Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
Contributii personale privind cercetarea optimizarii tehnicilor si metodelor de asistenta kinetica a femeii in situatii biologice speciale determinate de maternitate

Contributii personale privind cercetarea optimizarii tehnicilor si metodelor de asistenta kinetica a femeii in situatii biologice speciale determinate de maternitate



CONTRIBUTII PERSONALE PRIVIND CERCETAREA OPTIMIZARII TEHNICILOR SI METODELOR DE ASISTENTA KINETICA A FEMEII IN SITUATII BIOLOGICE SPECIALE DETERMINATE DE MATERNITATE

1. Premise ale cercetarii

            In aceasta epoca se acorda peste tot in lume o importanta deosebita starii de graviditate, fiziologica de altfel, precum si posibilitatii de revenire cat mai rapida a organismului matern la conditia anterioara.

In practica actuala in tara noastra, ca de altfel si in alte tari in tranzitie, viitoarea mama este luata in evidenta cabinetelor medicale de familie, iar pregatirea ei pentru nastere se face, din pacate doar medicamentos. Lipsa materialelor de specialitate, lipsa cunoasterii beneficiilor exercitiului fizic, impresia gresita ca acesta ar dauna in starea de graviditate sau pur si simplu ignoranta acelora care ar trebui sa ghideze viitoarea mama, o fac sa se simta fals o persoana cu probleme. Lipsa activitatii fizice, suplimentele nutritionale prescrise sunt intelese de catre femeie si anturajul ei drept stare de boala.


Numarul persoanelor care inteleg beneficiile unei pregatiri adecvate a femeii pentru starea de sarcina, pentru nastere si pentru starea de lauzie, atat cei din domeniul medical implicati in asistenta femeii, cat si a viitoarelor mame, este extrem de redus.

Kinetoterapia este parte integranta a muncii in „echipa”, de tratament a fiecarui pacient. Ne referim la abordarea pacientilor de catre medic, psiholog si nu in ultimul rand kinetoterapeut sau alt specialist. Femeia trebuie convinsa ca ea este cea care poate influenta in cea mai mare masura refacerea sa. Multe femei isi cunosc corpul dinainte de a lua in considerare intemeierea unei familii, pentru a sti care forma de exercitiu fizic li se potriveste cel mai bine. La fel de multe sunt si cele care nu au gasit totusi un set de exercitii fizice care sa li se potriveasca. Acest lucru este valabil pentru femeile care nu fac miscare in cadrul unui program regulat de sport.[1]

Exercitiul fizic combate hipomotilitatea tubului digestiv al lehuzei, favorizeaza circulatia sangvina prevenind trombozele sau alte accidente vasculare. De asemenea previne hipotonia pelvi-perineala reducand riscul aparitiei  incontinentei  urinare sau ptoza organelor interne.

            Prin efectuarea exercitiului fizic se previne aparitia hipotensiunii ortostatice, specifica gravidei. Aceasta reprezinta calea cea mai sigura de imbunatatire a starii lauzei ajungand chiar la o stare superioara celei dinaintea sarcinii.

In urma studiului bibliografic in scopul documentarii teoretice referitor la subiectul abordat, am sesizat o discrepanta mare intre interesul acordat acestui subiect de autorii straini si cei autohtoni. Se observa o abordare mai mult teoretica, decat practica, in ceea ce priveste aplicarea exercitiului fizic in sarcina si rolul lui in cresterea calitatii vietii femeii aflata in situatii biologice speciale determinate de maternitate.

Cu toate ca au fost facuti pasi timizi in acest sens, consider deosebit de imperioasa si necesara efectuarea mai multor documentari, studii si cercetari pe esantioane reprezentative de subiecti romani, pentru a putea evalua, din punct de vedere teoretic si practic, impactul pe care il are si in tara noastra, implementarea acestor programe de kinetoprofilaxie si pregatire a femeii gravide pentru nastere.

2. Ipoteze

Date fiind aceste premise, cercetarea porneste de la urmatoarele ipoteze:

1. Presupunem ca gravidele luate in studiu nu prezinta diferente semnificative in ceea ce priveste frecventa de aparitie a disconforturilor in sarcina, modul de desfasurare a travaliului si expulziei, precum si gradul de independenta functionala in primele zile de lauzie, comparativ cu frecventa de aparitie a acestora in cadrul populatiei tinta.

2. Daca se intervine asupra organismului femeii insarcinate prin programe de kinetoprofilaxie specifice fiecarui trimestru de sarcina, poate fi influentata pozitiv evolutia parametrilor functionali modificati de starea de graviditate.

3. Presupunem ca interventia kinetica asupra sarcinii are rezultate semnificative cu privire la parametrii travaliului (debut, durata, finalitate, aport de medicamente etc.) si scorul Apgar al fatului.

Studiul de fata isi mai propune sa puna in evidenta si efectele programului kinetic asupra starii psihice a pacientilor.

4. Se presupune ca urmarea unui program de pregatire pentru nastere, poate avea ca efect reducerea nivelului de anxietate al gravidelor, la intrarea in travaliu.

  Respectarea unui program riguros de pregatire pentru nastere, poate avea ca efect o revenire mai rapida a organismului femeii la parametrii avuti inainte de sarcina sau chiar la o conditie superioara, permitand astfel asumarea si efectuarea responsabilitatilor materne.

6. Participarea gravidelor la sedintele de pregatire pentru nastere poate determina imbunatatirea calitatii vietii acestora.

Pe baza ipotezelor cercetarii, s-au elaborat urmatoarele ipoteze statistice, care stau la baza analizei calitative si cantitative a datelor obtinute in urma desfasurarii studiului.


Ipoteze statistice

Ipoteza statistica 1: Participarea gravidelor la sedintele de pregatire pentru nastere va determina reducerea numarului de kilograme acumulate pe perioada sarcinii, cresterea tonusului musculaturii planseului pelviperineal, reducerea nivelului de anxietate ca stare si ca trasatura.

         Ipoteza nula: Participarea gravidelor la sedintele de pregatire pentru nastere nu va determina reducerea numarului de kilograme acumulate pe perioada sarcinii, cresterea tonusului musculaturii planseului pelviperineal, reducerea nivelului de anxietate ca stare si ca trasatura.

Ipoteza 1I

    Exista o diferenta semnificativa intre greutatea gravidelor de la inceputul sarcinii si greutatea lor la intrarea in travaliu, in cadrul loturilor experimental si de control.

    Nu exista nicio diferenta semnificativa intre greutatea de la inceputul sarcinii si greutatea de la sfarsitul sarcinii.

Ipoteza nula

Ipoteza 1II

    Exista o diferenta semnificativa intre numarul de kilograme acumulat de lotul experimental si numarul de kilograme acumulat de lotul de control, la sfarsitul sarcinii.

    Nu exista o diferenta semnificativa intre numarul de kilograme acumulat de lotul experimental si numarul de kilograme acumulat de lotul de control, la sfarsitul sarcinii.

Ipoteza nula

Ipoteza 1III

    Exista o diferenta semnificativa intre nivelul tonusului planseului pelviperineal al gravidelor, la inceputul sarcinii si nivelul tonusului pelviperineal la intrarea in travaliu, in cadrul loturilor experimental si de control.

    Nu exista nicio diferenta semnificativa intre nivelul tonusului planseului pelviperineal de la inceputul sarcinii si de la sfarsitul sarcinii.    

Ipoteza nula

Ipoteza 1IV

    Exista o diferenta semnificativa intre tonusul planseului pelviperineal la lotul experimental si tonusul planseului pelviperineal la lotul de control, la sfarsitul sarcinii.

    Nu exista o diferenta semnificativa intre tonusul planseului pelviperineal la lotul experimental si tonusul planseului pelviperineal la lotul de control, la sfarsitul sarcinii.

Ipoteza nula

Ipoteza 1V

    Exista o diferenta semnificativa intre nivelul de anxietate ca stare si trasatura a gravidelor de la inceputul sarcinii si nivelul de anxietate la intrarea in travaliu, in cadrul loturilor experimental si de control.

    Nu exista nicio diferenta semnificativa intre nivelul de anxietate ca stare si trasatura de la inceputul sarcinii si nivelul de anxietate de la sfarsitul sarcinii

Ipoteza nula

Ipoteza 1VI

    Exista o diferenta semnificativa intre nivelul de anxietate ca stare si trasatura a gravidelor din lotul experimental si nivelul de anxietate ca stare si trasatura a gravidelor din lotul de control, la sfarsitul sarcinii.

    Nu exista o diferenta semnificativa intre nivelul de anxietate ca stare si trasatura a gravidelor din lotul experimental si nivelul de anxietate ca stare si trasatura a gravidelor din lotul de control, la sfarsitul sarcinii.

Ipoteza nula

           

Ipoteza statistica 2: Participarea gravidelor la sedintele de pregatire pentru nastere va permite reducerea nivelului de depresie, mentinerea tonusului musculaturii pelviperineale la cote optime, reducerea perioadei travaliului, expulziei si a nivelului durerii si va favoriza imbunatatirea starii fatului la nastere.

Ipoteza nula: Participarea gravidelor la sedintele de pregatire pentru nastere nu influenteaza deloc reducerea nivelului de depresie, mentinerea tonusului musculaturii pelviperineale la cote optime, reducerea perioadei travaliului, expulziei si a nivelului durerii si va favoriza imbunatatirea starii fatului la nastere.

Ipoteza 2.I.

    Participarea la un program de pregatire pentru nastere previne aparitia tulburarilor depresive la gravide.

   Participarea la un program de pregatire pentru nastere nu previne aparitia tulburarilor depresive la gravide.

Ipoteza nula

Ipoteza 2II

   Participarea la un program de pregatire pentru nastere va creste capacitatea femeii de a face fata durerilor din travaliu, determinand o relaxare eficienta, ducand implicit la reducerea perioadei de travaliu si expulzie.

    Participarea la un program de pregatire pentru nastere nu va creste capacitatea femeii de a face fata durerilor din travaliu, determinand o relaxare eficienta, ducand implicit la reducerea perioadei de travaliu si expulzie.

Ipoteza nula

Ipoteza 2III

    Participarea la un program de pregatire pentru nastere va influenta in sens pozitiv starea fatului la nastere, evidentiat printr-un scor APGAR mare.

    Participarea la un program de pregatire pentru nastere nu va influenta in sens pozitiv starea fatului la nastere, evidentiat printr-un scor APGAR mare.

Ipoteza nula

Ipoteza 2IV

    Executarea exercitiilor Kegel incluse in sedintele de pregatire pentru nastere, va determina cresterea tonusului musculaturii pelviperineale, reducand impactul pe care dilatarea colului uterin din timpul travaliului il are asupra aparitiei incontinentei urinare la lauze.

    Executarea exercitiilor Kegel incluse in sedintele de pregatire pentru nastere, nu va determina cresterea tonusului musculaturii pelviperineale si nu va reduce impactul pe care dilatarea colului uterin din timpul travaliului il are asupra aparitiei incontinentei urinare la lauze.

Ipoteza nula

Ipoteza statistica 3: Participarea gravidelor la sedintele de pregatire pentru nastere le va permite indeplinirea precoce a activitatilor zilnice de autoingrijire, cresterea sigurantei in indeplinirea obligatiilor materne, ceea ce le va oferi sansa de a intra cat mai repede in contact cu nou-nascutul.

Ipoteza nula: Participarea gravidelor la sedintele de pregatire pentru nastere le va permite indeplinirea precoce a activitatilor zilnice de autoingrijire, cresterea sigurantei in indeplinirea obligatiilor materne, ceea ce le va oferi sansa de a intra cat mai repede in contact cu nou-nascutul.

Ipoteza statistica 4: Gravidele care participa la un program de pregatire pentru nastere prezinta o frecventa de aparitie a edemului, durerii lombare si vertijelor semnificativ mai redusa decat gravidele din lotul de control.

Ipoteza nula Gravidele care participa la un program de pregatire pentru nastere nu prezinta o frecventa de aparitie a edemului, durerii lombare si vertijelor semnificativ mai redusa decat gravidele din lotul de control.

Ipoteza 4I

    Gravidele care participa la un program de pregatire pentru nastere prezinta o frecventa de aparitie a edemului semnificativ mai redusa decat gravidele din lotul de control.

    Gravidele care participa la un program de pregatire pentru nastere nu prezinta o frecventa de aparitie a edemului semnificativ mai redusa decat gravidele din lotul de control.

Ipoteza nula

Ipoteza 4II

    Gravidele care participa la un program de pregatire pentru nastere prezinta o frecventa de aparitie a durerii lombare semnificativ mai redusa decat gravidele din lotul de control.

    Gravidele care participa la un program de pregatire pentru nastere  nu prezinta o frecventa de aparitie a durerii lombare semnificativ mai redusa decat gravidele din lotul de control.

Ipoteza nula

Ipoteza 4III

    Gravidele care participa la un program de pregatire pentru nastere  prezinta o frecventa de aparitie a episoadelor de vertij semnificativ mai redusa decat gravidele din lotul de control.

    Gravidele care participa la un program de pregatire pentru nastere  nu prezinta o frecventa de aparitie a episoadelor de vertij semnificativ mai redusa decat gravidele din lotul de control.

Ipoteza nula

Ipoteza 4IV

    Gravidele care participa la un program de pregatire pentru nastere prezinta o frecventa de administrare a medicatiei analgezice si antispastice in travaliu, semnificativ mai redusa decat gravidele din lotul de control.

    Gravidele care participa la un program de pregatire pentru nastere  nu prezinta o frecventa de administrare a medicatiei analgezice si antispastice in travaliu, semnificativ mai redusa decat gravidele din lotul de control.

Ipoteza nula

Ipoteza statistica 5: Participarea femeilor gravide la un program de kinetoprofilaxie, va determina cresterea calitatii vietii acestora.

Ipoteza nula 5: Participarea femeilor gravide la un program de kinetoprofilaxie, nu va determina cresterea calitatii vietii acestora.

Ipoteza 5I.

    Alterarea starii de sanatate are incidenta crescuta in randul gravidelor care nu urmeaza un program de kinetoprofilaxie.

    Alterarea starii de sanatate  are o incidenta identica in randul gravidelor care urmeaza un program de kinetoprofilaxie si a celor care nu participa.

Ipoteza nula

Ipoteza 5II

    Imbunatatirea calitatii vietii la femeile gravide are legatura cu participarea la un program de kinetoterapie.

    Imbunatatirea calitatii vietii la femeile gravide nu are nicio legatura cu participarea la un program de kinetoprofilaxie

Ipoteza nula

Ipoteza 5III

    Starea de sanatate va determina dificultati semnificativ crescute in desfasurarea activitatilor curente, la gravidele care nu participa la un program de pregatire pentru nastere.

    Starea de sanatate nu va determina dificultati semnificativ crescute in desfasurarea activitatilor curente, la gravidele care nu participa la un program de pregatire pentru nastere.

Ipoteza nula

Ipoteza 5IV

    Starea emotionala va determina dificultati semnificativ crescute in desfasurarea activitatilor curente, la gravidele care nu participa la un program de pregatire pentru nastere.

    Starea emotionala va determina dificultati semnificativ crescute in desfasurarea activitatilor curente, la gravidele care nu participa la un program de pregatire pentru nastere.     

Ipoteza nula

Ipoteza 5V

    Starea fizica a gravidei influenteaza capacitatea de indeplinire a activitatilor fizice curente, de serviciu si sociale.

    Starea fizica a gravidei nu influenteaza capacitatea de indeplinire a activitatilor fizice curente, de serviciu si sociale.

Ipoteza nula

Ipoteza 5VI

    Durerea influenteaza capacitatea de indeplinire a activitatilor fizice curente, de serviciu si sociale.

    Durerea nu influenteaza capacitatea de indeplinire a activitatilor fizice curente, de serviciu si sociale.

Ipoteza nula

Ipoteza 5VII

    Gravidele din lotul de control prezinta dureri semnificativ crescute comparativ cu gravidele din lotul experimental, cu influenta asupra capacitatii de indeplinire a activitatilor fizice curente, de serviciu si sociale.

    Gravidele din lotul de control prezinta dureri semnificativ crescute comparativ cu gravidele din lotul experimental, cu influenta asupra capacitatii de indeplinire a activitatilor fizice curente, de serviciu si sociale

Ipozeta nula

3. Tipul si obiectivele cercetarii propuse

            Sub aspect stiintific, scopul cercetarii este acela de a aduce argumente solide, fundamentate stiintific si bazate pe rezultate concrete, care sa sustina oportunitatea interventiei kinetoprofilactice, prin mijloace si metode specifice, asupra femeii aflate in situatii biologoce speciale determinate de maternitate, cum ar fi sarcina si lauzia, sub diversele ei aspecte.

Din pacate in practica se observa o atitudine pasiva a femeii, vis-á-vis de situatiile speciale cu care se confrunta o viitoare mama. Din acest motiv, scopul cercetarii, din punct de vedere metodologic – aplicativ, este acela de a stabili necesitatile femeii aflata in aceste situatii biologice speciale date de maternitate, precum si mijloacele si metodele care sa asigure o rezolvare reala a acestora.

            Putem sublinia deci, ca scopul major este acela de a oferi, pe baza unor rezultate concrete, suportul teoretic si metodologic necesar pentru a convinge atat echipa de specialisti implicati in asistenta gravide si a lauzei, cat si a acesteia din urma, de eficienta metodelor de asistenta kinetica in pregatirea femeii pentru sarcina si nastere, avand ca finalitate revenirea mai rapida a organismului la parametrii avuti inainte de nastere.

            Propunem o cercetare experimentala care sa scoata in evidenta realizarea urmatoarelor obiective:

I. Obiective pe termen lung

           

1.  Aprofundarea rezultatelor obtinute in urma studiului efectuat.

2. Mediatizarea rezultatelor in vederea obtinerii unei informari mai complete, atat a profesionistilor domeniului, cat si a gravidei, asupra tuturor aspectelor legate de sarcina si lauzie.

3. Punerea in practica a programelor de kinetoprofilaxie a femeii aflata in situatii biologice speciale date de maternitate.

4. Adaptarea programenlor de kinetoprofilaxie la necesitatile si conditia femeilor gravide.

 Efectuarea unor demersuri care sa schimbe mentalitatea si sa creasca aderenta la programele de kinetoprofilaxie care vizeaza bunastarea mamei si a fatului.

II. Obiective pe termen scurt

            1. Studiul bibliografiei de specialitate.

2. Stabilirea modalitatilor optime de evaluare a parametrilor luati in studiu.

3. Stabilirea metodelor de cercetare cele mai adecvate scopului urmarit.

4. Stabilirea conditiilor si a mediului asupra caruia se efectueaza cercetarea.

 Optimizarea interventiei experimentale in vederea obtinerii unor rezultate acurate.

6. Realizarea unei cercetari experimentale pe termen lung.

7. Redactarea lucrarii.

III. Obiective de continut

           

1. Cautarea si reperarea referintelor bibliografice de specialitate autohtone si internationale.

2. Sudiul si efectuarea fiselor bibliografice in vederea documentarii teoretice in domeniu.

3. Formularea ipotezelor si stabilirea obiectivelor cercetarii.

4. Stabilirea contactelor si colaborarilor profesionale necesare desfasurarii cercetarii experimentale.

 Stabilirea parametrilor de selectare a esantioanelor de subiecti si selectia loturilor.

6. Realizarea evaluarilor initiale si prelucrarea datelor, in vederea formularii obiectivelor specifice.

7. Pe baza obiectivelor formulate, se vor selecta cele mai adecvate mijloace si metode de indeplinire a acestora.

8. Realizarea evaluarilor intermediare si prelucrarea datelor, in vederea reformularii, daca este necesar, a obiectivelor cercetarii.

9. Reorientarea cercetarii in functie de noile obiective formulate.

10. Efectuarea evaluarilor finale.

11. Analiza calitativa si cantitativa a rezultatelor.

12. Formularea concluziilor care sa confirme sau sa infirme ipotezele formulate.

4. Conditiile concrete pe baza carora se proiecteaza cercetarea

4.1. Desfasurarea cercetarii

Prezentul studiu s-a realizat in perioada ianuarie – august, 2009, in orasele Oradea, Targu Mures si Deva, si cuprinde doua studii de sine statatoare.

Primul studiu a durat aproximativ o luna si jumatate, timp in care au fost evaluate 148 de lauze, in primele zile dupa nastere, internate in spitalele de obstetrica-ginecologie din orasele mentionate anterior. Evaluarea a vizat perioada de sarcina, travaliu si perioada de lauzie imediata.

Un aspect important de care s-a tinut cont este urmarea unui program de pregatire pentru nastere, in cadrul centrelor specializate in asistenta kinetica si pregatirea gravidei pentru nastere din Oradea, Deva si Targu Mures, respectiv:

A    Centru Pronatal din Oradea

A    Fundatia RHU-CARE  din Targu Mures (fundatia exista incepand cu anul 1993)

A    Cabinet Blu-Med din Deva

In timpul nasterii, toate subiectele au fost strict supravegheate de catre medicii ginecologi de la Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie Oradea, de catre medicii de pe sectia Ginecologie a Spitalului Judetean Deva si medicii clinicii de Obstetrica Ginecologie numarul I din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta (SCJU) din Targu Mures.

            Dupa identificarea celor mai frecvente disconforturi cu care se confrunta femeia gravida, s-a trecut la cel de al doilea studiu, concretizat in selectarea:

*     grupului experimental, alcatuit din 35 de gravide in ultimul trimestru de sarcina, care au urmat un program de pregatire pentru nastere intr-unul dintre centrele amintite anterior

*     grupului de control, alcatuit din 35 de gravide aflate in ultimul trimestru de sarcina, care au refuzat sa urmeze un program de pregatire pentru nastere. S-au exclus gravidele care prezentau contraindicatii, intrucat acestea aveau indicatia de a naste prin interventie cezariana.

In selectia grupului de subiecti, atat pentru prima etapa, cat si pentru cea de a doua etapa, s-au avut in vedere urmatorii parametrii:

- varsta gravidei,

- mediu de provenienta,

- nivel de studii, 

- numar de nasteri anterioare,

- tipuri de activitate fizica practicate anterior,

- activitati frecvente in activitatea zilnica,

- urmarea sau nu a unui program de pregatire pentru sarcina.


4.2. Etapele cercetarii

In vederea optimizarii tehnicilor de asistenta kinetica a femeii aflata in situatii biologice speciale determinate de maternitate, cercetarea se bazeaza pe identificarea problemelor de ordin fiziologic ce creeaza disconfort si implicit reducerea calitatii vietii femeii gravide, si care pot fi influentate pozitiv prin interventie kinetica.

Urmatoarea etapa este reprezentata de studiul evolutiei parametrilor functionali modificati care caracterizeaza conditia biologica a femeii aflata in diferite situatii determinate de starea de maternitate, in urma aplicarii tehnicilor kinetice, comparativ cu statusul fiziologic al gravidelor care aleg sa nu participe la un astfel de program.

Se va urmari in continuare modul de desfasurare a travaliului si masura in care acesta va fi influentat de urmarea unui program de pregatire pentru nastere.

Dupa nastere, subiectele din loturile experimental si de control, lauze de aceasta data, vor fi urmarite pentru a se putea evalua influenta pe care practicarea exercitiului fizic o are asupra reluarii activitatilor zilnice de autoingrijire si manevrare a copilului, precum si asupra revenirii organismului matern la starea fizica anterioara sarcinii, in perioada imediat urmatoare nasterii. (primele 5 zile intraspitalicesc).

Pentru a obtine o imagine de ansamblu a efectelor pe care le are interventia kinetica asupra conditiei gravidei, se va recurge la evaluarea calitatii vietii gravidelor, ulterior lauze, luate in studiu, in cele doua situatii urmarite, si anume urmarea sau nu a unui program de pregatire pentru nastere.


4.3  Studiu privind stabilirea celor mai frecvente disconforturi cu care se confrunta femeia aflata in situatii biologice speciale determinate de maternitate

4.3.1. Ipoteza cercetarii

            Presupunem ca gravidele luate in studiu nu prezinta diferente semnificative in ceea ce priveste frecventa de aparitie a disconforturilor in sarcina, modul de desfasurare a travaliului si expulziei, precum si gradul de independenta functionala in primele zile de lauzie, comparativ cu frecventa de aparitie a acestora in cadrul populatiei tinta.

4.3.2. Obiective

            1. Formularea fisei de evaluare ce urmeaza a fi folosita si structurarea ei pe momentele specifice femeii aflata in situatii biologice speciale determinate de maternitate: sarcina, travaliu si expulzie, lauzie imediata.

2. Stabilirea statusului functional al femeii aflata in situatii specifice maternitatii.

3. Stabilirea celor mai frecvente disconforturi care apar in sarcina, si care pot fi influentate prin kinetoprofilaxie.

4.3.3. Subiecti

Acest studiu s-a realizat in perioada ianuarie – martie, 2009, in orasele Oradea, Targu Mures si Deva, pe un numar de 148 de lauze, aflate in primele zile dupa nastere, internate in spitalele de obstetrica-ginecologie din orasele mentionate anterior. Au fost evaluate atat lauze care pe perioada sarcinii au urmat un program de pregatire pentru nastere, cat si lauze care nu au dorit sa participe la un astfel de program.

Dintre cele 148 de lauze luate in studiu: 98 de lauze sunt din Deva, 24 lauze din Targu Mures si 26 de lauze din Oradea. (graficul nr.1)

s

Tabelul nr.7 si graficul nr.2 prezinta caracteristicile intregului grup (frecventa, procentul valid si cumulativ), in ceea ce priveste varsta subiectilor.

Tab. nr.7 Varsta subiectilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Varsta

Frecventa

(nr.sub)

Procent

(%)

Procent valid

(%)

Procent Cumulativ

(%)

Valid

15

6

4,1

4,1

4,1

17

6

4,1

4,1

8,1

19

4

2,7

2,7

10,8

20

12

8,1

8,1

18,9

22

12

8,1

8,1

27,0

23

12

8,1

8,1

35,1

24

18

12,2

12,2

47,3

25

4

2,7

2,7

50,0

26

10

6,8

6,8

56,8

27

4

2,7

2,7

59,5

28

8

5,4

5,4

64,9

29

6

4,1

4,1

68,9

30

8

5,4

5,4

74,3

32

18

12,2

12,2

86,5

33

2

1,4

1,4

87,8

36

6

4,1

4,1

91,9

39

6

4,1

4,1

95,9

40

6

4,1

4,1

100,0

Total

148

100,0

100,0

s

Se observa ca cel mai mare procent pe grupe de varsta se refera la gravidele cu varste cuprinse intre 21 – 25 de ani (33%), urmand apoi grupa de varsta intre 26 – 30 de ani (26%) si de grupa de varsta intre 31 – 36 de ani (18%).

Tabelul nr.8 si graficul nr.3 prezinta caracteristicile intregului grup (frecventa, procentul valid si cumulativ), in ceea ce priveste mediul de provenienta al subiectilor.

Majoritatea gravidelor ( 51%) provin din mediu urban, fata de cele 49% care provin din mediu rural.(graficul nr 3)

Tab.nr. 8 Mediu de provenienta

 

 

 

 

Mediu

Prov.

Frecventa

Procent

Procent

valid

Procent

Cumulativ

Valid

urban

72

48,6

48,6

48,6

rural

76

51,4

51,4

100,0

Total

148

100,0

100,0

         s

Tabelul nr.9 si graficul nr.4 prezinta caracteristicile intregului grup (frecventa, procentul valid si cumulativ), in ceea ce priveste nivelul de studii al subiectilor.

Tab. nr. 9 Nivel de studii

 

 

 

 

 

Nivel de studii

Frecventa

Procent

Procent

valid

Procent

Cumulativ

Valid

studii superioare

56

37,8

37,8

37,8

studii medii

92

62,2

62,2

100,0

Total

148

100,0

100,0

     

s

Majoritatea gravidelor (62%) au studii medii, fata de cele cu studii superioare (38%). (graficul nr.4)

Tabelul nr.10 si graficul nr.5 prezinta caracteristicile intregului grup (frecventa, procentul valid si cumulativ), in ceea ce priveste numarul de nasteri anterioare.

Tab.nr.10 Numar de nasteri anterioare

Nr. Nasteri

Anterioare

Frecventa

Procent

Procent

valid

Procent

Cumulativ

Valid

primipare

92

62,2

62,2

62,2

multipare

56

37,8

37,8

100,0

Total

148

100,0

100,0

         s

Cele mai multe gravide sunt primipare (62%), restul de 38% fiind multipare.

Tabelul nr.11 si graficul nr 6 prezinta caracteristicile intregului grup (frecventa, procentul valid si cumulativ), in ceea ce priveste activitatile fizice practicate anterior.

Tab.nr.11 Activitati fizice practicate anterior

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Activitati

Frecventa

Procent

Procent

valid

Procent

Cumulativ

Valid

plimbari

18

12,2

12,2

12,2

mers in ritm alert

10

6,8

6,8

18,9

jogging

20

13,5

13,5

32,4

aerobic

30

20,3

20,3

52,7

tae-bo

14

9,5

9,5

62,2

body building

12

8,1

8,1

70,3

activitati zilnice normale

42

28,4

28,4

98,6

inot

2

1,4

1,4

100,0

 

Total

148

100,0

100,0

 

s

Se observa ca majoritatea gravidelor (29%) nu au practicat niciun sport anterior sarcinii, 20% au practicat aerobic, 14% jogging, 12% plimbari si doar 1% au practicat inot.

Tabelul nr.12 si graficul nr 7 prezinta caracteristicile intregului grup (frecventa, procentul valid si cumulativ), in ceea ce priveste activitatile fizice practicate zilnic.

Tab.nr.12 Activitati practicate zilnic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Activitati zilnice

Frecventa

Procent

Procent

valid

Procent

Cumulativ

Valid

ridicare greutati

15

10,1

10,1

12,1

mers frecvent

25

16,8

16,8

18,9

urcat-coborat scari

17

11,4

11,4

32,4

mers ocazional

12

8,1

8,1

52,6

ortostatism prelungit

15

10,1

10,1

62,2

sedere prelungita

14

9,4

9,4

70,3

activitati casnice

50

33,9

33,9

98,6

 

Total

148

100,0

100,0

 

s

Cele mai frecvente activitati sunt cele casnice (34%), mersul frecvent (17%) si urcatul-coboratul scarilor (11%), urmat de ortostatismul prelungit si ridicarea de greutati (10%), sederea prelungita (9%) si mersul ocazional (8%).

Tabelul nr.13 si graficul nr.8 prezinta caracteristicile intregului grup (frecventa, procentul valid si cumulativ), in ceea ce priveste pregatirea fizica pe perioada sarcinii.

Tab. nr.13 Pregatirea fizica pe perioada sarcinii

 

 

 

Pregatire fizica in sarcina

Frecventa

Procent

Procent

valid

Procent

Cumulativ

Valid

da

58

39,2

39,2

39,2

Nu

90

60,8

60,8

100,0

Total

148

100,0

100,0

s

            Majoritatea gravidelor (61%), reprezentand 90 de gravide, nu au urmat un program de pregatire fizica pentru sarcina si nastere, in vreme ce 39%, reprezentand 58 de gravide, au urmat un astfel de program.

4.3.4. Material si metoda

            In vederea evaluarii gravidelor/lauzelor luate in studiu, s-a elaborat o fisa de evaluare (vezi anexa 4) care contine datele personale, date referitoare la sarcinile precedente si la cea actuala, contraindicatii pentru efort. Fisa cuprinde de asemenea, parametrii fiziologici pentru perioada de sarcina, travaliu si expulzie, precum si perioada de lauzie imediata.

4.3.4.1. Tehnici si metode de cunoastere a efectelor exercitiului fizic asupra corpului femeii

            Este foarte important ca echipa de specialisti care acorda asistenta gravidei, sa priveasca orice problema aparuta sau care ar putea sa apara, din trei perspective: biologica, psihica si sociala, pentru a obtine maxim de eficienta.

            Pentru a se putea realiza o monitorizare atenta a femeii gravide, este necesara intocmirea unei fise se evaluare care sa vizeze aspectele precizate anterior.

            Iata o propunere de fisa de evaluare, care sa cuprinda toate aceste aspecte, pentru a oferi directii corecte de abordare a gravidei in vederea unei monitorizari si asistente kinetice adecvate pe perioada sarcinii si lauziei.

4.3.4.1.1. Anamneza

Anamneza cuprinde date referitoare la varsta, sexul, profesiunea, conditiile de munca, locul nasterii, domiciliul, conditiile de viata  anterioare, antecedente heredo-colaterale, antecedente personale ale subiectului vizat.

Se vor evita intrebarile conducatoare (ce sugereaza), pentru ca aceste intrebari il pune pe pacient  in situatia de a alege informantia in functie de importanta ei, fiind mai putin supus tentatiei de a oferi informatii in scopul satisfacerii examinatorului.

La polul opus se afla discutia-interviu, in care pacientul relateaza senzatiile pe care el le considera importante. Examinatorul insa, trebuie sa conduca cu iscusinta discutia despre informatiile pe care le considera, el, de valoare. In discutia cu intrebari „deschise” examinatorul trebuie sa-si mentina pozitia  de ”expert in specialitate”, in timp ce pacientul este lasat „expert in problema lui particulara”. Astfel, desi joaca roluri distincte, raman egali, stabilindu-se o cooperare mutuala in elaborarea si efectuarea programului de kinetoterapie.

4.3.4.1.2. Metoda observatiei

            „O cercetare concreta isi are originea – de regula – intr-un proces de observatie.”[2] Acest principiu sta si la baza acestui studiu. Ca si instrumente aditionale acestei metode am folosit Fisa de evaluare in sarcina (anexa I).

            Observatia ca si metoda se regaseste pe intreg parcursul de desfasurare a studiului, dar mai ales in evaluarea parametrilor nasterii. In aceasta etapa s-a urmarit in special debutul travaliului, durata lui, intensitatea durerii in travaliu, finalitatea travaliului, durata expulziei, necesitatea epiziotomiei, scorul Apgar.

4.3.4.1.3. Metoda cantarului

- prin care s-a masurat greutatea initiala si finala a gravidelor din ambele loturi . In general ar trebui ca acumularea kilogramelor sa se realizeze in felul urmator.

A    In primul trimestru mamele iau in greutate cam 1,8 kg

A    In al doilea trimestru cam jumatate de kg pe saptamana (cam 6 kg in total)

A    In ultimul trimestru inca aproximativ 5 kg.

4.3.4.1.4. Studiul fiselor medicale

Aceasta metoda a permis identificarea gravidelor in functie de variabilele stabilite. Aceste variabile au fost:

-        varsta gravidelor

-        stare civila

-        mediu de provenienta

-        nivel de studii

-        numar de nasteri anterioare

-        practicare activitate fizica

-        nivel de activitate curenta

-        complicatii ale sarcinii

-        varsta sarcinii (trimestrul III de sarcina/ aproximativ 24 – 30 saptamani)

Pentru selectarea grupului de subiecti s-a apelat la medici ginecologi, care ne-au pus la dispozitie fisele medicale ale gravidelor inregistrate. In urma studierii fiselor medicale au fost selectate toate gravidele care au avut ca si criteriu comun trimestrul III de sarcina.

4.3.4.1. Evaluarea fortei musculaturii pelvilperineale    

In vederea imbunatatirii tonusului muscular si al controlului musculaturii pelviperineale, este necesara evaluarea musculara. Kegel sustine ca metoda sa cuprinde 3 etape:

1. Prima etapa este observatia exterioara, cu pacienta in pozitie lithotomica.

Pentru inceput, Kegel observa abilitatea pacientei de a-si ridica in mod vizibil structurile perineale.

2. A doua etapa este examinarea vaginala, realizata bland, cu un deget.

Examenul digital serveste doua scopuri: in primul rand ofera medicului posibilitatea de a observa dezvoltarea muschilor pubococcigieni la adancimi variate si in al doilea rand ofera medicului posibilitatea de a verifica daca pacienta a fost capabila sa identifice corect muschii si sa-i contracte. Identificarea muschilor si nu exercitiul reprezinta scopul examenului digital.

              3. Etapa a treia urmeaza rapid: dupa numai 5 sau 10 contractii corecte este inserat perineometrul si atat medicul cat si pacienta urmaresc manometrul care noteaza rezultatul eforturilor pacientei.[3]


Evaluarea tonusului muscutaturii perineale se realizeaza cu pacienta in pozitie lithotomica.[4]

In cazul in care pacienta nu deceleaza musculatura care trebuie contractata, se vor folosi conurile vaginale speciale. Se mentioneaza, de asemenea, intreruperea jetului de urina. Intreruperea urinara nu este propusa numai pentru localizarea musculaturii ce trebuie antrenata ci si ca una dintre multiplele oportunitati zilnice de a practica exercitiile, intr-un stadiu avansat al terapiei.

Evalurarea prin palpare[5]

Pana nu demult, evaluarea functiei levatorului anal si perineal era limitata la gradarea fortei musculare si a rezistentei, folosind Scala Oxford modificata, lucru sugerat pentru prima data de Laycock.[6] (Tabel nr. 8). Specialistii kinetoterapeuti folosesc de multa vreme palparea ca metoda de evaluare a muschilor scheletici si in acest fel, cu o pregatire suplimentara in domeniu, si-au extins abilitatile prin includerea evaluarii digitale a muschilor planseului perineal transvaginal sau pe ruta transanala.

In literatura de specialitate exista numeroase lucrari referitoare la palparea ca metoda de evaluare a contractiei muschilor planseului perineal, unele dintre aceste studii vorbind chiar despre identificarea durerii si a punctelor declansatoare, si chiar despre evaluarea tonusului muscular.[7]

            In executia programului nu trebuie utilizata musculatura abdominala, a spatelui sau fesele:

A    se inspira lent si profound

A    se aseaza o mana pe abdomen cand se contracta musculatura vaginului.

      Daca nu se simte contractia musculaturii abdominale inseamna ca se utilizeaza corect muschii pubococcigieni. De asemenea, nu trebuie sa se contracte adductorii coapselor si muschii fesieri.

Tabel nr.14 Scala Oxford modificata[8]

Nivel forta

Observare externa

Observare interna

0

Fara mobilizarea corpului perineal

fara contractie

1

contractie schitata/ abia perceptibila

2

contractie slaba

3

Cu mobilizarea corpului perineal

contractie moderata (cu ridicare)

4

contractie buna (cu ridicare)

 5

contractie puternica (cu ridicare)

Procedura de evaluare prin palpare a musculaturii planseului perineal

Fig. nr.17 si 18   Palparea digitala a insertiilor muschilor puborectali. Imaginea din stanga arata o musculatura normala; imaginea din dreapta prezinta o musculatura afectata.[9] 

Figurile 11 si 12 explica modul in care poate fi efectuata evaluarea muschilor puborectali.

Pentru evaluarea integritatii morfologice a acestor muschi, degetul palpator va fi plasat paralel cu uretra, cu varful degetului pozitionat la colul vezical iar suprafata palmara a degetului preseaza fata posterioara/ dorsala a simfizei pubiene. Daca muschiul este intact, va exista suficient spatiu pentru ca degetul palpator sa poata fi asezat intre uretra medie si insertia muschilor puborectali laterali.

Daca nu poate fi palpat niciun muschi pe fata posterioara a osului pubian si marginea inferioara pubiana, imediat lateral de degetul plasat paralel cu uretra, si daca acest deget poate fi miscat de-a lungul marginii inferioare a pubisului fara a intalni tesut contractil inca 2 – 3 cm, acest lucru implica prezenta unei traume prin separare brusca pe aceasta parte.

            Evaluarea poate fi ajutata daca pacienta este rugata sa efectueze o contractie in timpul palparii acestei zone. Intinderea acestei zone separate variaza foarte mult si sunt multiple tipuri de traume incomplete: subtierea generaliazata a muschiului, intinderea partiala a portiunii inferioare (cu portiunea craniala a muschilor puborectali atasata inca de osul pubian) si intinderea partiala a portiunii craniale, perceputa la palpare ca o adancitura la insertia portiunii superioare a muschilor puborectali sau la nivelul portiunii inferiare a muschiului pubococcigian/ iliococcigian.[10]

            In vreme ce importanta unei astfel de traume este neclara, o separare completa care apare la palpare este clar asociata cu reducerea fortei de contractie a muschilor si de asemenea cu simptomele si semnele de prolaps.[11]

Smulgerea pare sa aiba adesea impact asupra muschilor intacti adiacenti sau contralaterali.

In urma separarii unilaterale, muschii puborectali intacti contralaterali pot deveni spastici si sensibili, o cauza necunoscuta a durerilor cronice pelvine si dispareunie. In urma separarii bilaterale apare hipertrofia muschiului pubococcigian/ iliococcigian.

            Actualmente, evaluarea functiei muschiului levator anal si perineal de catre kinetoterapeuti, medici urologi si ginecologi este, in cel mai bun caz, limitata la “contractie si ridicare”.

            Peter Dietz[12] propune un sistem de inregistrare vizuala a datelor obtinute la palparea muschilor puborectali (figura nr.19 ). Acest sistem include atat Scala Oxford modificata de evaluare a fortei de contractie si ridicare a muschilor perineali (vezi tabel nr.14), cat si Scala de evaluare a tonusului muschilor perineali, in repaus.(vezi tabel nr. 15).

Fig. nr.19 Schema pentru documentarea traumelor muschilor puborectali,

Scala Oxford modificata si Scala de evaluare a tonusului muschilor perineali in repaus.

Cu permisiunea: Dietz HP, Shek KL.[13]

           

Tabel nr.15 Scala propusa pentru evaluarea tonusului de repaus al muschilor perineali

0: muschi nepalpabil

1: muschi palpabil dar foarte flasc,hiatus deschis, rezistenta minima la distensie

2: hiatus deschis dar cu oarecare rezistenta la distensie

3: hiatus destul de ingust, rezistenta la palpare dar usor destins

4: hiatus ingust, muschiul poate fi destins dar cu mare rezistenta la destindere, sau durere

5: hiatus foarte ingust, distensie imposibila, senzatie de “inlemnire”, posibil cu durere: ‘vaginismus’

            Dupa evaluarea muschilor puborectali. Se vor nota pe diagrama defectele sau zonele de depresie (arii intunecate sau accentuate pe diagrama muschilor) sau zonele rarefiate (arii hasurate oblic pe diagrama muschilor).

            Sistemul de evaluare propus in figura nr.19, poate constitui baza eforturilor de instruire in imbunatatirea abilitatilor practicienilor privind evaluarea prin palpare, usurand astfel comunicarea intre practicieni si cercetatori.

In mod clar, evaluarea musculaturii puborectale prin palpare este o abilitate care necesita instruire indelungata, de preferat intr-o unitate care sa permita compararea datelor obtinute la palpare, cu cele imagistice.

Pentru a evalua forta musculaturii pelviperineale s-a folosit o scala de la 0 la 5, unde valoarea cea mai mica este 0 si inseamna ca pacienta nu deceleaza musculatura, iar valoarea cea mai mare este 5, ceea ce inseamna ca poate efectua peste 120 de contractii. Scala de evaluare a musculaturii pelviperineale este urmatoarea:

Tabel nr.16 Nivelele de forta in evaluarea

 tonusului musculaturii pelviperineale

0: nu deceleaza musculatura

1: efectueaza sub 10 contractii

2: efectueaza intre 10 – 30 contractii

3: efectueaza intre 30 – 60 contractii

4: efectueaza intre 60 – 120 contractii

5: efectueaza peste 120 contractii

4.3.4.1.6. Examinarea somatoscopica instrumentala a aliniamentului corporal

Se realizeaza prin:[14]

- firul cu plumb, la care raportarile se fac pe verticala

          - cadrul antropometric de simetrie (CAS), la care raportarile se fac atat pe verticala cat si pe orizontala.

Cadrul antropometric de simetrie are dimensiuni de 2m. inaltime si 1m. latime. Gradarea se face pe orizontala de la mijloc, deci de la punctul zero spre dreapta si spre stanga, din 10 in 10 cm, iar pe verticala de jos in sus, de la 0 la 200 cm. Astfel, CAS este impartit in patrate cu latura de 10 cm.

Examinarea somatoscopica instrumentala se realizeaza din spate, profil si fata.

                                                                                                    

a). Examinarea din spate

In aceasta examinare, aliniamentul corpului este ideal, cand linia mediana a cadrului antropometric de simetrie (verticala 00) coincide cu axa de simetrie a corpului, care trece prin: vertex, protuberanta occipitala externa, apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale, toracale, lombare, pliul interfesier, printre epicondilii femurali interni, maleolele tibiale si se proiecteaza in mijlocul bazei de sustinere. Verticala trebuie sa fie echidistanta fata de: relieful median al calciielor, gambelor si coapselor, fata de scapule si coincide cu linia mediana a trunchiului si capului.

La aceasta verticala se raporteaza o serie de linii orizontale care unesc:

                     - marginea inferioara a lobilor urechilor

                     - extremitatile acromiale

                               - spinele omoplatilor si trece prin apofiza spinoasa a vertebrei T3

                               - varfurile omoplatilor si trece prin apofiza spinoasa a vertebrei T7

                               - crestele iliace

                               - trohanterele mari

                               - maleolele tibiale

            Toate aceste linii trebuiesc sa fie perpendiculare pe verticala (00), dar si paralele intre ele si cu orizontala cadrului antropometric de simetrie.

b). Examinarea din profil

In aceasta examinare postura corecta ideala se realizeaza cand verticala zero (00) a CAS-ului coincide cu axa de simetrie a corpului, care trece prin vertex, lobul urechii, articulatia umarului, marele trohanter al femurului, usor anterior fata de mediana genunchiului, usor anterior fata de maleola laterala, la nivelul proiectiei cutanate a interliniei articulatiei mediotarsienei – Chopart.

c). Examinarea din fata

In aceasta examinare aliniamentul corpului este ideal, cand verticala liniei de simetrie a corpului coincide cu verticala zero (00) a cadrului antropometric de simetrie care trece prin: mijlocul fruntii mijlocul nasului, mijlocul buzelor, mijlocul barbiei, sternului, ombilic, simfiza pubiana, printre condilii femurali interni si maleolele tibiale si se proiecteaza in mijlocul bazei de sustinere.

La aceasta verticala se raporteaza urmatoarele linii orizontale:

                         - bisprancenoasa;

                         - biacromiala

                         - bimamelonara (la barbati)

                                    - bicreta

                                    - bispinoasa (spine iliace antero-superioare)

                                    - bitrohanteriana

                                    - bimaleolara

Toate aceste linii trebue sa fie perpendiculare pe verticala zero (00) si paralele intre ele si cu orizontala cadrului antropometric de simetrie.

4.3.4.1.7. Evaluarea durerii

            “Durerea este inerent subiectiva”. Aceasta afirmatie a fost facuta de Henry Knowles Beecher (1904 - 1976), medic anestezist. Scala de evaluare a durerii permite pacientilor sa descrie intensitatea durerii sau gradul in care pacientul simte durerea.

Cercetarile facute pe internet au dus la constatarea ca nu exista o scala definitivata a durerii care sa poata fi folosita in lumea medicala[15]. Scalele durerii folosite in evaluare nu prezinta descrieri uniforme, obiective ale durerii pentru fiecare nivel al acesteia.

Iata cateva modele reprezentative ale acestor scale ale durerii. De exemplu:

4.3.4.1.7.1.  “Scala Verbala a Descrierii Durerii” (VDD)

Scala verbala a durerii utilizeaza cuvinte pentru a descrie durerea.

Cadrele medicale folosesc in mod constant, pentru masurarea intensitatii durerii, scala de la 1 la 10, unde 0 inseamna “fara durere” iar 10 inseamna “ cea mai puternica durere posibila”. Scala utilizata cuprinde urmatorii itemi: (vezi tabelul nr.17)

Tabel. nr.17. Scale ale durerii

0 = fara durere

0 –1 fara durere

durere usoara                                       1

2 – 3 durere usoara

durere care provoaca disconfort        2

4 – 5 disconfort – durere moderata

durere suparatoare                              3

6 – 7 durere suparatoare – durere severa

durere intensa                                     4

8 – 9 durere intensa – foarte severa

durere insuportabila                           5

10 – durere intolerabila

           

            Dar ceea ce inseamna durere moderata pentru o persoana, poate insemna una severa pentru alta persoana. In cazul in care pacientul este obosit, durerea poate fi resimtita mult mai puternic, datorita naturii foarte subiective a adjectivelor folosite pentru descrierea durerii. De aceea exista posibilitatea distorsionarii evaluarii durerii.

Unul dintre cele mai utilizate chestionare este “Chestionarul Durerii McGill”, care intrucat se afla sub protectia dreptului de autor, nu poate fi reprodus aici, cu o singura exceptie.

Chestionarul pare sa cuprinda un index al durerii, privita prin mai multe aspecte. Pacientul trebuie sa aleaga cuvintele descriptive dintr-o lista.

            Scopul “Chestionarului Mc Gill”[16] este acela de a oferi un instrument generic pentru evaluarea durerii, pentru a se putea specifica intensitatea si calitatile durerii.

Chestionarul cuprinde 78 de cuvinte descriptive pentru durere (forma scurta cuprinde 15 cuvinte), grupate in 20 de subclase, fiecare cuprinzand intre 2 si 5 cuvinte descriptive. Dintre acestea, pacientul va alege intre 3 si 5 cuvinte care sa descrie cel mai bine intensitatea durerii. Cele doua subclase sunt grupate in 4 sectiuni: senzoriala, afectiva, evaluativa si altele rezultand astfel 4 scoruri. Cele patru scoruri se aduna intr-un scor total, asa-numitul Indexul McGill al clasificarii durerii.[17]

            “Pe langa cele 78 cuvinte care descriu durerea, timpului suplimentar ii sunt alocate 9 cuvinte; localizarea durerii se face printr-un desen al corpului, adaugandu-se cuvintele “extern / intern”. Procedurile “fata-n fata” si “cu hartia si creionul” permit reducerea la minimum a diferentelor.   

4.3.4.1.7.2. Scala numerica a durerii

Se cere pacientei sa identifice nivelul durerii resimtite, prin alegerea unui numar de la 0 (fara durere) la 10 (cea mai puternica durere posibila).[18]

Tabel nr.18 Scala numerica a durerii

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Fara durere

 

 

 

 

 Durere moderata

 

 

 

 

Cea mai intensa durere

4.3.4.1.7.3. Scala vizuala a durerii

Este reprezentata de o linie dreapta, unde capatul din partea stanga reprezinta lipsa durerii iar capatul din partea dreapta reprezinta cel mai inalt grad al durerii. Pacienta este rugata sa marcheze pe linie locul care crede ca reprezinta cel mai bine nivelul durerii resimtite.

  Fara durere                                                    Durere insuportabila

      |_____________________________________________________|

Indicatii: Se va ruga pacientul sa marcheze pe linie locul corespunzator durerii resimtite, in raport cu cele doua extreme. Aprecierea este aproximativa: de exemplu, mijlocul va marca o durere cu o intensitate medie, aflata la jumatate distanta de durerea insuportabila.

Fig. Nr.20 Scala vizuala a durerii[19]

Un alt model de scala de evaluare este Scala vizuala a durerii Chris Adams.

Acesta scala permite stimularea nivelelor cognitive ale creierului, oferind o reprezentare mai acurata a nivelului durerii resimtite.

Visual Pain Scale

           

Fig. Nr.21 Scala vizuala a durerii Chris Adams[20]

4.3.4.1.7.4. Scala gradata a durerii

Scala gradata a durerii contine patru categorii:       

- fara durere     - durere usoara            - durere moderata         - durere severa

            Pacientul este rugat sa selecteze categoria care descrie cel mai bine intensitatea durerii sale.

Tabel nr.19 Scala gradata a durerii[21]

Fara durere

(0)

Durere usoara

(1-3)

Durere moderata

(4-6)

Durere severa

(7-10)

4.3.4.1.7. Scala Wong-Baker „a figurilor dureroase”[22]

Aceasta scala foloseste sase fete cu expresii diferite pentru fiecare fata. Fiecare fata reprezinta o persoana fericita pentru ca nu are durere sau o persoana trista pentru ca simte mai putina durere sau mai intensa. Pacienta este rugata sa aleaga fata care descrie cel mai bine durerea pe care o resimte. Aceasta scala poate fi folosita la toate categoriile de pacienti, incepand de la copii peste trei ani, pana la persoane in varsta.

0

2

4

6

8

10

Very happy, no hurt

Hurts just a little bit

Hurts a little more

Hurts even more

Hurts a whole lot

Hurts as much as you can imagine (don't have to be crying to feel this much pain)

Fig. nr.22 Scala Wong-Baker „a figurilor dureroase”

            Instructiuni:
            1. Se va explica persoanei ca fiecare figura reprezinta o persoana care e fericita pentru ca nu simte durere sau o persoana trista pentru ca are dureri cu intensitate mai mare sau mai mica.

            2. Indicand figura corespunzatoare, se va explica astfel:

v    0 - 1 (fig. nr. 0) este foarte fericita pentru ca nu are nici un fel de durere.

v    2 - 3 (fig. nr. 1) sufera doar un pic.

v    4 - 5 (fig. nr. 2) sufera putin mai mult.

v    6 - 7 (fig. nr. 3)  sufera si mai mult.

v    8 - 9 (fig. nr. 4) sufera foarte mult.

v    10 (fig. nr. 5) are dureri atat de mari incat ii provoaca plansul.

            3. Pacienta va fi rugata sa aleaga figura care ii descrie cel mai bine nivelul durerii, notandu-se cifra corespunzatoare. Trebuie sa se specifice localizarea durerii si momentul aparitiei ei.

            4. Echipa interdisciplinara, in colaborare cu familia sau cu pacientul, va putea stabili cea mai eficienta modalitate de interventie pentru managementul durerii, prin utilizarea acestei scale.

4.3.4.1.8. Scorul APGAR

            Este o metoda de apreciere rapida a starii nou-nascutului, folosita inca din 1952, la propunerea doamnei Virginia Apgar. Are cinci elemente componente: activitatea cardiaca, efortul respirator, tonusul, excitabilitatea reflexa, coloratia tegumentelor. Fiecare dintre aceste componente poate fi apreciat cu notele 0, 1 si 2.

Se apreciaza la 1 minut si la 5 minute de la nastere.

Prima evaluare medicala a nou-nascutului are loc la 60 de secunde dupa expulzie, chiar in sala de nastere, si apreciaza urmatorii parametri: respiratie spontana, frecventa cardiaca, culoarea tegumentelor, excitabilitatea reflexa si tonusul muscular.

In functie de manifestarile clinice pe care le prezinta, nou-nascutul primeste o nota (scor). Cu exceptia excitabilitatii reflexe care tebuie provocata pentru a fi pusa in evidenta (aspirarea cailor respiratorii constituie un prilej bun), celelalte semne se pot evidentia la examenul clinic.

Tabel.nr.20 Scorul APGAR

SEMN

0

1

2

1. activitate cardiaca

absenta

100 batai/ min

100 batai/ min.

2. respiratie

absenta

lenta, neregulata

tipat pun, puternic

3. tonus

hipotonic

unele miscari de flexie

miscari active

4. excitabilitate reflexa

nula

grimasa

tipat, stranut, tuse

 coloratia tegumentelor

cianotic - palida

roz pe corp, cianotic pe extremitati

complet roz

            Prima intrebare la care se raspunde este aceea daca nou-nascutul respira normal. Urmatoarea este aceea daca ritmul cardiac depaseste 100 batai/minut. Si se face si evaluarea tegumentelor. Scorul Apgar va fi apreciat la 5-10-15 minute dupa nastere, daca devine necesar (pana depaseste nota 6).

            In functie de valoarea scorului Apgar, nou-nascutii pot fi impartiti in 4 grupe:[23]

            Scorul Apgar 8-10 - respira normal, singur, are ritm cardiac mai mare de 100/min., si tegumentele capata curand culoarea roz generalizata. Se aspira secretiile orofaringiene, se usuca cu scutece curate si se imbraca. In aceasta situatie se gasesc 90% dintre nou-nascuti la nastere.

            Scorul Apgar 5-7 - copilul are o apnee primara (oprirea respiratiei), nu respira initial spontan iar respiratia se reia doar dupa manevrele tactile (frictiuni usoare intre regiunea dintre omoplati). Ritmul cardiac este mai mare de 100 batai pe minut, dar culoarea tegumentelor ramane cianotica. Se poate asocia administrarea de oxigen pe masca (concentratie 100%, 5ml/min.).

            Scorul Apgar 3-4- copilul nu respira spontan, in ciuda stimularii tactile, iar ritmul cardiac este mai mic de 100 batai/ min.

            Scorul Apgar 0-2 - nou-nascutul care nu respira, nu are batai cardiace audibile, este hipoton (cu tonus muscular scazut), cianotic si nu reactioneaza reflex la dezobstructia cailor aeriene si primeste o nota minima pentru scorul Apgar. Peste 50% dintre prematurii cu varsta gestationala de 25-26 saptamani au scorul Apgar 0-3, fara sa aiba acidoza severa, si raspund foarte bine la resuscitare. Prelungirea unui scor Apgar cu valoare scazuta la 5-10-15 minute dupa nastere, se coreleaza cu un viitor neurologic sumbru.

            Scorul Apgar care este calculat imediat dupa nastere nu este cel mai important, cel care are relevanta cea mai mare este scorul care se masoara la maximum 20 de minute dupa nastere.

4.3.4.1.9. Gradul de independenta functionala in activitatile zilnice de autoingrijire si manevrare a copilului

            GIF-ul verifica 18 functii, fiecare functie fiind cuantificata de la 1 la 7.[24]

Clinicienii considera ca cele 7 nivele ale notarii reflecta suficient de sensibil modificarile functionale ale pacientului. Cel mai inalt nivel functional posibil este de 126 (adica 18 x 7). Cele 7 grade ce i se acorda pacientului pentru fiecare functie testata sunt:

Dependenta completa

Gradul 1 – executa mai putin de 25% din activitatea respectiva, fiind complet dependent de o alta persoana datorita limitelor fizice sau cognitive; are nevoie de asistenta a doua persoane; prezinta risc de accidentare in timpul testari.

Gradul 2 – executa intre 25% si 49% din activitatea respectiva, fiind maximal dependent de o alta persoana; Dependent (necesita ajutor)

            Gradul 3 – executa intre 50% si 74% din activitatea respectiva, fiind moderat dependent de o alta persoana;

            Gradul 4 – executa peste 75% din activitatea respectiva, avand nevoie doar de un contact minimal si ocazional din partea unei alte persoane;

            Gradul 5 – necesita doar supraveghere, indemn verbal, indicatii sau pregatirea ambientului pentru executarea activitatii, prin aceasta pacientul avand o dependenta modificata; (examinatorul este pregatit tot timpul sa intervina – “set up”-engl.);

Independent (nu necesita ajutor)

            Gradul 6 – necesita dispozitive de sprijin sau echipament specializat (instrumente modificate, orteze, proteze), activitatea se executa independent dar intr-un timp mai indelungat decat rezonabil sau activitatea prezinta un risc de accidentare; astfel pacientul are o independenta modificata;

            Gradul 7 – independent.

In cadrul GIF-ului sunt cuprinse urmatoarele 18 functii grupate in 6 clase:             

I. Autoingrijire:                    Alimentatia

Ingrijirea corporala

Imbaierea

Imbracatul trenului superior

Imbracatul trenului inferior

                                                Igiena intima

II Continenta:                       Controlul sfincterian vezical

Controlul sfinterian anal

III Transferuri:                    Transferul pe pat, scaun, scaun rulant si inapoi

Transferul pe si de pe toaleta

Transferul in cada sau dus si inapoi

IV Ambulatie:                       Mers sau deplasarea cu scaunul rulant

Urcat si coborat trepte

V Comunicare:                      Comprehensiunea

                                                Exprimarea

VI Activitati                          Interactiunea sociala

     social-cognitive:               Rezolvarea problemelor

Memoria

Rounded Rectangle: I. Autoingrijire: 		Alimentatia
Ingrijirea corporala
Imbaierea 
Imbracatul trenului superior 
Imbracatul trenului inferior 
 				Igiena intima 
II Continenta: 		Controlul sfincterian vezical 
Controlul sfinterian anal
III Transferuri: 	Transferul pe pat, scaun, scaun rulant si inapoi
Transferul pe si de pe toaleta
Transferul in cada sau dus si inapoi 
IV Ambulatie: 		Mers sau deplasarea cu scaunul rulant 
Urcat si coborat trepte
V Comunicare:		Comprehensiunea 
        				Exprimarea 
VI Activitati 			Interactiunea sociala
     social-cognitive: 		Rezolvarea problemelor 
Memoria 


                       

Nota: In cadrul fiecarei functii notarea de la 1 la 7 se va face dupa descrierea generala, prezentata anterior.

           

4.3. Evaluarea grupului de studiu vizand parametrii urmariti in sarcina, travaliu si lauzia imediata (centralizarea datelor)

In perioada de sarcina s-au urmarit:

- greutatea corporala la inceputul sarcinii si inainte de nastere,

- prezenta edemelor

- prezenta durerilor lombare, articulare sau de alta natura

- prezenta varicelor

- prezenta vertijelor

- prezenta sau dezvoltarea pe parcursul sarcinii a unor complicatii precum: hipertensiune arteriala, diabet indus de sarcina, disgravidie, placenta praevia etc.

- tonusul musculaturii planseului pelviperineal la inceputul sarcinii si inainte de nastere

In perioada de travaliu si expulzie s-au urmarit:

- durata travaliului

- durata expulziei

- nivelul durerii in travaliu

- administrarea de calmante si antispastice

- scorul APGAR al nou-nascutului

            In perioada de lauzie imediata s-a urmarit:

- tonusul musculaturii pelviperineale dupa nastere

- gradul de independenta functionala in performarea activitatilor zilnice si a celor de manevrare a nou-nascutului

*          Evaluarea perioadei de sarcina vizeaza:

*   Greutate corporala: initial/ final

Tabelul nr.21 prezinta valorile obtinute la evaluarile initiala si finala a greutatii corporale a gravidelor, media si abaterea standard, precum si diferenta dintre greutatea finala si cea initiala, media normala admisa si diferenta dintre media normala si cea dintre greutatea finala si cea initiala.

            Intrucat recomandarile de crestere normala in greutate variaza in functie de greutatea initiala a gravidelor, tabelul este structurat pe cele patru clase de greutate, si anume: subponderale, normoponderale, supraponderale si obeze.

Tab. nr.21 Valorile greutatii corporale la evaluarile initiale si finale

 

 

 

Nr. sub.

Minim

Maxim

Media

Ab.Std.

Greutate init. subponderale*

38

43kg

50kg

47,00kg

2,48

Greut fin. subponderale

38

52kg

79kg

64,11kg

8,23

Dif. Final - Initial

9 kg

29kg

17,11kg

Media

15,25kg

Diferenta M – (Dif. F- I)

-1,86kg

Greut init. normoponderale**

92

51kg

70kg

59,67kg

6,32

Greut fin. normoponderale

92

63kg

100kg

80,22kg

9,77

Dif. Final – Initial

12kg

30kg

20,55kg

Media

13,75kg

Diferenta M – (Dif. F- I)

-6,80kg

Greut init. supraponderale**

14

71kg

88kg

78,00kg

7,64

Greut fin. supraponderale

14

81kg

110kg

94,36kg

9,84

Dif. Final - Initial

10kg

22kg

16,36kg

Media

9,25kg

Diferenta M – (Dif. F- I)

-7,11kg

Greut initiala obeze****

4

92kg

107kg

99,50kg

8,66

Greut finala obeze

4

100kg

125kg

111,25kg

13,15

Dif. Final – Initial

8kg

18kg

11,75kg

Media

7kg

Diferenta M – (Dif. F- I)

-4,75kg

Total initial

148

43kg

107kg

59,23kg

12,21

Total final

148

52kg

125kg

78,26kg

14,03

Diferenta Final - Initial

19,03kg

*Subponderale (< 18.5 kg/m2);                       interval de greutate admis (12.5 - 18 kg)

**Normoponderale(18.5 - 24.9 kg/m2);          interval de greutate admis (11.5 - 16 kg)

***Supraponderale(20 - 29.9 kg/m2);          interval de greutate admis (7 - 11.5 kg)

****Obeze(≥ 30.0 kg/m2);                              interval de greutate admis (5 - 9 kg)

Tabelul nr.22 prezinta caracteristicile grupului de studiu pentru disconforturile cele mai frecvente acuzate de gravide pe perioada sarcinii (media de aparitie in procente, media stabilita, dif.)

*   Prezenta edemelor - in medie 75%[25]

*   Prezenta varicelor –  in medie 35%[26]

*   Prezenta vertijelor – in medie 9%[27]

*   Durerea lombara – in medie 84%[28]

*   Durerea articulara – in medie 57%[29]

*   Contractii Braxton-Hicks – in medie 41%[30]

*   Complicatii aparute pe perioada sarcinii – 9%[31]

Tabelul nr.22 prezinta caracteristicile intregului grup (prezenta, absenta, media si diferenta in procente), in ceea ce priveste aparitia disconforturilor in sarcina.

Tab.nr.22 Caracteristicile disconforturilor prezente in sarcina

Disconfort

prezent

absent

media

diferenta

edeme

62.2%

37,8%

75%

-12,8%

varice

32,4%

67,6%

35%

- 2,6%

vertije

14,1%

85,9%

9 %

5,1%

durere lombara

90,3%

29,7%

84%

6,3%

durere articulara

62,2%

37,8%

57%

5,2%

contractii Braxton-Hicks

60,8%

39,2%

41%

19,8%

complicatii aparute pe perioada sarcinii

9,4%

90,5%

9%

0,4%

*   Tonusul musculaturii pelviperineale: initial/ intermediar/ final

Tabelul nr.23 prezinta caracteristicile intregului grup (frecventa, procentul valid si cumulativ), in ceea ce priveste tonusul musculaturii pelviperineale la inceputul sarcinii (I), inainte de nastere (IN) si dupa nastere (DN).

Tab. nr.23 Tonusul pelviperineal

 

 

 

Nivele tonus

Frecventa

(nr. subiecti)

Procent

(%)

Procent

Valid (%)

Procent

Cumulativ (%)

I*

IN**

DN***

I*

IN**

DN***

I*

IN**

DN***

I*

IN**

DN***

0

18

12

38

12,2

8,1

25,7

12,2

8,1

25,7

12,2

8,1

25,7

1

58

34

38

39,2

23,0

25,7

39,2

23,0

25,7

51,4

31,1

51,4

2

72

40

20

48,6

27,0

13,5

48,6

27,0

13,5

100,0

58,1

64,9

3

18

32

12,2

21,6

12,2

21,6

70,3

86,5

4

30

12

20,3

8,1

20,3

8,1

90,5

94,6

5

14

8

9,5

5,4

9,5

5,4

100,0

100,0

Total

148

100,0

100,0

* I = tonus pelviperineal initial

** IN = tonus pelviperineal inainte de nastere

*** DN = tonus pelviperineal dupa nastere

           

*     Evaluarea travaliului si expulziei:

*   Durata travaliului

*   Durata expulziei

*   Intensitatea durerii in travaliu

*   Administrarea de antispastice

*   Administrarea de calmante

*   Scorul Apgar al fatului

Tabelul nr.24 prezinta caracteristicile grupului intreg si separat pentru grupul gravidelor care au practicat sport si pentru grupul gravidelor care nu au practicat sport, in ceea ce priveste durata travaliului, durata expulziei si intensitatea durerii (medie, abatere standard, valoare minima si maxima).

Tabel nr.24 Durata travaliului/ durata expulziei/ intensitatea durerii in travaliu

 

 

 

 

 

Practicare sport

Nr. subiecti

Minimum

Maximum

Mean

Std. Deviation

durata travaliului

Da

58

1,30 h

13,00 h

5,5259

2,8615

Nu

90

2,00 h

14,00 h

8,4411

3,2177

Grup intreg

148

1,30 h

14,00 h

7,2986

3,3886

durata expulzie

Da

58

0,07 min

45,00 min

2,4662

8,4824

Nu

90

0,10 min

1,00 min

,3644

,2353

Grup intreg

148

0,07 min

0,45 min

1,1881

5,3845

intensitatea durerii

Da

58

5 scor

10 scor

8,14

1,37

Nu

90

7 scor

10 scor

9,07

1,09

Grup intreg

148

5 scor

10 scor

8,70

1,29

Tabelul nr.25 prezinta caracteristicile grupului intreg si separat pentru grupul gravidelor care au practicat sport si pentru grupul gravidelor care nu au practicat sport, referitor la administrarea de calmante si administrarea de antispastice (frecventa, procent valid si procent cumulat).

Tabel nr.25 Administrarea de calmante/ antispastice/ Scorul APGAR al fatului

 

 

 

 

 

Practicare sport

Frecventa

Procent

Percent

Valid

 Percent

Cumulat

administrarea de calmante

Da

88

59,5

59,5

59,5

Nu

60

40,5

40,5

100,0

Grup intreg

148

100,0

100,0

 

administrarea de antispastice

Da

70

47,3

47,3

47,3

Nu

78

52,7

52,7

100,0

Grup intreg

148

100,0

100,0

 

Valid N (listwise)

148

Tabelul nr. 26 prezinta caracteristicile intregului grup (frecventa, procentul valid si procentul cumulate) pentru scorul APGAR inregistrat de nou-nascuti.

Tabel. Nr. 26 Scorul APGAR al nou-nascutilor

 

 

 

 

 

 

 

 Scor APGAR

Frecventa

Procent

Procent

Valid

Procent Cumulat

Valid

7

12

8,1

8,1

8,1

 

8

22

14,9

14,9

23,0

 

9

48

32,4

32,4

55,4

 

10

66

44,6

44,6

100,0

 

Total

148

100,0

100,0

 

*          Evaluarea lauzei imediat dupa nastere (primele patru zile)

*   Gradul de independenta functionala in activitatie de autoingrijire si manevrare a nou-nascutului

Tabelul nr 27 prezinta caracteristicile grupului de studiu intreg si separat, pentru gravidele care au urmat program de pregatire pentru nastere si pentru cele care nu au urmat un astfel de program (frecventa in procent valid)

Tabel nr.27 Gradul de independenta functionala a gravidelor, in lauzia imediata

Grad de independenta functionala

ADL

Efect. progr. kinetoprof.

0

%

1

%

2

%

3

%

4

%

5

%

6

%

7

%

Toaleta generala

Da

58

-

-

3,4

-

10,3

34,5

51,7

Nu

90

-

-

-

2,2

6,7

53,3

37,8

Grup inreg

148

-

-

1,4

1,4

8,1

45,9

43,2

Alaptat

Da

58

-

-

-

6,9

20,7

24,1

48,3

Nu

90

2,2

-

-

-

15,6

37,8

44,4

Grup intreg

148

1,4

-

-

2,7

17,6

32,4

49

Imbracare nou-nasc.

Da

58

-

-

-

6,9

13,8

27,6

51,7

Nu

90

2,2

-

-

-

8,9

40

48,9

Grup intreg

148

1,4

-

-

2,7

10,8

35,1

50

Imbaiere nou-nasc.

Da

58

-

3,4

-

3,4

24,1

31,0

37,9

Nu

90

2,2

2,2

-

4,4

31,1

35,6

24,4

Grup intreg

148

1,4

2,7

-

4,1

28,4

33,8

29,7

Transport nou-nasc.

Da

58

-

-

-

-

-

34.5

65,5

Nu

90

-

2,2

-

2,2

-

51,1

42,2

Grup intreg

148

-

1,4

-

1,4

-

44,6

51,4


4.3.6. Analiza si interpretarea rezultatelor

Analiza si interpretarea rezultatelor s-a realizat cu ajutorul soft-ului SPSS.

            Graficul nr.9 prezinta media greutatilor corporale la evaluarile initiala si finala, precum si diferenta dintre acestea, si de asemenea, media normala a cresterii in greutate si diferenta,  pentru cele patru grupe de greutate: subponderale, normoponderale, supraponderale si obeze.

s

            In ceea ce priveste evolutia greutatii corporale, se observa o crestere in greutate de 17,1kg pentru subponderale, 20,5 kg pentru normoponderale, 16,36% pentru supraponderale si 11,75% pentru femeile obeze.

Astfel, in cazul grupului de femei subponderale, in medie, cresterea in greutate fata de media normala admisa (15,25 kg) este de 1,86kg. In cazul grupului de femei normoponderale, in medie, cresterea in greutate fata de media normala admisa (13,75 kg) este de 6,8 kg. In cazul grupului de femei supraponderale, in medie, cresterea in greutate fata de media normala admisa (9,25 kg) este de 7,11 kg. In cazul grupului de femei obeze, in medie, cresterea in greutate fata de media normala admisa (7 kg) este de 4,75 kg.

            In concluzie, gravidele, indiferent de grupa de greutate din care fac parte, acumuleaza la sfarsitul sarcinii mai multe kilograme decat media normala admisa, ceea ce poate avea repercursiuni asupra aparitiei complicatiilor in sarcina si asupra modului in care organismul femeii isi revine dupa sarcina.

           


Graficul nr. 10 prezinta cele mai frecvente disconforturi acuzate de gravide pe perioada sarcinii.

p < 0,05

 

p > 0,05

 

p < 0,05

 

p > 0,05

 

p > 0,05

 

p > 0,05

 

p > 0,05

 
s

Cel mai frecvent disconfort pe care il acuza femeile gravide este durerea lombara (90,3%) fata de media de 84%. Putem spune astfel ca gravidele luate in studiu acuza dureri lombare intr-un procent cu 6,3 mai mare decat media. Testul z al proportiei pentru un singur esantion (p < 0,05) arata ca aceasta diferenta de 6,3 procente intre media populatiei si media aparitiei edemelor in grupul de studiu, este semnificativa din punct de vedere statistic.

 De asemenea, gravidele mai acuza dureri articulare in proportie de 62,2%, cu 5,2% mai mult decat media, considerata a fi de 57%. Testul z al proportiei pentru un singur esantion (p > 0,05) arata ca, desi exista o diferenta de 5,2 procente, proportia femeilor din grupul de studiu care prezinta dureri articulare, nu difera semnificativ de proportia femeilor care nu le prezinta, prin raportare la proportia lor in populatia generala.

Contractiile Braxton-Hicks sunt semnalate de 60,8% dintre gravide, cu 19,8% mai mult fata de medie, considerata a fi in procent de 41%. Testul z al proportiei pentru un singur esantion (p > 0,05) arata ca, desi exista o diferenta de 19,8 procente, proportia femeilor din grupul de studiu care prezinta contractii Braxton-Hicks, nu difera semnificativ de proportia femeilor care nu prezinta aceste contractii, prin raportare la proportia lor in populatia generala.

Vertijele sunt prezente la 14,1% dintre gravide, cu 5,1% mai mult fata de media de 9%.

Testul z al proportiei pentru un singur esantion (p > 0,05) arata ca procentul femeilor din grupul de studiu care prezinta vertije difera semnificativ de proportia femeilor care nu le prezinta, raportat la media generala a populatiei.

Gravidele mai acuza prezenta edemelor in proportie de 62,2%, cu 12,8% mai putin fata de media de 75%, precum si prezenta varicelor, in proportie de 32,4%, cu 2,6% mai putin decat media de 35% dintre gravide (graficul nr.8).

            Testul z al proportiei pentru un singur esantion (p > 0,05)  arata ca, desi exista o diferenta de 6,3 procente intre media populatiei si media aparitiei edemelor in grupul de studiu, acestea nu sunt semnificative.

9,4% dintre gravide au prezentat complicatii ale sarcinii, cu 0,4 mai mult fata de media de 9%, aceasta diferenta nefiind semnificativa din punct de vedere statistic (p > 0,05).

Mentionam ca din cele 148 de gravide luate in studiu, doar 14 gravide, reprezentand procentul de 9,4% au semnalat complicatii ale sarcinii. Asfel, s-au inregistrat 8 cazuri de hipertensiune arteriala. 4 cazuri de hemoroizi, 1 caz de col deschis si 1 caz de hernie de disc.

Graficul nr.11 prezinta caracteristicile grupului de studiu pentru evolutia tonusului musculaturii pelviperineale pe perioada sarcinii si dupa nastere, in urma programelor kinetoprofilactice.

p < 0,05

 
s

            La evaluarea initiala se observa ca forta musculaturii perineale se inscrie intre 0 si 2. Cele mai multe dintre femei (72 – reprezentand 48,6 %) au forta musculara 2, echivalentul 10 – 30 de contractii efectuate fara rezistenta, in vreme ce 58 de femei reprezentand 39,2% (tab.nr.24) au forta musculara 1 – deceleaza musculatura, efectuind intre 1 – 10 contractii. Restul de 18 femei, reprezentand 12,2% (tab.nr.24) au forta 0, ceea ce inseamna ca nu deceleaza musculatura in cauza.

            La evaluarea intermediara, care corespunde perioadei anterioare travaliului, se observa o reducere a numarului de femei care au forta musculara 1 si 2, in vreme ce numarul femeilor cu forta musculara 0 scade usor. De asemenea, se observa ca unele dintre gravide isi imbunatatesc tonusul muscular (presupunem, ca urmare a programelor de pregatire pentru nastere), ajungand la forta 3 [18 femei reprezentand 12,2% (tab.nr.24)], forta 4 [30 dintre femei, reprezentand 20,3% (tab.nr.24)], respective forta 5 [14 femei, reprezentand un procent de 9,5%).

            In urma evaluarii efectuate dupa nastere, se observa o crestere a numarului de gravide cu forta musculara 0 si respectiv 1 [38 de femei reprezentand 25,7% (tab.nr.24)], in vreme ce scade numarul femeilor care inregistreaza forte musculare 2, 3, 4 si

            In concluzie, putem spune ca sarcina si nasterea afecteaza tonusul musculaturii perineale mai ales pe cea neantrenata.

            Testul Friedman pentru masuri repetate indica o valoare a lui Chi2 de 42,75, avand un nivel de semnificatie p = 0,000. Acest lucru confirma ipoteza conform careia variatia tonusului musculaturii posturale are stransa legatura cu participarea gravidei la sedintele de pregatire pentru nastere.

            Graficul nr. 12 prezinta caracteristicile grupului de studiu, intreg si in functie de urmarea unui program de kinetoprofilaxie, pentru durata travaliului, durata expulziei si intensitatea durerii resimtita in travaliu.

s

In ceea ce priveste durata travaliului, s-a inregistat o medie de 5,52 de ore pentru grupul de femei care au urmat un program de pregatire pentru nastere, in vreme ce grupul femeilor care nu au urmat un program de pregatire pentru nastere au inregistrat o durata medie a travaliului de 8,44 de ore. In medie durata travaliului pentru grupul intreg a fost de 7,29 de ore.

In ceea ce priveste durata expulziei, s-a inregistrat o medie de 25 de minute pentru grupul de femei care au urmat un program de pregatire pentru nastere, in vreme ce grupul femeilor care nu au urmat un program de pregatire pentru nastere au inregistrat o durata medie a expulziei de 45 de minute. In medie durata expulziei pentru grupul intreg a fost de 38 de minute.

In ceea ce priveste intensitatea durerii, au resimtit o durere de o intensitate cotata cu nota 8 de catre grupul de femei care au urmat un program de pregatire pentru nastere, in vreme ce grupul femeilor care nu au urmat un program de pregatire pentru nastere au resimtit o durere de o intensitate cotata cu nota 9/10. In medie intensitatea durerii pentru grupul intreg a fost cotat cu nota 8/9.

Graficele nr.13, 14 si 15 prezinta caracteristicile grupului intreg referitor la administrarea de calmante, administrarea de antispastice si scorul APGAR al nou-nascutului (procentul valid).

     s       s

In ceea ce priveste administrarea de calmante, un procent de 41% dintre gravide au avut nevoie de administrarea de calmante in timpul travaliului, in vreme ce 59% nu au solicitat medicatie analgezica. 

De asemenea, la 47% dintre gravide a fost necesara administrarea de antispastice in timpul travaliului, in vreme ce la 53% dintre gravide aceasta interventie nu a fost necesara.

s

            Se observa ca 45% dintre nou-nascuti au avut o stare foarte buna la nastere, concretizata prin scorul APGAR 10, 32% dintre copii au avut un scor APGAR 9, 15% dintre nou-nascuti au fost notati cu scorul Apgar 8, respectiv scorul APGAR 7 - 8% dintre nou-nascuti.

*          Evaluarea lauzei imediat dupa nastere (primele patru zile)

*   Gradul de independenta functionala in activitatie de autoingrijire si manevrare a nou-nascutului

Graficele nr. 16, 17, 18, 19 si 20 prezinta caracteristicile grupului intreg pentru gradul de independenta functionala (GIF)[32] pentru toaleta generala, alaptat, imbracarea nou-nascutului, imbaierea nou-nascutului, respectiv transportul nou-nascutului.

s s

s   s

s

            In ceea ce priveste gradul de independenta functionala in efectuarea unor activitati curente si a celor ce tin de atributiile materne, se observa ca la toate activitatile enuntate anterior, majoritatea gravidelor (intre 30 – 50%) prezinta gradul 7 de independenta functionala, tradus prin capacitatea de a performa activitatile fara niciun ajutor din partea altei persoane.

            Intre 32 – 47% dintre gravide prezinta gradul 6 de independenta functionala care se traduce prin executarea intr-un timp mai indelungat a activitatii respective.

            Intre 8 si 18% dintre gravide prezinta gradul 5 de independenta functionala, tradusa prin necesitatea supravegherii de catre o alta persoana a executantei, gata sa intervina daca este necesar pentru pregatirea locului si a materioalelor necesare activitatii. Restul de 1 – 4% dintre gravide prezinta grade reduse de independenta functionala, acestea fiind dependente total sau partial de o alta persoana care sa le ajute.

4.3.7. Concluzii si propuneri

Prin evaluarea celor 148 de gravide, ulterior lauze, luate in studiu, s-a urmarit evidentierea celor mai frecvente disconforturi cu care se confrunta gravida pe

Vertije

 
perioada sarcinii, precum si modul de desfasurare a travaliului si expulziei.

Crestere in greutate peste medie

 
De asemenea, s-a urmarit si gradul de independenta a lauzelor in efectaurea activitatilor zilnice de autoingrijire si in

Dureri lombare

 
indeplinirea atributiilor materne.

S-a constatat astfel o crestere in greutate de 17,1 kg pentru subponderale, 20,5 kg pentru

Contractii Braxton-Hicks

 
normoponderale, 16,36% pentru supraponderale si 11,75% pentru femeile obeze.

Dureri articulare

 
            In concluzie, gravidele, indiferent de grupa de greutate din care fac parte, acumuleaza la sfarsitul sarcinii mai multe kilograme decat media normala admisa, ceea ce poate

Edeme

 
avea repercursiuni asupra aparitiei complicatiilor in sarcina si asupra

Varice

 
modului in care organismul femeii isi revine dupa sarcina.

            Cel mai frecvent disconfort pe care il acuza femeile gravide este durerea lombara (90,3%), intr-un procent     Fig.nr. 23 Discomforturi frecvente in sarcina

statistic semnficativ,

comparativ cu media populatiei generale. Un alt disconfort acuzat intr-o proportie semnificativa statistic (60,8%) fata de media populatiei generale, este prezenta contractiilor Braxton-Hicks.

 De asemenea, gravidele mai acuza dureri articulare in proportie de 62,2%, care nu difera semnificativ de proportia femeilor care nu le prezinta, prin raportare la proportia lor in populatia generala. Vertijele sunt prezente la 14,1% dintre gravide, edemele sunt prezente in proportie de 62,2%, iar varicele sunt prezente in proportie de 32,4%, acestea nefiind insa semnificativ diferite fata de media populatiei generale.

            9,4% dintre gravide au prezentat complicatii ale sarcinii. Mentionam ca din cele 148 de gravide luate in studiu, doar 14 gravide, reprezentand procentul de 9,4% au semnalat complicatii ale sarcinii. 

            Asfel, s-au inregistrat 8 cazuri de hipertensiune arteriala. 4 cazuri de hemoroizi, 1 caz de col deschis si 1 caz de hernie de disc.

            In ceea ce priveste tonusul musculaturii pelviperineale, toate gravidele au prezentat la evaluarea initiala valori mici ale tonusului. Evolutia tonusului pelviperineal a depins de participarea sau nu la un program de pregatire pentru nastere, astfel incat femeile care au urmat un astfel de program au prezentat la evaluarea finala un tonus muscular imbunatatit, spre deosebire de cele care nu au urmat un program de pregatire, la acestea din urma constatandu-se deteriorarea tonusului musculaturii pelviperineale. In concluzie, putem spune ca sarcina si nasterea afecteaza tonusul musculaturii perineale mai ales pe cea neantrenata.

            In medie durata travaliului pentru grupul intreg a fost de 7,29 de ore iar durata expulziei de 38 de minute. In medie intensitatea durerii pentru grupul intreg a fost cotat cu nota 8/9.

In ceea ce priveste administrarea de calmante, un procent de 41% dintre gravide au avut nevoie de administrarea de calmante in timpul travaliului, la 47% dintre gravide fiind necesara administrarea de antispastice in timpul travaliului.

45% dintre nou-nascuti au avut o stare foarte buna la nastere, concretizata prin scorul APGAR 10, 32% dintre copii au avut un scor APGAR 9, 15% dintre nou-nascuti au fost notati cu scorul Apgar 8, respectiv scorul APGAR 7 - 8% dintre nou-nascuti.

            In ceea ce priveste gradul de independenta functionala in efectuarea unor activitati curente si a celor ce tin de atributiile materne, se observa ca la toate activitatile enuntate anterior, majoritatea gravidelor (intre 30 – 50%) prezinta gradul 7 de independenta functionala. Intre 32 – 47% dintre gravide prezinta gradul 6 de independenta functionala.           

            Propuneri

            In urma concluziilor primului studiu, propunem efectuarea unui studiu comparativ privind eficienta programelor kinetoprofilactice si de pregatire pentru nastere, in ameliorarea celor mai frecvente disconforturi care apar in sarcina, in ameliorarea parametrilor travaliului si expulziei, precum si in ameliorarea starii fizice a lauzei dupa nasterea imediata, in vederea indeplinirii cat mai rapide a  atributiilor materne.


4.4. Studiu privind importanta interventiei kinetice in profilaxia femeii aflata in situatii biologice speciale determinate de maternitate

4.4.1. Ipoteza cercetarii

1. Participarea gravidelor la sedintele de pregatire pentru nastere poate determina reducerea numarului de kilograme acumulate pe perioada sarcinii, cresterea tonusului musculaturii planseului pelviperineal, reducerea nivelului de anxietate ca stare si ca trasatura.

 2. Participarea gravidelor la sedintele de pregatire pentru nastere poate permite reducerea nivelului de depresie, mentinerea tonusului musculaturii pelviperineale la cote optime, reducerea perioadei travaliului, expulziei si a nivelului durerii si va favoriza imbunatatirea starii fatului la nastere.

3. Participarea gravidelor la sedintele de pregatire pentru nastere poate avea ca rezultat indeplinirea precoce a activitatilor zilnice de autoingrijire, cresterea sigurantei in indeplinirea obligatiilor materne, ceea ce le va oferi sansa de a intra cat mai repede in contact cu nou-nascutul.

4. Gravidele care participa la un program de pregatire pentru nastere pot prezenta o frecventa de aparitie a edemului, durerii lombare si vertijelor semnificativ mai redusa decat gravidele din lotul de control.

 Participarea femeilor gravide la un program de kinetoprofilaxie, poate determina cresterea calitatii vietii acestora.

4.4.2. Obiective

            1. Alcatuirea grupului de studiu astfel incat sa fie constituit atat din gravide care au urmat un program de asistenta kinetica, cat si din gravide care nu au urmat un astfel de program.

            2. Evaluarea subiectilor inainte si dupa aplicarea programului de asistenta kinetica.

            3. Stabilirea unor obiective si mijloace kinetice comune programelor de asistenta kinetica efectuate in centrele unde s-a desfasurat studiul.

            4. Evaluarea calitatii vietii prin prisma:

  • Statusului functional al gravidelor aflate in ultimul trimestru de sarcina
  • Influentei starii fizice asupra indeplinirii activitatilor zilnice si de serviciu si sociale
  • Influentei durerii asupra indeplinirii activitatilor zilnice si de serviciu
  • Influentei starii emotionale asupra indeplinirii activitatilor zilnice si de serviciu

 Stabilirea diferentelor semnificative statistic prin analiza datelor grupului de studiu in functie de urmarea sau nu a unui program de pregatire pentru nastere (analiza calitativa si cantitativa a datelor).

  • Evaluarea eficientei programului kinetic aplicat prin compararea intragrup si intergrup a rezultatelor obtinute la testarile initiale si finale.

6. Formularea concluziilor studiului.

4.4.3.  Subiecti

Acest studiu s-a realizat in perioada martie – iulie 2009, in orasele Oradea, Targu Mures si Deva, pe un numar de 70 de gravide, aflate in ultimul trimestru de sarcina, internate in spitalele de obstetrica-ginecologie din orasele mentionate anterior. Dintre cele 70 de lauze luate in studiu: 14 sunt din Deva, 35 de gravide din Targu Mures si  21 de gravide din Oradea. (graficul nr.21)

s

Tabelul nr.28 si graficul nr.22 prezinta caracteristicile intregului grup (frecventa, procentul valid si cumulativ), in ceea ce priveste varsta subiectilor.

Tab. nr.28 Varsta subiectilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Varsta

Frecventa

(nr.sub)

Procent

(%)

Procent valid

(%)

Procent Cumulativ

(%)

Valid

15

4

5,7

5,7

5,7

17

2

2,9

2,9

8,6

19

2

2,9

2,9

11,4

20

4

5,7

5,7

17,1

22

6

8,6

8,6

25,7

23

8

11,4

11,4

37,1

24

7

10,0

10,0

47,1

25

4

5,7

5,7

52,9

26

4

5,7

5,7

58,6

28

7

10,0

10,0

68,6

29

6

8,6

8,6

77,1

30

4

5,7

5,7

82,9

32

4

5,7

5,7

88,6

33

2

2,9

2,9

91,4

36

2

2,9

2,9

94,3

39

4

5,7

5,7

100,0

Total

70

100,0

100,0

s

Se observa ca cel mai mare procent pe grupe de varsta se refera la gravidele cu varste cuprinse intre 21 – 25 de ani (43%), urmand apoi grupa de varsta intre 26 – 30 de ani (36%) si de grupa de varsta intre 15 – 20 de ani (21%).

Tabelul nr.29 si graficul nr.23 prezinta caracteristicile intregului grup (frecventa, procentul valid si cumulativ), in ceea ce priveste mediul de provenienta al subiectilor. Majoritatea gravidelor (51%) provin din mediu urban, fata de cele 49% care provin din mediu rural. (graficul nr 23)

Tab.nr.29 Mediu de provenienta

 

 

 

 

Mediu

Prov.

Frecventa

Procent

Procent

valid

Procent

Cumulativ

Valid

urban

27

38,6

38,6

38,6

rural

43

61,4

61,4

100,0

Total

70

100,0

100,0

         s

Majoritatea gravidelor (61%) provin din mediu rural, iar restul de 39% provin din mediu urban.

Tabelul nr.30 si graficul nr.24 prezinta caracteristicile intregului grup (frecventa, procentul valid si cumulativ), in ceea ce priveste nivelul de studii al subiectilor.

Tab. nr.30 Nivel de studii

 

 

 

 

 

Nivel de studii

Frecventa

Procent

Procent

valid

Procent

Cumulativ

Valid

studii superioare

22

31,4

31,4

31,4

studii medii

48

68,6

68,6

100,0

Total

70

100,0

100,0

     

s

Majoritatea gravidelor (62%) au studii medii, fata de cele cu studii superioare (38%). (graficul nr.24)

Tabelul nr.31 si graficul nr.25 prezinta caracteristicile intregului grup (frecventa, procentul valid si cumulativ), in ceea ce priveste numarul de nasteri anterioare.

Tab.nr.31 Numar de nasteri anterioare

Nr. Nasteri

Anterioare

Frecventa

Procent

Procent

valid

Procent

Cumulativ

Valid

primipare

44

62,9

62,9

62,9

multipare

26

37,1

37,1

100,0

Total

70

100,0

100,0

      

s

Cele mai multe gravide sunt primipare (63%), restul de 33% fiind multipare.

Tabelul nr.32 si graficul nr.26 prezinta caracteristicile intregului grup (frecventa, procentul valid si cumulativ), in ceea ce priveste activitatile fizice practicate anterior.

Tab.nr.32 Activitati fizice practicate anterior

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Activitati

Frecventa

Procent

Procent

valid

Procent

Cumulativ

Valid

plimbari

6

8,6

8,6

8,6

mers in ritm alert

8

11,4

11,4

20,0

jogging

14

20,0

20,0

40,0

aerobic

14

20,0

20,0

60,0

tae-bo

4

5,7

5,7

65,7

body building

8

11,4

11,4

77,1

activitati zilnice normale

14

20,0

20,0

97,1

inot

2

2,9

2,9

100,0

 

Total

70

100,0

100,0

 

s

Se observa ca gravidele au practicat in proportii egale (20%): jogging, aerobic sau nu au practicat niciun sport anterior sarcinii (20%). 11% au practicat body-building si tae-bo, 9% plimbari,  si doar 3% au practicat inot.

Tabelul nr.33 si graficul nr.27 prezinta caracteristicile intregului grup (frecventa, procentul valid si cumulativ), in ceea ce priveste activitatile fizice practicate zilnic.

Tab.nr.33 Activitati practicate zilnic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Activitati zilnice

Frecventa

Procent

Procent

valid

Procent

Cumulativ

Valid

ridicare greutati

7

10

,1

12,1

mers frecvent

11

16,8

16,8

18,9

urcat-coborat scari

8

11,4

11,4

32,4

mers ocazional

6

8,1

8,1

52,6

ortostatism prelungit

8

10,1

10,1

62,2

sedere prelungita

7

9,4

9,4

70,3

activitati casnice

23

33,9

33,9

98,6

 

Total

70

100,0

100,0

 

s

Cele mai frecvente activitati sunt cele casnice (34%), mersul frecvent (17%) si urcatul-coboratul scarilor (11%), urmat de ortostatismul prelungit si ridicarea de greutati (10%), sederea prelungita (9%) si mersul ocazional (8%).


4.4.4. Material si metoda

4.4.4.1. Evaluarea subiectilor

Pentru evaluarea subiectilor din cel de al doilea studiu, s-a folosit aceeasi fisa de evaluare alcatuita pentru primul studiu, la care se mai adauga:

4.4.4.1.1. Inventarul de anxietate stare – trasatura (STAI) – pentru evaluarea starii de anxietate

            STAI (Stait Trait Anxiety Inventory) - Inventarul de Expresie a Anxietatii ca Stare si Trasatura[33]  (vezi anexa 2) este alcatuit din doua scale de autoevaluare pentru masurarea a doua concepte distincte privind anxietatea: starea de anxietate si anxietatea ca trasatura. Scala (A – trasatura) consta din 20 de descrieri pe baza carora oamenii exprima modul in care se simt ei in general. Scala (A - stare) consta de asemenea din 20 de descrieri, dar instructiunile cer subiectilor sa indice modul in care se simt ei la un moment dat.

            Subiectii vor fi atentionati asupra faptului ca instructiunile sunt diferite pentru cele doua parti ale inventarului si se va spune ca ambele seturi de instructiuni trebuie citite atent. Este bine ca subiectul sa citeasca instructiunile in gand, iar apoi examinatorul sa citeasca cu voce tare si sa ofere subiectului posibilitatea de s pune intrebari. Daca subiectul ii pune intrebari in cursul testarii, evaluatorul va raspunde in mod evaziv. Raspunsuri de genul „indicati cum va simtiti in general” sau „indicati cum va simtiti acum” sunt de obicei suficiente.

            In standardizarea STAI scala A – stare forma X1 se aplica itemii, urmand apoi scala A – trasatura forma X2, aceasta ordine fiind recomandata cand ambele scale sunt aplicate impreuna.

Scorurile posibile pentru forma X a STAI variaza de la un scor minim de 20 de puncte la un scor maxim de 80 in ambele subscale A – stare si A – trasatura. Subiectii raspund la fiecare item a STAI, evaluandu-se ei insisi pe o scala de 4 puncte. Cele 4 categorii pentru scala A – trasatura sunt: 1 – deloc, 2 – putin, 3 – destul, 4 – foarte mult. Categoriile pentru scala A – trasatura sunt: 1 – aproape nici o data, 2 – cateodata, 3 – adeseori, 4 – aproape intotdeauna.

            Unii dintre itemii STAI de exemplu „sunt incordat/a” sunt organizati de asa natura incat o cota de 4 indica un nivel inalt de anxietate, in timp ce alti itemi de exemplu „sunt bine dispus/a” sunt organizati astfel incat o cota mare indica anxietate scazuta.

            Ponderile scorurilor pentru itemii ale caror cote ridicate indica o anxietate crescuta sunt aceleasi ca si numarul incercuit. Pentru itemii ale caror scoruri ridicate indica o anxietate redusa, ponderile scorurilor sunt inverse. Pentru itemii inversi raspunsurilor marcate cu 1, 2, 3, 4 sunt cotate cu 4, 3, 2, 1. Pentru STAI forma X1 itemii cotati invers sunt 1, 2, 5, 8, 10, 11, 15, 16, 19, 20, iar pentru STAI forma X2: 1, 6, 7, 10, 13, 16, 19.

            Rezultatele acestui chestionar pot fi sintetizate pe urmatoarele niveluri de anxietate (stare, trasatura) astfel: nivel scazut (scor cuprins intre 20-34), nivel mediu (scor cuprins intre 35-49) si nivel ridicat (scor cuprins intre 50-60).

            Acest chestionar a fost aplicat subiectilor, atat pentru primul studiu, cat si pentru cel de al doilea, sub forma test-retest: prima aplicare a chestionarului s-a realizat pe toti subiectii dupa selectarea grupurilor de lucru; a doua aplicare se va realiza inainte de nastere si a treia aplicare a chestionarului dupa nastere.            

4.4.4.1.2. Inventarul Beck pentru depresie (B.D.I.) – pentru evaluarea starilor depresive

            Inventarul Beck pentru depresie[34] (vezi anexa 3) este un test care cuprinde 21 de itemi prezentati in mai multe variante, care isi propune sa masoare prezenta si gradul depresiei la adolescenti si adulti. Fiecare dintre cei 21 de itemi ai testului incearca sa evalueze un simptom specific sau o atitudine, “care par sa fie prezente im cazul unui pacient depresiv si care coincide cu descrierile depresiei, prezente in literatura de specialitate”, dupa cum precizeaza Aaron T. Beck, autorul testului. Desi teoria lui este mai degraba asociata cu dezvoltarea teoriei cognitive a depresiei, Inventarul Beck pentru depresie a fost conceput pentru a evalua depresia independent de orice teorie particulara.

            Scorul[35]: Fiecare dintre itemii inventarului corespund unui simptom specific al depresiei si / sau atitudini. Fiecare categorie descrie o manifestare comportamentala specifica a depresiei, care se concretizeaza in patru grade de autoevaluare. Acestea refleca severitatea simptomelor, de la neutru, la severitate maxima.

            Valoarea numerica “zero”, “unu”, “doi” sau “trei” indica gradul de severitate. Beck admite ca nu exista un scor arbitrar de limita iar scorul specific depinde de caracteristicile pacientului si de scopul chestionarului.

            Gradele de depresie[36]

            1-10 normalitate
            11-16 perturbari minore de dispozitie
            17-20 tendinte de granita spre depresia clinica
            21-30 depresie moderata
            31-40 depresie severa
            peste 40 depresie extrema.

            Severitatea depresiei este determinata asadar de numatul de puncte acumulat, numar incadrat in urmatoarele limite:

            0 -9: persoana nu este depresiva

            10-18: depresie usoara spre moderata

            19-29: depresie moderata spre severa

            30-63: depresie severa

4.4.4.1.3. Chestionarul de evaluare a calitatii vietii - Forma Scurta (FS-36)

SF-36 este un chestionar de evaluare a calitatii vietii, forma scurtata, alcatuit din 36 de intrebari. Cuprinde 8 stadializari ale starii de sanatate functionala, precum si un sumar al valorilor de baza ale sanatatii fizice si mentale si un index de sanatate.

            Se poate aplica in studii efectuate pe o populatie specifica sau generala, evidentiind beneficiile unei mari varietati de tratamente.

Literatura Chestionarului SF-36 de evaluare a sanatatii

Cele mai complete informatii despre istoria si dezvoltarea Chestionarului FS-36 de evaluare a sanatatii, despre evaluarea psihometrica, despre studii de validitate si date normative, sunt disponibile in primul dintre cele trei manuale de utilizare ale Chestionarului FS-36 de evaluare a sanatatii.[37] Aceste informatii au fost descrise pe scurt in primele doua articole cu peer-review despre acest chestionar.[38]

Una dintre cele mai independente descrieri a dezvoltarii chestionarului, alaturi de un comentariu critic, este oferita de McDowell and Newell (1996).[39] Traducerea Chestionarului FS-36 de evaluare a sanatatii a constituit subiectul a mai mult de 500 de publicatii, implicand investigatori din 22 de tari. Zece sau mai multe studii au fost publicate in 13 tari.

Alcatuirea Chestionarului SF-36 de evaluare a sanatatii

Chestionarul a fost constituit astfel incat sa satifaca minimum de standarde psihometrice necesare pentru compararea grupurilor. Cele 8 aspecte ale sanatatii au fost selectate din cele 40 incluse in Medical Outcome Study[40].

Itemii selectati pentru intocmirea chestionarului reprezinta indicatori ai sanatatii operationali multipli, incluzand: functii si disfunctii comportamentale, distres si starea de bine, rapoarte obiective si cotari subiective, precum si autoevaluari favorabile si nefavorabile asupra statusului de sanatate.[41]


Consideratii psihometrice  

SF-36 Measurement Model[42]

Figura 17 ilustreaza taxonomia itemilor si conceptele care specifica alcatiurea Scalei SF-36 si aspectele sanatatii care sunt evaluate. Taxonomia are trei nivele: (1) itemi; (2) opt scale care contin 2 – 10 itemi fiecare; si (3) doua directii de evaluare care insumeaza scalele. Toti cei 36 de itemi ai chestionarului sunt folositi pentru a evalua cele opt scale. Fiecare item este folosit pentru a evalua o singura scala.

Fig.nr.24 Model de masurare a Chestionarului SF-36

           

            Cele opt scale formeaza ipotetic doua grupuri distincte ordonate temeinic, pe baza variatiei sanatatii fizice si mentale pe care o au in comun. Trei dintre scale (FF, RF, DC)[43] sunt corelate mai ales cu componentele fizice si contribuie la evaluarea Componentei Fizice a Sanatatii (CFS).

Componenta mentala corelata in special cu scalele (SM, RE si FS)[44], contribuie la evaluarea Componentei Mentale a Sanatatii (CMS). Trei dintre scale (VT, SG si FS) sunt corelate cu ambele componente.

            Importanta acestor descoperiri este ilustrata in discutiile despre validitatea empirica a datelor. Si anume, scalele care inregistreaza scoruri mari in sfera fizica raspund mai bine la tratamente care schimba morbiditatea fizica, in vreme ce scalele care inregistreaza scoruri mari la componenta mentala, raspund mai ales la medicamente si terapii care se adreseaza sanatatii mentale.

Un obiectiv important in constituirea chestionaruluiSF-36 a fost atingerea unor inalte standarde psihometrice. Indicatiile pentru testare au derivat din cele recomandate la validarea masurilor psihologice si educationale ale Asociatiei Americane de Psyhologie, de Asociatia Americana de Educatie in Cercetare si de Consiliul National pentru Evaluare in Educatie (APA, 1974).

Pentru scopurile Medicare Health Outcomes Survey – un efort federal important pentru monitorizarea rezultatelor planurilor de sanatate puse la dispozitia populatiei – au fost stabilite standarde psihometrice ale scorurilor SF-36, folosite pentru a clasifica schimbarile (mai bine, la fel si mai rau) sumei scorurilor pentru componentele fizica si metala (NCQA, 2002).[45]

 SHAPE  * MERGEFORMAT

Itemi

Scale

Componente

3a. Activitati viguroase

3b. Activitati moderate

3c. Ridicat/ carat cumparaturi

3d. Urcat mai multe etaje

3e. Urcat un etaj

3f. Flectarea genunchilor

3g. Mers peste 1.500 m

3h. Mers 1000 m

3i. Mers 500 m

3j. Toaleta generala si imbracarea

Sanatate mentala

Functionalitate fizica (FF)

Rolul fizicului (RF)

Sanatate fizica

Rolul starii emotionale (SE)

Sanatatea generala (SG)

Vitalitatea (VT)

Sanatatea mentala (SM)

Functionarea in societate (FS)

Suferinta fizica (SF)

4a. Reducerea timpului

4b. Mai putine realizari

4c. Activitati oarecum limitate

4d. Dificultati la indeplinirea activitatilor

5a. Reducerea timpului

5b. Mai putine realizari

5c. Dificultati la indeplinirea activitatilor

7. Intensitatea durerii

8. Interventia durerii

1. Aprecierea starii de sanatate

11a. Stare de rau cu mai mare usurinta

11b. La fel de sanatos

11c. Sanatatea se va inrautati

11d. Sanatate excelenta

9a. Plin de viata

9e. Energie

9g. Istovita

9i. Obosita

6. Viata sociala

10. Timpul acordat socializarii

9b. Nervos

9c. Abatut

9d. Calm

9f. Deprimat

9h. Vesel

Fig.nr.25 Taxonomia itemilor

Validitatea Chestionarului SF-36 de evaluare a sanatatii

Studiile de validitate sustin in general valoarea minima si maxima a mediei similara cu cea din manualul de utilizare.[46] Datorita utilizarii largi a acestui chestionr intr-un numar mare de aplicatii, dovezi ale multor tipuri de validari sunt relevante in interpretarea lui.

Validitatea continutului chestionarului SF-36 de evaluare a sanatatii a fost comparat cu acelea ale altor chestionare de evaluare a sanatatii. Comparatiile sistematice au indicat faptul ca SF-36 include in chestionarul folosit cele mai frecvente concepte de evaluare a sanatatii. Simptomele si problemele specifice unei anumite afectiuni nu au fost incluse in chestionar, deoarece SF-36 este un chestionar de evaluare generala.

Folosind scala de la 0 la 100 a Indexului de Cotare al Sanatatii Generale (GHRI)[47], ca si criteriu, cei care isi evalueaza sanatatea ca “mult mai buna”, isi imbunatatesc scorul cu o medie de 13,2 puncte. Media de modificare a scorului a fost de 5,8 puncte pentru cei care au raportat o sanatate “oarecum mai buna”. O reducere a mediei de pana la -10.8 puncte s-a realizat in cazul celor care au raportat ca starea de sanatate este “mult mai rea”. Pentru cei care si-au catalogat sanatatea ca fiind “aproape la fel”, scorul s-a modificat cu 1,6 puncte.

Suma masuratorilor

Tabelul nr.14 insumeaza informatii despre cele opt scale ale chestionarului SF-36 si a celor doua sume a masuratorilor, importante in utilizarea si interpretarea lor.

Cele opt scale sunt dispuse in functie de factorul de continut (validitatea), asa cum apar ele in chestionarul SF-36, pentru a usura interpretarea.

Prima scala este FF (functionalitatea fizica), care s-a demonstrat a fi cea mai buna masura de evaluare generala a sanatatii fizice; ultima scala SM (sanatatea mentala) este cea mai valida evaluare a sanatatii mentale folosita in studii de specialitate.[48] Interesant este faptul ca SM (sanatatea mentala) si FF (functionalitatea fizica) sunt cele mai putin satisfacatoare evaluari ale componentelor fizica si mentala.

VT (vitalitatea) si SG (sanatatea generala) au o validitate substantiala sau moderata pentru ambele componente a statusului sanatatii, si vor fi interpretate in consecinta.

Tabel 34: Cuprinsul  Informatiilor despre ScalaSF-36® si

 Suma evaluarilor componentelor fizica si mentala[49]

Corelatii

Numar de

Definition (% observed)

Scale

PCS

MCS

Itemi

Nivele

Medie

Ab.std.

Serio-

zitate

Cla

Cel mai mic scor posibil (plafon inferior)

Cel mai mare scor posibil (plafon superior)

Functionalitate fizica (FS)

.85

.12

10

21

84.2

23.3

.93

12.3

Efectuarea foarte limitata a tuturor activitatilor fizice, incluzind toaleta si imbracarea (0.8%)

Realizeaza toate tipurile de activitati fizice, inclusiv cele mai viguiroase, fara limitari datorate sanatatii (38.8%)

Rolul fizicului (RF)

.81

.27

4

5

80.9

34.0

.89

22.6

Probleme la serviciu sau cu alte activitati zilnice, ca rezultat al sanatatii fizice (10.3%)

Nicio problema la serviciu sau cu alte activitati zilnice (70.9%)

Suferinta fizica (SF)

.76

.28

2

11

72

23.7

.90

10

Durere foarte severa si extrem de limitativa (0.6%)

Nicio durere sau limitare datorata durerii (31.9%)

Sanatate generala (SG)

.69

.37

5

21

71.9

20.3

.81

17.6

Isi evalueaza sanatatea ca fiind slaba si crede ca probabil se va inrautati (0.0%)

Isi evalueata sanatatea ca excelenta (7.4%)

Vitalitate

(VT)

.47

.65

4

21

60.9

20.9

.86

16

Se simte obosit si molesit tot timpul (0.5%)

Se simte plin de viata si energie tot timpul (1.5%)

Functionarea in societate (FS)

.42

.67

2

9

83.3

22.7

.68

27

Problemele fizice si emotionale  interfereaza extrem si recent cu activitatile sociale (0.6%)

Realizeaza activitatile sociale normal, fara interferenta problemelor fizice sau emotionale (52.3%)

Rolul emotional (RE)

.16

.78

3

4

81.3

33.0

.82

28.0

Probleme la serviciu sau alte activitati zilnice ca rezultat al problemelor fizice sau emotionale (9.6%)

Nicio problema la serviciu sau cu alte activitati zilnice (71.0%)

Sanatate mentala (SM)

.17

.87

5

26

74.7

18.1

.84

14.0

Sentimente de nervozitate si depresie tot timpul (0.0%)

Sentimente de pace, fericire, calm tot timpul (0.2%)

Componenta fizica (suma)

35

567b

50.0

10.0

.92

7

Limitari in activitatile de autoingrijire, fizice,  sociale, si de seviciu,durere severa, oboseala frecventa, sanatate cotata ca “slaba” (0.0%)

Fara limitari fizice, disabilitati, sau degradare a starii de bine, nivel ridicat de energie, sanatate cotata ca “excelenta” (0.0%)

Componenta mentala (suma)

35

493b

50.0

10.0

.88

6.3

Distres psihic si social, frecvent si disabilitate datorata problemelor emotionale, sanatate cotata ca 'slaba' (0.0%)

Sentimente pozitive frecvente, absenta distresului psihic si a limitarilor in activitatile obisnuite sociale/ de servici datorate problemelor emotionale, sanatate cotata ca 'excelenta' (0.0%)

 Nota.  de la Ware, Kosinski, and Keller (1994).
aCI=95%  interval de incredere
Numar de nivele observate ca linie de plecare; numere rotunjite la prima zecimala (n=2,474).
Scorurile pentru cele opt scale reprezinta procentajul scorurilor totale posibile obtinute pentru fiecare scala in parte. Scoturile pentru Componenta fizica si pentru Componenta mentala sunt scorurile T[50]


           
Numarul itemilor si a nivelelor si intervalele valorilor definite pentru fiecare scala sunt de asemenea prezentate in Tabelul 34. Aceste atribute au fost corelate cu validitatea empirica.[51] Cele mai apreciate scale sunt cele cu 20 nivele sau mai multe (FS, SG, VT, SM). Acestea definesc de asemenea cea mai apreciabila gama de stari de sanatate, astfel incat produc de obicei cele mai putin deviate distributii ale scorurilor.

            Sunt prezentate de asemenea media si abaterea standard pentru cele opt scale si sumele celor doua componente (fizica si mentala). Tabelul nr.34 ilustreaza implicatii practice ale unui numar de avantaje teoretice a sumelor valorilor pentru componenta fizica si cea mentala, inclizand si gradul de seriozitate, precum si numarul si aria nivelelor acoperite.

Scorurile si interpretarea de baza

Interpretarea rezultatelor s-a facut mult mai usor odata cu standardizarea mediilor valorilor si a deviatiilor standard pentru toatele scalele chestionarului SF-36.

Mai exact, scorurile de baza s-au dovedit foarte eficiente la interpretarea diferentelor dintre valorile obtinute la aplicarea chestionarului si pentru a monitoriza diferite afectiuni pe o perioada mai lunga de timp.

Transformarile liniare au fost efectuate astfel incat valorile sa fie transformate la o medie de 50 si o deviatie standard de 10, pentru populatia Statelor Unite. Aceste transformari ating aceleasi medii si deviati standard pentru toate cele opt scale si pentru sumele celor doua componente, fizica si mentala. Avantajele scorurilor normale pot fi ilustrate prin compararea scorurilor standard, folosind scorul original de la 0 la 100, algoritm bazat pe metoda sumei valorilor si scorurile obtinute la aplicarea chestionarului. Normele generale ale populatiei ofera o baza mult mai buna pentru compararea valorilor scalelor. Pentru interpretare, se vor face comparatii intre valorile medii ale populatiei generale si cele obtinute la chestionar, putand astfel determina impactul pe care il are o anumita conditie asupra celor opt scale, chiar daca valorile obtinute sunt semnificative statistic. Folosind scorul de la 0 la 100, aceste diferente trebuiesc luate in considerare la interpretarea profilurilor. Diferentele deviatilor standard, care sunt de asemenea esentiale la unele dintre scale, trebuiesc luate si ele in considerare la interpretare. In valorile normale, fiecare scala a fost evaluata ca avand aceeasi medie (50 puncte) si abatere standard (10 puncte). Fara a face referire la norme, este clar ca oricand, daca scorul este mai mic de 50, starea de sanatate este sub medie, si fiecare punct este de 1 la 10 pentru deviatia standard. Avand si valorile normale, diferentele dintre scale reflecta mult mai clar impactul pe care o anumita conditie il are asupra calitatii vietii, deoarece componentele fizica si mentala evaluate insumeaza evaluarile vizate si iau in calcul si corelarile dintre cele opt scale ale chestionarului SF-36.[52],[53]

4.4.4.2.Programul kinetoprofilactic propriu-zis de pregatire pentru sarcina si nastere, pentru al III-lea trimestru de sarcina

            Intre a 6-a si a 9-a luna de sarcina, fatul are o crestere semnificativa, fapt ce impune o solicitare mai mare cardio-respiratorie a organismului gravidei, ce trebuie sa faca fata necesarului de oxigen pentru tesuturile fetale. Gravida suporta mai greu efortul fizic iar greutatea crescuta si laxitatea articulara o pot predispune la accidente.

In aceasta perioada este necesara o individualizare atenta a programului kinetic, o scadere a efortului kinetic spre luna a 9-a, pregatirea viitoarei mame si a familiei pentru actul nasterii.

4.4.4.2.1. Obiective si mijloace ale programului kinetic pentru lunile a VII-a si a VIII-a de sarcina

Obiective

1.     Asuplizare musculo-articulara;

2.     Mentinerea tonusului postural si prevenirea aplatizarii boltii plantare;

3.     Aplicarea masurilor de indepartare a tulburarilor circulatorii;

4.     Instruirea gravidei asupra posturii corecte in practicarea gesturilor uzuale si profesionale (scoala spatelui);

5.     Invatarea respiratiei corecte si din timpul diferitelor faze ale nasterii;

6.     Prezentarea metodelor de nastere naturala si pregatirea gravidei si a familiei pentru actul nasterii. Acest obiectiv este realizat de echipa de specialisti formata din medic, psiholog, kinetoterapeut si tatal, care face parte din echipa de sprijin, acesra din urma fiind instruit pentru a ajuta ca durerile sa fie atenuate si pentru o nastere mai usoara.



Mijloace:  - exercitii libere;

  - exercitii de stretching;

  - exercitii cu obiecte si la aparate;

  - plimbari in aer liber;

  - masaj si automasaj pentru indepartarea tulburarilor circulatorii;

  - masaj relaxant practicat in perioada de nastere intre contractii pe regiunea lombosacrata, dorsal superioara, a gatului si a fruntii;

  - folosirea incaltamintei confortabile si a talonetelor pentru prevenirea aplatizarii boltii plantare.

In cazul in care programul de pregatire pentru nastere a inceput din al doilea trimestru de sarcina, se va continua si executarea exercitiilor din aceasta perioada, dozarea realizandu-se individual, in functie de posibilitatile fizice ale fiecarei gravide, aflata acum in cel de al treilea trimestru de sarcina.

4.4.4.2.2. Obiective si indicatii metodice pentru luna a IX-a de gestatie

Obiective:

1.     continuarea reeducarii respiratorii,

2.     invatarea reflexelor de distensie si expulzie imbinate cu actul respirator si a pozitiilor facilitatorii de coborare a fatului,

3.     aplicarea corecta a celor invatate,

4.     executarea corecta a screamatului,

5.     masarea usoara a punctelor dureroase,

6.     comprimarea punctelor dureroase in regiunea spinelor iliace,

7.     prezenta tatalui la sedintele de instruire a gravidei si eventual, prezenta lui la nastere (ca suport psihologic pentru viitoarele mame). O astfel de educatie adecvata poate sa-i scape de prejudecati si de falsa pudoare pe barbatii refractari la aceasta idee.

Indicatii metodice:

Intensitatea, volumul de lucru si durata efortului fizic se reduc treptat spre luna a noua, cand se mentin numai miscarile de respiratie necesare in timpul travaliului, exercitiile usoare ale membrelor si plimbarile in aer liber. Pentru faza dilatarii se invata respiratia toracica superficiala, gafiita, pe gura, in timpul contractiilor, prin care se evita coborarea diafragmului. (vezi pag. 190)

4.4.4.2.3. Indicatii metodice pentru kinetoprofilaxia femeii gravide

Astazi, la dispozitia femeii gravide sunt puse programe de interventie kinetica, concepute astfel incat sa se adreseze nevoilor sale specifice. Un kinetoterapeut specializat in interventia pe probleme specifice asociate sarcinii, poate recomanda exercitii pentru perioada de sarcina si perioada postpartum, dupa o evaluare atenta a femeii. Evaluarea va consta de obicei in: 

  • evaluarea mobilitatii articulare
  • evaluarea dezechilibrelor musculare si a fortei 
  • testarea senzoriala
  • evaluarea limitarii functinale

Sedintele de kinetoprofilaxie au ca scop invatarea, de catre gravida, a tehnicilor specifice, precum:  

  • Managementul durerii si reducerea durerii
  • Exercitii pentru imbunatatirea fortei si mobilitatii
  • Exercitii pentru imbunatatirea aliniamentului corporal si a echilibrului
  • Tehnici de crestere a flexibilitatii articulare si tisulare
  • Antrenament pentru reducerea stresului si relaxare
  • Recomandarea unor pozitii pentru somn
  • Recuperare postpartum

Odata ce femeia s-a familiarizat cu recomandarile facute de kinetoterapeut, le poate introduce intr-un program de antrenament constant, care sa o ajute sa isi mentina starea de sanatate si bunastare pe toata perioada sarcinii si dupa nastere.

Fiecare sedinta de pregatire fizica trebuie sa cuprinda trei parti: perioada de incalzire, perioada propriu-zisa de antrenament si perioada de revenire.[54]

4.4.4.2.3.1 Incalzirea

Aceasta parte nu trebuie neglijata. Nicio sedinta de pregatire fizica nu trebuie sa se realizeze cu un corp “neincalzit” in prealabil. Incalzirea trimite semnale corpului ca va urma o activitate mai viguroasa, prevenind astfel accidentele, prin eliberarea tensiunii musculare si prin cresterea flexibilitatii corpului.

            Pentru o perioada de 5 – 10 minute (recomandat) se vor executa exercitii de stretching.

Intinderea se face pana cand se resimte o tensiune usoara (nu durere), apoi se mentine intinderea pana cand se numara lent pana la 10. Apoi se elibereaza tensiunea incet si se repeta de trei ori. Indiferent de tipul de stretching ales pentru incalzire, nu se efectueaza arcuiri, intrucat acestea tensioneaza muschii.

Stretching-ul se va adresa in special jumatatii inferioare a corpului (membre inferioare, glezne, solduri, genunchi), fara a se neglija complet jumatatea superioara (brate, umeri, gat). Daca gravida practica un alt tip de sport: inot, bicicleta sau alt tip de activitate independenta, timp de inca 5 minute se va executa actiunea lent, apoi tot mai rapid, pana la atingerea intensitatii tinta.

4.4.4.2.3.2. Exercitii de stretching [55]

Stretchingul in perioada de sarcina necesita unele modificari astfel incat sa se evite accidentele. In timpul sarcinii, articulatiile si ligamentele sunt slabite, datorita hormonului denumit relaxina, si care usureaza nasterea. Acelasi hormon poate favoriza accidentarile. Prin respectarea unor precautii simple, poate fi redus riscul de intindere a articulatiilor sau muschilor. Acestea sunt:

1. stretchingul se va mentine intre 15 - 30 secunde.

2. stretchingul se executa pana la resimtirea unie tensiuni usoare, evitandu-se depasirea limitelor musculare.

3. stretchingul se incepe cu incalzirea, fie cu exercitii usoare cardio, fie cu un dus cald.

4. se va acorda o mare atentie echilibrului, folosindu-se un scaun pentru sprijin, daca este necesar.

 se va respira in timpul stretchingului.

6. nu se vor executa exercitii de stretching din decubit dorsal dupa primul semestru de sarcina, deoarece se poate intrerupe fluxul sangvin catre fat.

7. nu se executa balansari; stretchingul trebuie sa fie static si usor.

8. nu se hiperextind articulatiile.

9. nu se executa exercitii daca apar: - dureri intense in orice parte a corpului,

            - oboseala excesiva,

- ameteli,

- greturi,

- intreruperi ale respiratiei,

- senzatie de lesin,

- sangerari vaginale,

- contractii,[56]

- dificultate la mers[57]

- reducerea miscarilor fetale

Stretchingul gambei

P.I. Stand cu fata la un perete, la o distanta

de un pas fata de zid, antebratele se sprijina de perete. Fruntea se aseaza pe antebrate, spatele se mentine drept.

Learn how to exercise during pregnancy using safe, doctor-recommended techniques.T.1. Se flecteaza un genunchi pana va atinge peretele. Membrul inferior din spate se mentine in extensie, calciiul pe sol.

Se va crea o senzatie de tensiune usoara in gamba.             

T.2. Intinderea se mentine 10 secunde, apoi se creste tensiunea si se mentine inca 10 secunde          

T.3. revenire in P.I.                                         

Se repeta si cu membrul inferior opus.                        

Exercitiile de stretching incalzesc muschii,                                                                                                               facandu-i mai elastici. Iata alte exemple                               Fig.nr.26 Stretchingul gambei [58]

de exercitii de stretching care pot fi                       ©2006 Publications International, Ltd. exectuate inainte sau dupa antrenament:

Rotirea gatului[59] — Se relaxeaza muschii gatului si umerii. Capul se apleaca spre inainte. Se roteste incet capul spre umarul drept, apoi spre inapoi si spre umarul stang, revenind apoi in pozitia initiala. Se vor executa 4 rotatii complete spre fiecare directie.

Rotirea umerilor[60] — Umerii se proiecteaza spre inainte, apoi se rotesc spre inapoi si in sus, catre urechi, apoi spre inapoi.  Se vor executa 4 rotatii complete spre fiecare directie. Aceasta miscare va deschide toracele, prevenind adoptarea pozitiei cu umerii rotunzi, asa precum multe gravide adopta.

 Fig.nr. 27 Rotirea                    umerilor3

Inotul[61] — Stand, bratele se plaseaza pe langa corp. Bratul drept se flecteaza pana la nivelul urechii, trunchiul se apleaca spre inainte si se rasuceste ca pentru miscarea de inot crawl. Bratul drept revine in pozitia initiala, urmand sa se execute aceeasi miscare cu brasul stang. Se executa 10 repetari.

Fandari[62] — Stand cu un membru inferior inaintea celuilalt cu un pas, varfurile degetelor orientate in aceeasi directie.

Trunchiul se apleaca spre inainte, sprijinind intreaga greutate a corpului pe membrul plasat anterior. Se revine in pozitia initiala. Se schimba membrul inferior si se repeta exercitiul. Se executa 4 repetari pentru fiecare parte.

                                                                                                                    Fig.nr.28 Fandari[63]

Scuturari de membre[64] — Stand cu membrele superioare si inferioare extinse. Membrele se vor misca in sus si in jos intr-o miscare de scuturare usoara.

Rotatia gleznelor[65] — Asezat cu membrele inferioare extinse si degetele relaxate. Se va roti piciorul, trasand cercuri largi. Se va folosi toata glezna si piciorul.

Aceeasi miscare se executa si cu membrul inferior opus. Se executa de 4 ori spre dreapta si de 4 ori spre stanga.

Stretchingul pectoralilor[66] – stand in cadrul usii, mainile plasate pe cadrul usii la nivelul umerilor, coatele flectate. Se face un pas inainte cu piciorul drept, pana la aparitia senzatiei de intindere usoara a muschilor pieptului (atentie la a nu intinde prea mult).

Mentinere 30 de secunde.

Se schimba membrul inferior si se paseste in exteriorul usii. Se mentine 30 de secunde.

  Fig.nr.29. Stretching pectorali6

Rularea[67] – stand cu spatele la perete, talpile departate la nivelul umerilor, asezate la o distanta confortabila fata de perete. Inspir, urmat de un expir, moment in care abdomenul se apropie de coloana vertebrala (suctiunea abdominalilor), barbia coboara spre piept, in timp ce torsul se “incovoaie” vertebra cu vertebra. Rularea se va face cat de jos este posibil. Greutate se va mentine centrata pe membrele inferioare, intre talpi. Urmeaza inspirul la sfarsitul miscarii de rulare, iar in timpul expirului se revine in pozitia initiala tot prin miscare de rulare, incercandu-se sa se atinga fiecare vertebra de perete. In miscarea de revenire, capul trebuie sa fie ultima parte a corpului care revine. Se repeta.

Pe masura ce sarcina progreseaza, se poate schimba pozitia initiala cu cea de asezat pe scaun cu genunchii departati pentru a face loc abdomenului crescut in volum. Stand chiar pe marginea scaunului, inspir, apoi expir, in timp ce barbia se apropie de piept si corpul se ruleaza inainte si in jos. Bratele pot atarna intre membrele inferioare. Inspir, apoi din nou expir, in timp ce se revine lent in pozitie initiala.

 

Flotari si stretchingul gambelor – stand cu fata la perete, la un pas distanta, bratele flectate la nivelul umerilor, coatele extinse. Se atinge peretele cu miinile si corpul se va apropia de perete, in timp ce coatele se flecteaza, in timpul inspirului.

Calciiele se mentin pe podea, pentru a intinde muschii gambei. Nu se exerseaza in ciorapi sau pantofi cu talpa alunecoasa. Talpile trebuie sa ramana lipite de podea.

Urmeaza expir cu contractia muschilor abdominali. Incet se va indeparta corpul de perete prin extensia coatelor, pentru a reveni in pozitia stand. Se repeta de 8 – 10 ori.

Rasucirea trunchiului[68] – stand cu membrele inferioare departate la nivelul umerilor, pentru stabilitate, genunchii usor flectati. Bratele se ridica la nivelul umerilor si se orienteaza spre partea stanga, in vreme ce privirea se va indrepta spre partea dreapta, peste umarul drept. Se mentine intinderea si se respira in aceasta pozitie. Se revine in pozitie initiala printr-o miscare lenta, schimband directia de orientare a bratelor spre dreapta, in vreme ce privirea se intoarce spre stanga, peste unarul stang. Se repeta.                              

                             

     Fig.nr. 30 Rasucirea

trunchiului2

Sirena[69] – asezat pe genunchi, pe podea, genunchii flectati orientati spre dreapta, calciiele aproape de fese. Cu mana stanga se cuprinde glezna stanga pentru sprijin, in timp ce bratul drept se abduce peste crestetul capului, cotul flectat (pozitia “cosulet”). Trunchiul se inclina spre stanga. Inspir si se mentine intinderea. Se revine la pozitia initiala in timpul expirului. Se mai repeta o data inainte de a trece la executarea exercitiului pentru partea opusa. Intinderea se va percepe pe partea laterala a taliei, sold si zona lombara joasa. Se repeta de doua ori si pentru partea stanga.

Stretchingul coapsei si a flexorilor soldului[70] – decubit lateral stang, capul pe o perna sau un prosop rulat. Se flecteaza usor genunchiul stang, pentru stabilitate. Se flecteaza genunchiul drept, astfel incat talpa sa se apropie de fesa dreapta. Mana dreapta prinde glezna dreapta. Se trage usor calciiul spre fesa si se suctioneaza abdomenul pentru a sprijini coloana lombara joasa. Se va resimti o tensiune pe fata anterioara a coapsei si tensionarea flexorilor profunzi ai coapsei. Se mentine 30 de secunde. Se revine in pozitia initiala si se repeta si din decubit lateral pe partea dreapta.

Stretchingul ischiogambieri si spate inferior  

Acest exercitiu imbunatateste flexibilitatea coloanei lombare. Decubit lateral, genunchiul heterolateral flectat. Incet, se trage genunchiul heterolateral in sus si spre inafara si in spate, spre umar. Se mentine 30 de secunde. Apoi se revine la pozitia initiala. Se repeta de 5 – 10 ori pentru fiecare parte.                                                                                                                         

Fig. nr.31 Stretching coapsa posterioara si zona lombara joasa[71]

4.4.4.2.3.3. Exercitii pentru cresterea tonusului muscular

Exercitiile se vor executa de cel putin trei ori pe saptamana, in zile alternative, pe o suprafata ferma dar nu foarte tare, ca de exemplu salteaua pentru exercitii. Se vor executa in ordinea ce va fi prezentata in continuare. Respiratia in timpul executarii exercitiilor trebuie sa fie normala; nu se retine respiratia. In timpul exercitiilor abdominale, inspirul are loc cind trunchiul este pe podea iar expirul are loc atunci cand trunchiul se va ridica. Urmatoarele exercitii lucreaza grupele musculare principale. Nu este indicat sa se sara peste exercitii!

Learn how to exercise during pregnancy using safe, doctor-recommended techniques.Exercitiu pentru tonifierea muschilor fesieri, ischiogambieri1

P.I. patrupedie, spatele drept, muschii abdominali contractati (nu se va lasa abdomenul sa atarne)

T.1. extensia genunchiului stang

T.2. extensia membrului inferior pana ajunge la

 acelasi nivel cu spatele; spatele se mentine

drept; in acelasi timp, greutatea trece pe membrul  superior stang

T.3. revenirea membrului inferior stang pe sol, cu genunchiul extins                                                                      Fig.nr.32 Tonifiere muschi

T.4. revenire in P.I.                                                                      fesieri[72]

Se repeta initial de 5 ori, crescand treptat la 20.       ©2006 Publications International, Ltd

Learn how to exercise during pregnancy using safe, doctor-recommended techniques.Acelasi exercitiu se executa si cu membrul inferior drept,  lasand greutatea pe membrul superior drept.                                       

Exercitiu pentru tonifierea adductorilor coapsei1

P.I. decubit lateral stang cu sprijin pe antebratul si cotul stang. Membrul inferior drept flectat din genunchi trece peste coapsa stanga, in fata acesteia.

Talpa va fi plasata inaintea genunchiului stang.

T.1. adductia membrului inferior stang cu genunchiul extins, la o distanta confortabila fata de sol .                       

                                                                                                             

Fig.nr 33 Tonifiere adductori coapsa1

.                                                                                                   ©2006 Publications International, Ltd

T.2. revenirea lenta a membrului inferior stang pe sol (membrul nu va fi lasat sa cada pur si simplu)                            

In timpul executiei, corpul trebuie sa fie aliniat. Corpul nu trebuie sa se rasuceasca in sprijin pe fese.  Se repeta initial de 5 ori, crescand treptat la 20. Acelasi exercitiu se executa si din decubit lateral drept. 

Learn how to exercise during pregnancy using safe, doctor-recommended techniques.                                                                                                                                                           

Exercitiu pentru tonifierea abductorilor coapsei[73]

P.I. decubit lateral stang cu capul sprijinit in mana  stanga, corpul aliniat. Corpul nu trebuie sa se rasuceasca in sprijin pe fese. Pentru echilibru, se va flecta membrul inferior de pe sol.

T.1. adbuctia membrului inferior drept cu genunchiul extins

T.2. mentinere 5 secunde

T.3. revenirea lenta a membrului inferior drept (membrul nu va fi lasat sa cada pur si simplu)

            Se repeta initial de 5 ori, crescand treptat la     Fig.nr.34 Tonifiere abductori coapsa1

20. Acelasi exercitiu se executa si din decubit                       ©2006 Publications International, Ltd

lateral drept.                



 

Learn how to exercise during pregnancy using safe, doctor-recommended techniques.Exercitiu pentru muschii pectorali2

P.I. stand, membrele superioare pe langa corp

T.1. palmele se unesc la nivelul pieptului

T.2. se preseaza palmele una intr-alta, numarand incet pana la cinci

T.3. se impreuneaza degetele si se incearca desprinderea palmelor una de cealalta, incercand in acelasi timp sa se mentina degetele inclestate. Se numara lent pana la cinci.

Nu se va mentine respiratia.                                   

Se repeta initial de 5 ori, crescand treptat la 20.                                                                                               

    Fig.nr.35 Tonifiere pectorali2

                                                                                                                        ©2006 Publications International, Ltd

            Urmatoarele exercitii au ca scop tonifierea muschilor planseului perineal, a muschilor abdominali, muschii spatelui si ai coapselor.

exercise_1a1b.gif (11848 bytes)            Exercitiu pentru muschii  planseul pelvin,                 ai abdomenului, spatelui si coapselor[74]

P.I. sprijin pe palme si genunchi (patrupedie), spatele drept, miinile pe sol la nivelul umerilor, genunchii pe sol, la nivelul soldurilor. Umerii relaxati.

T.1. expir cu arcuirea spatelui, ridicarea abdomenului cu suctiunea lui, contractia feselor si proiectarea anterioara a bazinului.

T.2. se continua respiratia cu mentinerea pozitiei timp de 5 - 10 secunde

 T.3. inspir cu revenire lenta la pozitia initiala, fara arcuirea spatelui.

Abdomenul nu va fi lasat sa atarne. Nu se va uita

Fig.nr.36 Spate de pisica1   si executia contractiei musculaturii pelviperineale,

©2006 Publications International, Ltd     pentru beneficii in plus.  Se repeta de 10 ori.


           
Bascularea pelvisului creste tonusul muschilor abdomenului si zonei lombare inferioare, creste mobilitatea soldului si ajuta la atenuarea durerii din zona lombara joasa, din timpul travaliului.

 

exercise2a.gif (5438 bytes) exercise2b.gif (5230 bytes)

Exercitiu pentru musculatura bazinului[75]

P.I. Stand cu picioarele departate la nivelul

soldurilor, membrele inferioare relaxate,

genunchii usor flectati; miinile pe solduri.

T.1. Inspir. Se contracta abdomenul si fesele,

timp in care bazinul este basculat anterior

(toate intr-o singura miscare).

 T.2. Expir cu revenire in P.I. si relaxare.

Se repeta de 10 ori.

                                                                                                            Fig.nr.37 Bascularea bazinului2

Learn how to exercise during pregnancy using safe, doctor-recommended techniques.Exercitiu pentru muschii drepti si oblici abdominali[76]

Acest exercitiu nu se executa dupa primul trimestru de sarcina

P.I. decubit dorsal, genunchii flectati, palmele sub cap sau antebratele incrucisate peste piept.

T.1. zona lombara a spatelui se preseaza de saltea, inspir.

T.2. ridicarea capului de pe sol, spre tavan (nu cu barbia coborata in piept), impreuna cu umarul drept, cu apropierea cotului drept de genunchiul stang, expir

T.3. revenire lenta in P.I., inspir. NU se va trage capul spre inainte! Se repeta si  pentru partea opusa. Se executa 10 repetari pentru

Fig.nr.38 Tonifiere drepti si oblici             fiecare parte.

abdominali1 

©2006 Publications International, Ltd