LUSITROPISMUL

LUSITROPISMUL

Definitie

Este proprietatea inimii de a intra rapid in diastola si a se umple bine . Functia lusitropa = functia de relaxare a inimii .

Lusitropismul implica :

relaxarea activa cu consum energetic in primele 80 ms din diastola ( relaxarea izovolumetrica ) .

relaxare activa dependenta de complianta ( stiffness )

Starea activa a muschiului = starea in care exista interactiuni puternice intre actina si miozina .

incepe cand concentratia Ca din citosol creste foarte mult (de 100 de ori )

inceteaza cand concentratia Ca revine la cea initiala

Dinamica starii active pe muschiul striat

Presupunem o fibra unica fixata la ambele capete , cu tensiunea bazala in repaus .

Prin aplicarea unui stimul maximal se obtine o secusa . Dupa aplicarea stimulului si perioada de latenta , concentratia Ca creste T creste numarul interactiunilor actina-miozina , si se instaleaza starea activa . apoi urmeaza relaxarea .

Daca se pretensioneaza ( se preexcita ) fibra in faza de latenta , apare o secusa cu o amplitudine de 4 ori mai mare avand o faza de contractie foarte brusca ( deoarece legaturile actina-miozina se formeaza brusc .

In muschiul striat exista 2 tipuri de elemente :

contractile

elastice legate in serie si in paralel

Prin stimularea fara pretensionare , tensiunea dezvoltata de fibra este partial amortizata de elementele elastice si este remarcata doar dupa ce acestea au fost saturate .

Stimularea cu pretensionare , satureaza de la inceput elementele elastice , tensiunea dezvoltata de muschi nu mai este amortizata , iar amplitudinea secusei creste foarte mult .

Dinamica starii active a muschiului cardiac

Acelasi experiment s-a realizat pe o fibra cardiaca .

La pretensionare curba are insa acelasi aspect cu secusa , dar deplasata mai sus . Aceasta deoarece dinamica ionilor de Ca in miocard este diferita fata de muschiul scheletic . Astfel , furnizarea ionilor de Ca este progresiva ( nu brusc ca in m. scheletic ) , iar interactiunea actina miozina este progresiva .

In starea activa muschiul :

genereaza forta

presteaza lucru mecanic

consuma energie

elibereaza caldura

produce metaboliti

In starea de repaus muschiul :

isi reface rezervele de energie si elibereaza caldura

indeparteaza catabolitii acizi

Ca este indepartat datorita unui oscilator reticular de Ca

Manifestarile inotropismului :

- Po = forta maxima dezvoltata in contractia izometrica sau sarcina minima pe care muschiul nu o mai poate deplasa ; aceasta depinde de cantitatea totala de Ca si de numarul maxim de interactiuni actina-miozina .

- Vmax = viteza maxima a scurtarii musculare ; nu depinde de numarul de interactiuni actina-miozina , ci de dinamica ciclului acto-miozinic : activare , tractiune brusca ( smucire ) , dezactivare , cuplare

Reglarea inotropismului

sunt mecanisme de reglare ce nu apar la m. striat ( m. striat face fata la sarcini variate prin modificarea numarului de fibre care se contracta , pe cand cordul se contracta cu toate fibrele sale indiferent de sarcina ).

sunt 2 tipuri mecanisme :

mecanisme care regleaza homeostazia Ca :

mecanisme de eliberare a Ca

mecanisme care realizeaza recaptarea Ca

mecanismul oscilator reticular ( din diastola )

variatia numarului de canale de Ca ce se deschid la un moment dat

mecanisme ce actioneaza asupra masinariei contractile :

modificarea sensibilitatii troponinei C pentru Ca

sinteza unor enzime cu sensibilitate crescuta pentru Ca

sinteza unor ATP-aze mai lente ( cresc in postsarcina si sustin forta contractiei nu viteza ) sau mai rapide .

Reglarea performantei cardiace se face prin :

mecanism de autoreglare :

heterometric - efect Starling

homeometric - fenomen Anrep

inotrop

inocron ( automatism )

- mecanism de reglare extrinseca