Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
MADUVA SPINARII

MADUVA SPINARII



MADUVA SPINARII

                     (medulla  spinalis)

            Reprezinta segmentul sistemului nervos central ce se gaseste situat in canalul vertebral.

            La nivelul maduvei spinarii isi au originea 31 de perechi de nervi spinali.

Limita superioara, ce o separa de bulbul rahidian, este reprezentata de un plan conventional ce trece prin extremitatea inferioara a decusatiei piramidale.


Inferior maduva spinarii se continua cu filum terminale, invelit intr-o teaca durala, ajungand pana la nivelul vertebrei coccigiene 1 unde se insera.

Dimensiuni: dimensiunea medie este de 45 cm lungime la barbat si de 42 cm la femeie.

Forma este aproximativ cilindrica prezentand de-a lungul traiectului 2 proeminente numite intumescente.

Prima, intumescenta cervicala, este cuprinsa intre vertebrele C3-T2.

A doua, intumescenta lombara, este cuprinsa intre vertebrele T9-L2. La nivelul celor 2 intumescente se afli neuroni somatici, motori si senzitivi, ce asigura inervatia somatica a elementelor anatomice de la nivelul membrului superior si a celui inferior.

Pe o sectiune transversala maduva spinarii apare aplatizata antero-posterior astfel incat diametrul transversal este mai mare cu 2-3 mm. in raport cu diametrul antero-posterior.

            Dimensiunile maduvei spinarii sunt mai reduse decat cele ale canalului vertebral. Aceasta disproportie este mai evidenta in zonele mai mobile ale coloanei vertebrale (cervicala, lombara) si mai putin evidenta in zona toracica, mult mai rigida.

            Intre suprafata externa a maduvei spinarii si suprafata interna a coloanei vertebrale se interpune meningele spinal si spatiile perimedulare. Prin intermediul acestor formatiuni maduva spinarii realizeaza urmatoarele raporturi:

·       anterior  cu corpurile vertebrelor si discurile intervertebrale

·       postero-lateral  cu arcurile vertebrale si ligamentele galbene.

         Maduva spinarii prezinta spre studiu:

§       fata anterioara,

§       o fata posterioara,

§        doua fete laterale.

Fata anterioara prezinta in sens cranio–caudal santul median anterior, iar de o parte si de alta a acestuia se afla cele 2 santuri colaterale anterioare la nivelul carora parasesc maduva spinarii radacinile anterioare ale nervilor spinali.

            Fata posterioara este strabatuta in sens cranio-caudal de santul median posterior. De o parte si de alta fata posterioara este strabatuta de santurile colaterale posterioare la nivelul carora patrund in maduva spinarii radacinile posterioare ale nervilor spinali.

            Cele 2 santuri mediane si cele 4 santuri colaterale delimiteaza pe suprafata externa a maduvei spinarii un numar de 6 benzi longitudinale, de culoare albicioasa ce se numesc cordoane, dupa cum urmeaza:

o      2 cordoane anterioare cuprinse intre cele 2 santuri colaterale anterioare si separate prin santul median anterior.

o      2 cordoane posterioare cuprinse intre cele 2 santuri colaterale posterioare si separate intre ele prin santul median posterior.

In portiunea cervicala fiecare cordon posterior este subdivizat de santul intermediar posterior intr-o portiune interna reprezentata de fasciculul lui Goll (gracilis), si o portiune laterala reprezentata de fasciculul lui Burdach (cuneatus).

o      2 cordoane laterale cuprinse intre cele 4 santuri colaterale, 2 anterioare, respectiv 2 posterioare.

Fetele laterale in numar de 2, dreapta si stanga prezinta originea aparenta a  celor 31 de perechi de nervi spinali:

·       5 perechi cervicali,

·       12 perechi toracici,

·       5 perechi lombari,

·       5 perechi sacrali,

·       1 pereche coccigiana.

Fiecare nerv spinal prezinta doua radacini.

Radacina anterioara isi are originea in neuronii somatomotori si visceromotori din coarnele anterioare respectiv coarnele laterale ale substantei cenusii a maduvei spinarii. De la nivelul originii radacina anterioara paraseste maduva spinarii prin santul colateral anterior. Ea are functional rol motor.

Radacina posterioara isi are originea in neuronii somatosenzitivi situati in ganglionul spinal aflat pe traiectul radacinii posterioare. Cu rol senzitiv ea patrunde in maduva spinarii prin santul colateral posterior. Cele 2 radacini, anterioara si posterioara, sunt separate prin intermediul ligamentelor dintate.

In continuare cele 2 radacini se indeparteaza una de cealalta perforand individual sacul dural si arahnoida acestea formand cate o teaca proprie pentru fiecare radacina. Dupa un scurt traiect cele 2 radacini fuzioneaza formand trunchiul nervului spinal, invelit intr-o teaca durala.

                    Mobilitatea maduvei spinarii

           



In cursul extensiei coloanei vertebrale, coloana vertebrala se scurteaza maduva spinarii fiind supusa compresiei. In cursul flexiei coloanei vertebrale, coloana vertebrala se alungeste maduva spinarii fiind supusa la intindere. Toate modificarile de lungime ale canalului vertebral se transmit maduvei spinarii datorita continuitatii cu trunchiul cerebral si prin intermediul radacinii nervului spinal si a sacului dural.

                    Structura maduvei spinarii

           

Efectuand o sectiune transversala prin maduva spinarii se observa prezenta unei zone centrale de culoare brun-cenusie ce are forma literei H si care se numeste substanta cenusie. Aceasta este inconjurata de un invelis de culoare alb-galbuie ce se numeste substanta alba.

             Substanta cenusie

           

Pe o sectiune orizontala substanta cenusie are aspectul literei H, alcatuita din 2 jumatati simetrice dispuse de o parte si alta a liniei mediane, si unite intre ele printr-o punte transversala dispusa in plan frontal si in mijlocul careia se afla orificiul canalului ependimar.

            Fiecare dintre cele 2 jumatati simetrice este alcatuita din:

1. Cornul anterior care pe maduva spinarii in totalitate ii corespunde coloana  anterioara

Maduva spinarii, sectiune orizontala

2. Cornul posterior care pe maduva spinarii in ansamblu ii corespunde coloana posterioara

3.               Cornul lateral care pe maduva spinarii in totalitate ii corespunde coloana laterala.

Puntea transversala ce uneste cele 2 jumatati simetrice formeaza comisura cenusie. In centrul ei se afla canalul ependimar care o subimparte in:

·       comisura cenusie anterioara,

·       comisura cenusie posterioara.

            Substanta cenusie este alcatuita din neuroni, culoarea ei fiind conferita de catre corpusculii lui Nissl, ce reprezinta reticululul endoplasmatic rugos.

            Neuronii sunt fie dispusi difuz in substanta cenusie fie grupati in nuclei.

            Neuronii substantei cenusii pot fi radiculari, intercalari, de asociere, comisurali sau coordonali.

            Din punct de vedere functional neuronii substantei cenusii pot fi impartiti in 2 mari categorii: motori si senzitivi.

           

       

  Neuronii motori sunt situati in substanta cenusie dispusa anterior de canalul ependimar si cuprinde coarnele anterioare precum si jumatatea anterioara a coarnelor laterale.

            Neuronii senzitivi sunt situati in substanta cenusie dispusa posterior de canalul ependimar si cuprinde coarnele posterioare precum si jumatatea posterioara a coarnelor laterale.

            Substanta cenusie ce se afla dispusa de jur imprejurul canalului ependimar formeaza zona periependimara.

Cornul anterior

           

Este alcatuit din 2 zone:

o      capul cornului anterior,

o      baza cornului anterior.

            Coarnele anterioare contin neuroni somatomotori radiculari ce prezinta numeroase ramificatii dendritice si o prelungire axonica ce participa la formarea radacinii anterioare a nervului spinal, realizeazand inervatia motorie musculaturii striate a membrelor.

            Neuronii somatomotori sunt grupati functional si somatotopic in grupari neuronale ce constituie nuclei:

1.       Nucleul medial-anterior, asigura inervatia musculaturii anterioare a trunchiului.

2.       Nucleul medial-posterior, asigura inervatia musculaturii posterioare a trunchiului.

Nucleii somatomotori  

 3. Nucleul central, este localizat in metamerele C3, C4, C5, de la nivelul carora isi are originea nervul frenic ce inerveaza muschiul diafragm, si in metamerele S2, S3, S4 de la nivelul carora isi au originea fibre nervoase ce inerveaza diafragmul pelvin.



            4. Nucleul latero-anterior, este localizat la nivelul celor 2 intumescente astfel:

4.1. la nivelul intumescentei cervicale contine neuroni ce inerveaza muschii flexori ai membrului superior.

4.2. la nivelul intumescentei lombare contine neuroni ce inerveaza muschii flexori ai membrului inferior.

      5. Nucleul latero-posterior este localizat la nivelul intumescentelor astfel:

5.1. la nivelul intumescentei cervicale contine neuroni ce inerveaza muschii extensori ai membrului superior.

5.2. la nivelul intumescentei lombare contine neuroni ce inerveaza muschii extensori ai membrului inferior.

Neuronii somatomotori ai coarnelor anterioare sunt de 2 tipuri: alfa si gama.

Motoneuronii a sunt de dimensiuni mari cu prelungirea axonica puternic mielinizata si mare viteza de conducere ce inerveaza fibra musculara scheletica extrafusala.

Dupa Gasser, fibrele nervoase se clasifica in functie de grosime, grad de mielinizare si viteza de conducere, in 3 grupe:

* fibre A, groase, mielinizate, somatice, cu mare viteza de conducere,

* fibre B, mai subtiri, mielinizate, vegetative, cu viteza mai redusa de conducere,

* fibre C, cele mai subtiri, amielinice,  vegetative, cu viteza mica de conducere.

Motoneuronii g sunt de dimensiuni mai reduse iar prelungirile axonice reprezinta fibre de tip A ce inerveaza fibrele musculare intrafusale.

Complexul morfofunctional format dintr-un motoneuron, prelungirea sa axonica si fibrele musculare pe care le inerveaza se numeste unitate motorie.

          Cornul posterior

Este alcatuit din 3 zone.

·       baza cornului ce vine in raport cu comisura cenusie posterioara,

·       colul cornului ce reprezinta zona de mijloc,

·       capul cornului posterior ce ajunge pana in apropierea suprafetei exterioare a maduvei spinarii in zona santului colateral posterior, de care este separat printr-o banda de substanta alba: zona marginala Lissauer.

Neuronii cornului posterior se grupeaza in nuclei dupa cum urmeaza:

1. Nucleul apical situat la extremitatea posterioara a corpului posterior in stratul zonal Waldeyer.

Nucleul apical contine deutoneuronii caii sensibilitatii exteroceptive tactile protopatice. Prelungirile axonice ale nucleului apical urca 4-5 segmente si constituie fasciculele spinotalamice anterioare.

2. Nucleul gelatinos se afla situat in substanta gelatinoasa a lui Rolando dispusa anterior de stratul zonal, si contine deutoneuronii caii sensibilitatii exteroceptive tactile protopatice.

Prelungirile axonice urca 4-5 segmente si constituie fasciculele spinotalamice anterioare.

3. Nucleul propriu a lui Waldayer (nucleul central) contine deutoneuronii caii sensibilitatii termice si dureroase. Prelungirile lor axonice se incruciseaza in comisura cenusie trec in cordoanele laterale de partea opusa originii formand fasciculele spinotalamice laterale.

4.               Nucleul Stilling - Clarke (nucleul dorsal), este situat in baza coarnelor posterioare in metamerele medulare C8-L2. Contine deutoneuronii sensibilitatii proprioceptive inconstiente.

                        

 Nucleii somatosenzitivi.

 Prelungirile axonice

MADUVA SPINARII








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Orbita - ochi
INTOXICATII CU CLORATI
Ruptura uterina
ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI CURENTE
TUMORILE MALIGNE ALE PARTILOR MOI BUCO-MAXILO-FACIALE
Aritmiile cardiace - trateaza cu plante medicinale
URGENTE DE GINECOLOGIE-OBSTETRICA
Hemiplegia - tratament cu plante


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu