ar urma sa-l trateze.

Se ia in discutie aplicarea schemei de baza. Tipul de expunere reprezinta un risc neglijabil de transmitere HIV. Un titru crescut de HIV la nivelul sursei poate justifica aplicarea PPE. Cand riscul de toxicitate a tratamentului este pus in balanta cu beneficiul PPE, decizia se va lua de comun acord de catre lucratorul sanitar expus si de catre clinicianul care ar urma sa-l trateze profilactic.

Se recomanda schema de baza.

Majoritatea expunerilor la infectia cu HIV fac parte din aceasta categorie. Nu s-a constata o crestere a riscului HIV, dar aplicarea schemei de baza este recomandabila.

Se recomanda schema extinsa. Tipul de expunere reprezinta un risc crescut de transmitere a infectiei cu HIV.

sau 2

Se recomanda schema extinsa. Tipul de expunere reprezinta un risc crescut de transmitere a infectiei cu HIV.

Necunoscut

Se ia in considerare aplicarea schemei de baza in cazul in care sursa este necunoscuta, dar locul in care s-a produs expunerea sugereaza un risc posibil de infectare cu HIV si CE=2 sau 3.

     PPE - situatii particulare - sarcina

l     Principii generale

Sarcina nu este o contraindicatie pentru PPE

Persoana expusa trebuie sa ia o decizie informata: alegerea terapiei e mai complicata

Poate exacerba modificarile fiziologice datorate sarcinii

Efectele pe termen mediu / lung asupra fatului sunt necunoscute

Anumite medicamente sunt contraindicate

     Monitorizarea persoanei expuse

Daca sursa e HIV pozitiva, se testeaza la saptamani luni luni

ELISA standard

Monitorizarea pana la 12 luni

Este recomandata in caz de sursa care prezinta co-infectie VHC si HIV

Optionala in functie de situatie

     Consiliere postexpunere HIV

l     La aparitia efectelor secundare PPE

l     La aparitia semnelor si simptomelor infectiei acute

l     febra

l     rash

l     infectii respiratorii

l     Pentru prevenirea transmiterii secundare

l     Abstinenta sexuala sau folosirea prezervativelor

l     Interzicerea donarii de sange, organe sau tesuturi

                 SUPRAVEGHEREA AES

     OBIECTIVUL SUPRAVEGHERII AES

     Reducerea incidentei AES la personalul medico-sanitar

     SCOPUL SUPRAVEGHERII AES

u    Identificarea riscurilor

u    Analiza practicilor medico-sanitare

u    Interpretarea rezultatelor

u    Definirea si punerea in practica a strategiilor de prevenire a AES

u    Evaluarea masurilor aplicate:

u    Incidenta AES

u    Evaluarea procedurilor

     RESPONSABILITATI(1)

Guvernamentale

Crearea unui sistem national de supraveghere al AES

Crearea unui cadru legal corespunzator care:

Sa asigure un suport legislativ activitatii de prevenire a AES

Sa asigure implementarea reglementarilor Uniunii Europene in domeniu

Asigurarea continua a resurselor necesare pentru:

Echipament de protectie

Laborator

Profilaxia postexpunere

RESPONSABILITATI(2)

Institutionale:

Stabilirea unui program propriu de prevenire a AES

Crearea unui grup de lucru interdisciplinar care:

Identifica riscurile

Analizeaza manoperele medicale

Interpreteaza rezultatele

Implementeaza strategii de prevenire a AES

Evalueaza eficienta masurilor preventive aplicate

Desemnarea unei persoane responsabile pentru supravegherea AES

Instruire periodica a personalului

Elaborarea de protocoale de lucru, specifice fiecarei sectii

Intocmirea unor formulare de raportare si a unui registru de consemnarea a AES

     RESPONSABILITATI(3)

l     In cadrul SPCIN medicul epidemiolog

-Ia in evidenta cazul de AES

-face ancheta epidemiologica

-evalueaza riscul contaminarii postexpunere

-stabileste profilaxia post expunere

-monitorizeaza cazul

-ofera consiliere

     Ancheta epidemiologica a AES

Elemente care trebuie evaluate in ancheta epidemiologica a AES

l     Incidenta si prevalenta AES

l     Statusul serologic al bolnavului sursa

l     Cunostintele despre riscuri cunostinte teoretice

l     Observarea precautiunilor universale cunostinte practice

l     Impactul AES asupra viitorului profesional

     RESPONSABILITATI(4)

SPCIN-ului trebuie sa i se alature medicul de medicina muncii care:

inregistreaza accidentul de munca

Completeaza fisa cazului

Cerceteaza cauzele AES

Urmareste respectarea conditiilor de munca

Sectia in care s-a produs AES,prin responsabilul desemnat:

Ia legatura cu medicul pacientului sursa

Recolteaza si trimite la laborator proba de sange a persoanei expuse

Anunta infectionistul pentru chimioprofilaxie

Tine evidenta tuturor AES

     RESPONSABILITATI(4)

l     Laboratorul spitalului efectueaza:

l     testul HIV la pacientul sursa si persoana expusa

l     testul pentru Ac anti-HBs la persoana expusa

l     testul atg HBs(AgHBe) la pacientul sursa

l     testul pentru Ac anti-HCV

l     trimite probele pentru  investigatii suplimentare (ARN viral) la un alt laborator

l     Infectionistul:

evalueaza riscul de infectie HIV

stabileste indicatiile chimioprofilaxiei

     IN PRINCIPIU

In orice serviciu medical unde exista riscul producerii AES, trebuie sa se asigure 24 de ore din 24 accesul la:

l     Informatie

l     Masuri preventive - rapide si eficiente

l     Profilaxie, acolo unde este cazul

     Un sistem eficient de management postexpunere

l     Trebuie

l     Cunoscut de tot personalul medico-sanitar al institutiei

l     Sa fie accesibil tuturor, tot timpul

l     Sa cuprinda

Testarea serologica a persoanei expuse si a sursei

PPE, daca e cazul

l     Sa asigure confidentialitatea rezultatelor serologice

     Concluzii

Este necesara dezvoltarea unor politici clare de management al AES

Este obligatorie implementarea acestor politici prin

programe de training,

vaccinarea anti VHB,

asigurarea accesului la PPE,

asigurarea capacitatilor de laborator pentru testare serologica

asigurarea monitorizarii si consilierii in cazul in care accidentul s-a produs

     In concluzie

v    Management-ul expunerii ocupationale este complex

v    Preventia este cea mai potrivita optiune!

v    Imunizare anti hepatita virala B

v    Evitarea expunerii ocupationale la sange si produse biologice contaminate cu sange prin respectarea precautiunilor universale

     PREVENTIA ESTE DE AUR

Protejand pacientii . protejand personalul medico-sanitar

Promovati o asistenta medicala de calitate !







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.