Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
IMAGISTICA CARDIACA SI VASCULARA - RADIOLOGIE

IMAGISTICA CARDIACA SI VASCULARA - RADIOLOGIE



              RADIO - IMAGISTICA CARDIACA  SI VASCULARA

CATEDRA DE RADIOLOGIE

SDR. VASCULAR :

Sindromul vascular -caracteristici – artere si vene.Desenul pulmonar este dat de artere.Rfie pt circulatia pulmonara.

1.Caracteristici ale vaselor arteriale pulmonare:


- la radiografie standard arterele pulmonare se vad, iar artera femurala se vede numai daca are calcefieri.

- au origine din opacitatea mediastinala arcuri costale post VII, VIII

* calibru < spre periferie mantaua  Felix

* contur net, bine delimitat ;

* ramificarea in unghi ascutit ;

* acompaniaza ramificatiile bronsice pana la  periferie fiind dispuse in centrul lobulului;

* traiect mai ales vertical ;

* in incidenta de profil, Art. Pulm. In plan mai  posterior fata de VP ;

2.Caracteristici ale venelor pulmonare

-venele pulm. patrund in AS la nivelul arcurilor costale  posterioare  VII, IX si X;

* calibrul mai mic ;

* contur mai imprecis delimitat ;

* diametrul lor creste brusc cand primesc

   ramificatiile ;

* venele (spre deosebire de artere) se afla in  

   afara lobulului, in  septele interlobulare

* traiect mai ales orizontal;

* in profil, convergenta vaselor  pulmonare

   se afla  pe un plan mai anterior  decat

   arterele pulm.

3.Modificari la nivelul circulatiei pulmonare

oligemie     =   scaderea debitului circulator pulmonar ;

hiperemie  =  cresterea debitului circulator pulmonar ;

hipertensiune pulmonara = cresterea rezinstentelor vasculare in mica circulatie,      

hipertensiune pulmonara venoasa(HTVP)  - postcapilara

hipertensiune pulmonara arteriala(HTAP) - precapilara

hipertensiune globala (mixta)

a) Hipertensiunea pulmonara arteriala(HTAP):

-ί afectarea versantului precapilar,

-cresterea rezistentelor vasculare la nivel  arteriolar,

- gradient de presiune crescut intre sectorul  arterial si cel capilar al circulatiei pulmonare.

Clasificare HTAP:

1.Hipertensiunea venoasa pulmonara gr.I- egalizarea vascularizatiei  pulmonare

2.Hipertensiunea venoasa pulmonara gr. II - aspect de inversare a vascularizatiei

3. HTPV gr. III- edem pulmonar interstitial si aparitia benzilor Kerley de tip A, la nivel parahilar,  de tip B bazal, de tip C infrahilar si D in zonele pulmonare anterioare.

Edem pulmonar acut=Hipertensiunea pulmonara globala Radiologic = suprapunerea semnelor de hipertensiune pulmonara arteriala cu cele de hipertensiune pulmonara venoasa.

Metode de investigatie  ale aparatului cardio-vascular:

 I.Metode conventionale:

- radiografia PA, TS, OAS, OAD

-  radioscopia

 II.Metode imagistice :

- ecocardiografia, (ETE, ecografia)

- cateterismul cardiac

- angiografia, coronarografia

- CT multislice

- IRM

- scintigrafia cardiaca;

- SPECT,  PET*

III.Metode rar folosite sau abandonate :

-           manevra Valsalva

-           manevra Mόller

-           esofagul baritat

-           kimografia

Metode – iradiante

Metode – iradiante / neiradiante

Metode – neiradiante -ecografia

Metode / Imagistica- CT

Metode/ Imagistica sectionala

Metode / coronarografie

Metode /

Scintigrafia cardiaca – perfuzie miocardica

IV.Anatomie radio-imagistica cardio-vasculara

a)Imaginea radiologica toracica normala PA,TS,OAS,OAD

Citirea se face Dr, Stg si de Sus in jos si avem MARGINILE CORDULUI :

  1. DREAPTA-SUS IN JOS-  avem imaginea superioara a marginii drepte, care este data de vena cava superioara(VCS).
  2. ARTERA INFERIOARA este data de atriu drept(AD)
  3. STANGA avem -butonul aortic la 1,5-2cmcm de clavicula

                             -golful inimii cu trunchiul arterei pulmonare

                              stangi

                            - urechiusa atriului stang(AS) cu aspect

                              concav, scobit.

  1. ARTERA INFERIOARA STANGA este data de ventricolul stang(VS)
  2. Aorta- dilatata se vede butonul aortic.
  3. AP
  4. AS pe radiografie normala se vede numai urechiusa.
  5. VS
  6. Triunghiul aortei- AS este in contact cu bronsia stg.

10.Fereastra pulmonarei



Pe imagine  radiologica PA- cordul apare ca un sabot=varful inimii este ridicat de diafragm.

PATOLOGIA DILATARII CORDULUI→Indicele cardio-toracic(ICT) are dimensiuni maxime pt ca creste T 1si T2.

b)INDICELE CARDIO-TORACIC(ICT)se calculeaza  in functie de:

T1+T2 = diametrul transvers  cardiac

DT = diametrul transvers thoracic

ICT=DTC/DT

VALOARE NORMALA=0.48

POSIBILE INTREBARI:

1.De cine este dat indicele toracic?

2. Care sunt marginile cordului?

Anatomie radiologica TS

Aprecierea maririi( dilatarii) cavitatilor cardiace

•         Gradul I    - usor marit

•         Gradul II   -marit

•         Gradul III  -mult marit

a)Gradele de marire ale atrilor:

a1)ATRIU  stang / conturul drept inferior PA.AS pe radiografie normala se vede numai urechiusa.

 AS este in contact cu bronsia stg. care in dilatare →cresterea unghiului de bifurcatie a traheei( are aspect liniar).

                          

a. Gradul I   – dublu contur concentric

b. Gradul II  – dublu contur excentric

c. Gradul III – arc inferior, AS nu ajunge la diafragm

Marirea AS- Radiografie PosteroAnterioara:

–        conturul inferior drept al inimii

–        urechiusa stanga

–        diametrul transvers

–        orizontalizarea bronhiei stg.

–        unghiul bifurcatiei traheei > 75 0

–        Incarcarea vascularizatiei pulm.

Marirea AS -Radiografie PA→ AS gradul I

                                           → AS Gradul II

                                           →AS Gradul III

a2) ATRIU DREPT:

  1. PA - bombarea arcului inferior drept, cu contur inferior drept
  2. OAS - bombarea arcului antero-superior marirea VS – PA

 

 

 

b) DILATAREA(MARIREA) VENTRICULILOR:

 

 

b1)Marirea VS- in PA→arc inferior stang bombat  > ½ diafragm

    A.  predominanta dilatatiei            B.  predominanta  hipertrofiei

Marirea VS in PA- Dg. pozitiv (calitativ) :

–         PA

–         TS

–         OAS

Dg. de severitate (cantitativ) :

–         TS (mariri incipiente, mici)

–         OAS

b2)marirea VD

PA – ridica apexul, “coeur en sabot”, bombarea TAP

 LL -  ocuparea spatiului retrosternal pana la disparitia lui

OAS – reducerea spatiului retrosternal

OAD – conul pulmonarei si VD bombeaza anterior

 

c) Aorta-Masurarea arterei pulmonare in PA – arcul II 2/3 sup

            

Valori normale ale indicelui Arterio-bronsic (Woytowicz):

= <16 mm

= <15 mm

Valvulopatii

 –Metode:

  Radiografia

  Radioscopia/ fluoroscopia

  Ecografia transtoracica

  ETE

  Cateterism cardiac

  IRM

  CT

1.Stenoza mitrala= micsorarea orificiului mitral(ingustarea  lumenului).

- etiologie : boala reumatica, cauze obstructive AV ( tromb, tumora, mixom)

- M:F = 1:8

- patogeneza: dilatare AS+Modificari  radio-imagistice corelate

                       hipertensiune  venoasa pulmonara

                       hipertensiune  pulmonara mixta

                       hipertrofie VD

                       insuficienta tricuspidiana

                       insufucienta cardiaca dreapta

- marire AS + urechiusa

- incarcarea circulatiei pulmonare

2. Insuficienta mitrala= incontinenta valvei mitrale

-  organica – leziuni – reumatice, degenerative, infectioase, ischemice, congenitale, traumatice

-  functionala – secundar dilatarii VS

3. Insuficienta aortica= inchidere incompleta a valvulelor sigmoide aortice in diastola

- patogeneza : hipertrofiere si dilatare a VS

- marirea VS ( PA si OAS)            Ecocord:  + regurgitare

- largirea AO, buton Ao proeminent

- arc mijlociu concav

4.Stenoza aortica = micsorarea orificiului aortic

-  patogeneza : cantitate mica de sange in sistola in aorta incipient → hipertrofie Vs,apoi dilatare V cresterea presiunii jetului VS- Ao dilatatie.

Aspectul cordului in afectiunile miocardice poststenotica. 

= afectare a miocardului  de origine ischemica, dismetabolica

  -  marire globala a cordului, toate cavitatile

  -  modificarea formei cordului- “ culcat pe diafragm”

  -  imobilitatea formei cordului in manevre speciale

  -  pulsatii cardiace prezente, dar mici

  - semne ale afectiunii de baza ; HTA, ATS +/- semne de insuficienta cardiaca

CORDUL IN  PERICARDITE:= afectare a pericardului : colectie→ ingrosare fibroasa→ingrosare calcara→ingrosare tumorala. 

-  modificarea dimensiunilor cordului - mare ( colectie - tumora)

                                                          - mica  (peric . constrictiva)                                                                    

-  modificarea formei cordului – disparitia arcurilor cardiace

-            imobilitatea formei cordului in manevre speciale

-            pulsatii cardiace  absente / reduse

-            semne ale afectiunii de baza

-            +/- semne de insuficienta cardiaca miocardice

Pericardite exudative- cu lichid →cordul este rotund ca o minge, cu opacitate omogena, unghiurile frenice sunt ascutite, circulatia pulmonara este redusa.→ECOCORD



     Pericardita                                    Miocardita

 

Pericardita cronica-Constrictiva = Cordul Panter imagine radiografica- cord globulos cu contur opac.

- simfiza foitelor pericardice cu calcifieri si fibroza determina pulsatii  cu amplitudine mica , impiedica diastola,determina staza anterograda.

Calcifieri pericardice- Ca+fibrina

ALTE INVESTIGATII:

ECOGRAFIE- se evidentiaza CA.

CT- sunt structuri hiperdense

RMN- zonele de Ca  NU AU SEMNAL.

Malformatii congenitale cardiace /copii = tehnici neinvazive !!!+ imagini Canal atrio-ventricular com IRM si Persistenta de canal arterial –CT

Examinarea radio-imagistica a arterelor si venelor

Metode de investigatie vasculara-Arteriografia

1.Timpi circulatori:

TIMP  ARTERIAL- la injectarea substantei

TIMP  ARTERIOLAR+TIMP  PARENCHIMATOS (CAPILAR) in spalarea substantei

TIMP  VENOS (FLEBOGRAFIC)- in parenchim

Timpul arterial-opacifierea trunchiului arterei explorate si ramurilor  principale.

 -  durata (cateva sec.) este variabila, depinde de mai multi factori:

               - artera propriu-zisa (sediu, calibru,..)

               - cantitatea de produs de contrast injectat

               - debitul de injectare

 -arterele au :  - un traiect variabil, precizat de anatomie

                        - tonalitate omogena

                        - margini nete, liniare, aproape paralele

                        - diminuare brusca de calibru la emisia  colaterale

Timpul flebografic-rezulta din drenajul prin vene a sangelui opacifiat.

  -  deseori greu de evidentiat datorata dilutiei mari

  -  uneori se confunda sau coexista cu timpul parenchimatos, 

     datorita  fenomenului de retentie a substantei de contrast

 metoda ideala de examinare a acestui timp circulator este angiografia cu substractie digitala

Patologie arteriala

1.Obliterare acuta

ETIOLOGIE :

•         embolii arteriale

•         tromboza acuta

•         disectia peretelui arterial(traumatic sau spontan)

•         compresiunea externa

•         spasmul arterial (traumatism, iatrogen, droguri)

•         modificari hemodinamice

•         anevrismul sau plagile ulcerate ale arterelor mari 

2.Arteriopatia aterosclerotica= ateroame parietale arteriale, determinand stenoze, obliterari arteriale;

= clinic: claudicatie intermitenta, durere, paloarea teg., ulceratii,  necroze, lipsa pulsului

-frecventa mare in a doua jumatate a vietii

- intereseaza in general toate arterele, cu predominenta aorta, marile vase si arterele membrelor inferioare

Caracterele radiologice ale vaselor aterosclerotice:

•         neregularitati parietale

•         frecventa mare a stenozelor

•         obstructii vasculare (tromboze)

•         circulatie colaterala in general bine dezvoltata

•         dilatari poststenotice sau anevrismale (aorta)

•         calcifieri in peretele arterial

Ateroscleroza – ecografie+ imagini -Placa aterom- stenoza, Placa aterom- stenoza,Stenoza doppler +pulsat.

- la placile de aterom nu ajunge substanta de contrast.

Ateroscleroza / CT

Arteriopatii / Trombangeita obliteranta (b.Buerger)

–        Mai rara decat ateroscleroza

–        Intereseaza barbati, fumatori

–        Apare la varsta tanara

–        Intereseaza vasele mici terminale

–        Prognostic rau

Caracterele radiologice ale vaselor:

•         Artere cu calibru regulat diminuat in diametru

•         Aspect spiralat

•         Tromboze etajate pe arterele mici

•         Circulatie colaterala saraca

Boli arteriale congenitale:

Coarctatia -stenoza a Ao toracice –  ingustarea aortei ce a determinat o regiune  istmica.

-           asociere cu alte malformatii (ex sdr. Turner)

-           la adult dezvoltarea circulatiei colaterale

Metode investigatie:

Ecografie

Angiografie

Cateterism

IRM, CT

Afectiunile aortei

1.Anevrismul Ao= Crestera, dilatarea calibrului vascular venos sacciform  sau fusiform.

               AA ascendenta

        AA descendenta

- etiologie: congenital, micotic, ATS, sifilis,  necroza chistica a mediei, inflamatii, HTA)

 - complicatii > disectia / ruptura- urgenta

 - adevarat / pseudoanevrism- urgenta

 - M:F = 3:1 (Ao toracica), 5:1 (abdominala)

 - varsta > 60 ani

+ imagine -Anevrism de aorta abdominala trombozat

2.Disectia aortei= fisura in peretele aortei.

Clasificare Stanford:

Disectia aortei-tip A, I – urgenta chirurgicala

Disectie aorta  - tip B

Tehnici de investigatie:

Ecografia transtoracica si abdominala

Ecografia transesofagiana

CT

IRM

Angiografia

+ imagini

Stenoza- ingustarea lumenului.

Obstructie- inghiderea lumenului.

Dilatari in vase-anevrism.

Disectie- fisura in perete.

Metode de explorare a sistemului venos

Ecografia 2D, Doppler, pulsat

CT

IRM

Flebografia

Patologie venoasa-VARICE,OBSTRUCTII VENOASE, COMPRESIUNI EXTRINSECI

VARICE- dilatari ale venelor care devin mai groase, sinoase

etiologie: - congenitale- dobindite,  obstacol in amonte

-  se observa in general la membrele inferioare, dar pot  exista la toate nivelele.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




PULBERI
Psoriazisul - tratament sanatos
DIAREEA ACUTA
CHISTUL OSOS ANEVRISMAL
COLIR CU SULFAT DE ATROPINA 1%
Calea trombomodulinei
FNP
DISGRAVIDIE EMETIZANTA


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu