Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
Hemostaza fiziologica - Timpul trombocitar ( hemostaza primara )

Hemostaza fiziologica - Timpul trombocitar ( hemostaza primara )





Hemostaza fiziologica

 

   Reprezinta ansamblul mecanismelor fiziologice prin care se produce oprirea hemoragiei interne sau externe. Din punct de vedere dinamic, hemostaza fiziologica este o suita de fenomene interdependente, care se suprapun in timp si care se pot descrie sistematizat in patru timpi succesivi:  parietal, trombocitar, plasmatic si hemostaza definitiva.

   Timpul parietal.  In urma lezarii unui vas, printr-un ansamblu de fenomene, are loc micsorarea lumenului vasului, prin care se reduce sau se opreste momentan hemoragia. Aceasta se produce prin spasmul musculaturii vasculare, care este initial de natura miogena, apoi ca urmare a unui reflex simpatic, ce determina si vasoconstrictie teritoriala. Prin interventii umorale ( serotonina plachetara si catecolaminele ) spasmul vascular este mentinut in timp. In zona lezata se produce edemul tisular, care prin compresiune favorizeaza hemostaza.

   Timpul trombocitar ( hemostaza primara )

In aceasta etapa trombocitele, prin aderare si agregare, formeaza trombusul alb trombocitar, care inchide lumenul vascular.

   Timpul plasmatic sau coagularea sangelui este faza in care are loc formarea fibrinei

   Schema generala, clasica a coagularii sangelui, stabilita de Morawitz ( 1905 ) isi pastreaza valabilitatea ; aceasta schema a fost completata prin cercetarile din anii 1944-1952.

   Conform acestei scheme, transformarea fibrinogenului in fibrina are loc sub actiunea trombinei, care se gaseste in plasma sub forma unui precursor – protrombina.

In prezenta ionilor de calciu protrombina este activata la trombina:

In procesul coagularii intervin 13 factori plasmatici si 9 factori plachetari. Precursorii factorilor plasmatici au fost notati cu cifre romane; numerotarea lor s-a facut in ordinea descoperirii lor:

I – fibrinogen

II – protrombina

III – tromboplastina

IV – Ca2+

V – proaccelerina

VI – accelerina

VII – proconvertina

VIII – factorul antihemolotic A

IX – factorul antihemolitic B

X – factorul Stuart

XI – factorul antihemolitic C

XII – factorul Hageman

XIII – factorul Laki- Lovand

Pentru factorii plasmatici activi la cifra romana s-a adaugat indicele „a” (de exemplu II protrombina – IIa trombina).

Factorul VI a fost identificat in factorul Va (accelerin).

Sinteza hepatica a factorilor II, VII, IX si X necesita prezenta vitaminelor K; in absenta ei sinteza acestor factori este incompleta, facand imposibila fixarea calciului.

Factorii plachetari in numar de noua, au fost notati cu cifre arabe. S-a stabilit ca o parte din ei provin din plasma, ei fiind eliberati prin distrugerea trombocitelor. Astfel s-a stabilit identitatea factorilor 1:V; 2:I si 9:II.

Tromboplastina poate avea doua origini: plasmatica (endogena) sau intrinseca si tisulara (exogena) sau extrinseca. Pentru activarea tromboplastinei pe cale intrinseca este necesara activarea in cascada enzimatica a factorilor plasmatici in ordinea XII, XI, IX, IV si VIII. Pentru activarea extrinseca este necesara activarea factorilor III, IV si VII. La nivelul lor factorii VIIIa si VIIa vor activa factorii Stuart (X) si proaccelerina (V) care la nivelul lor vor activa tromboplastina

(fig. – pag.180 din  Exorn galben)

In continuare etapele coagularii si fibrinolizei sunt:

·         formarea tromboplastinei

·         formarea trombinei

·         formarea fibrinei

·         retractia coagulului

·         fibrinoliza

Fibrinoliza este realizata de o enzima proteolitica- plasmina sau fibrinolizina prezenta in plasma sub forma inactiva de plasminogen. Acesta este sintetizat in rinichi si stocat in eozinofile in principal si eliberat in coagul. Fibrinoliza este inactivata de antiplasmine de natura tisulara si plasmatica.




loading...





.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




INSUFICIENTA PANCREATICA EXOCRINA. FIBROZA CHISTICA
Gingivita - tratament cu plante
Propagarea, evolutia si prognosticul cancerului de col
CHISTUL FOLICULAR (DENTIGER)
Cancerul de san si genele BRCA - caile genetice ale APARITIEI CANCERULUI
ANEMII PRIN DEFICIT DE PRODUCTIE
MODIFICARI FIZICE SI CHIMICE IN SOLUTIE
CONSECINTELE PIERDERII DIGESTIVE DE SANGE



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu