Hemostaza fiziologica

Reprezinta ansamblul mecanismelor fiziologice prin care se produce oprirea hemoragiei interne sau externe. Din punct de vedere dinamic, hemostaza fiziologica este o suita de fenomene interdependente, care se suprapun in timp si care se pot descrie sistematizat in patru timpi succesivi: parietal, trombocitar, plasmatic si hemostaza definitiva.

Timpul parietal. In urma lezarii unui vas, printr-un ansamblu de fenomene, are loc micsorarea lumenului vasului, prin care se reduce sau se opreste momentan hemoragia. Aceasta se produce prin spasmul musculaturii vasculare, care este initial de natura miogena, apoi ca urmare a unui reflex simpatic, ce determina si vasoconstrictie teritoriala. Prin interventii umorale ( serotonina plachetara si catecolaminele ) spasmul vascular este mentinut in timp. In zona lezata se produce edemul tisular, care prin compresiune favorizeaza hemostaza.

Timpul trombocitar ( hemostaza primara )

In aceasta etapa trombocitele, prin aderare si agregare, formeaza trombusul alb trombocitar, care inchide lumenul vascular.

Timpul plasmatic sau coagularea sangelui este faza in care are loc formarea fibrinei

Schema generala, clasica a coagularii sangelui, stabilita de Morawitz ( 1905 ) isi pastreaza valabilitatea ; aceasta schema a fost completata prin cercetarile din anii 1944-1952.

Conform acestei scheme, transformarea fibrinogenului in fibrina are loc sub actiunea trombinei, care se gaseste in plasma sub forma unui precursor - protrombina.

In prezenta ionilor de calciu protrombina este activata la trombina:

In procesul coagularii intervin 13 factori plasmatici si 9 factori plachetari. Precursorii factorilor plasmatici au fost notati cu cifre romane; numerotarea lor s-a facut in ordinea descoperirii lor:

I - fibrinogen

II - protrombina

III - tromboplastina

IV - Ca²⁺

V - proaccelerina

VI - accelerina

VII - proconvertina

VIII - factorul antihemolotic A

IX - factorul antihemolitic B

X - factorul Stuart

XI - factorul antihemolitic C

XII - factorul Hageman

XIII - factorul Laki- Lovand

Pentru factorii plasmatici activi la cifra romana s-a adaugat indicele "a" (de exemplu II protrombina - IIa trombina).

Factorul VI a fost identificat in factorul Va (accelerin).

Sinteza hepatica a factorilor II, VII, IX si X necesita prezenta vitaminelor K; in absenta ei sinteza acestor factori este incompleta, facand imposibila fixarea calciului.

Factorii plachetari in numar de noua, au fost notati cu cifre arabe. S-a stabilit ca o parte din ei provin din plasma, ei fiind eliberati prin distrugerea trombocitelor. Astfel s-a stabilit identitatea factorilor 1:V; 2:I si 9:II.

Tromboplastina poate avea doua origini: plasmatica (endogena) sau intrinseca si tisulara (exogena) sau extrinseca. Pentru activarea tromboplastinei pe cale intrinseca este necesara activarea in cascada enzimatica a factorilor plasmatici in ordinea XII, XI, IX, IV si VIII. Pentru activarea extrinseca este necesara activarea factorilor III, IV si VII. La nivelul lor factorii VIIIa si VIIa vor activa factorii Stuart (X) si proaccelerina (V) care la nivelul lor vor activa tromboplastina

(fig. - pag.180 din Exorn galben)

In continuare etapele coagularii si fibrinolizei sunt:

formarea tromboplastinei

formarea trombinei

formarea fibrinei

retractia coagulului

fibrinoliza

Fibrinoliza este realizata de o enzima proteolitica- plasmina sau fibrinolizina prezenta in plasma sub forma inactiva de plasminogen. Acesta este sintetizat in rinichi si stocat in eozinofile in principal si eliberat in coagul. Fibrinoliza este inactivata de antiplasmine de natura tisulara si plasmatica.