Pierderi de constienta tranzitorii - lipotimii, sincope

PIERDERI DE CONSTIENTA TRANZITORII - LIPOTIMII, SINCOPE

Prin lipotimie (lesin) se intelege o pierdere tranzitorie a constientei provocata de o subperfuzie a creierului cu hipoxie consecutiva. Apare de regula in ortostatism. Bolnavul simte o slabiciune extrema, cu ameteli, intunecare a privirii, senzatia de cadere iminenta, care permite in mod obisnuit sa se previna lovirea prin cadere. Constienta se intuneca, putand dispare complet. Aspectul bolnavului se caracterizeaza prin paloare in­tensa, chiar cenusie, cu transpiratii profuze, reci, ale fetei si corpului. Pulsul slabeste, tensiunea arteriala scade. Se pastreaza controlul sfincterelor. Musculatura este relaxata, flasca. La scurt timp dupa cadere, de la cateva secunde la 1-2 minute, culoarea tegumentelor revine, constienta reapare, pulsul se intareste, tensiunea arteriala revine la normal. Revenirea senzoriala este completa. Mecanismul de producere este in esenta o reducere a intoarcerii venoase datorata unei vasodilatatii peri­ferice venoase, in jumatatea inferioara a corpului, cu reducerea debitului cardiac si subperfuzie cerebrala. Este vorba de o alterare temporara a reflexelor vasoconstrictoare de postura. Prin cadere, in pozitie orizon­tala, prin disparitia efectului gravitational, se produce cresterea intoar­cerii venoase, cu redresarea perfuziei cerebrale.

Sincopa este tot o pierdere temporara de constienta a carei instalare este de obicei mai brutala, fara prodrom, insotita de regula de o ra­rire a batailor cardiace sau de o scadere in primul rand a debitului car­diac.

Diferenta intre simptomatologia unei lipotimii si a unei sincope este mai mult de ordin cantitativ.

Tipuri de sincopa:

sincopa vasovagala - se suprapune ca simptomatologie lipotimiei. Apare in ortostatism prelungit, caldura excesiva, dupa o baie fier­binte. Se observa bradicardie excesiva, hipotensiune arteriala;

sincopa posturala, intalnita in sindromul de hipotensiune ortostatica. In acest caz frecventa cardiaca este pastrata, insa pulsul e slab sau dispare prin scaderea valorilor tensionale. Este frecvent provocata de droguri hipotensoare, vasodilatatoare, tratament excesiv cu diuretice. Apare si la debilitati, anemici, dupa o perioada prelungita de imobilizare in pat, dupa simpatectomii, in neuropatii periferice, tabes, alcoolism etc;

sincopa cardiaca apare in tulburarile de ritm cardiac. Este vorba de o rarire extrema sau chiar oprire a batailor cardiace, fie de tahiaritmii excesive peste 180/minut. Cel mai frecvent apare in blocul atrioventricular complet, trifascicular, cu pierderea brusca a constientei, fara prodrome, oprirea batailor cardiace. Se instaleaza cianoza, respiratie stertoroasa, convulsii partiale sau generalizate tonico-clonice (sindrom Adams-Stokes Morgagni). Fenomenele dispar daca se instaleaza in timp util (2-3 minute) ritmul idioventricular. In caz de prelungire apar leziuni nervoase ireversibile, bolnavul putand deceda. Se mai pot intalni sincope similare la instalarea unor tulburari de ritm ca tahicardie extrema ventriculara, flutter sau fibrilatie atriala, tranzitorie, boala nodului sinusal, infarct miocardic masiv cu soc cardiogen;

sincopa de efort apare caracteristic in stenoza aortica prin inadecvarea debitului cardiac la vasodilatatia periferica musculara, asociata sau nu cu tulburari de ritm, in stenoza subaortica, hipertensiunea pulmonara primitiva, embolism pulmonar, tetralogie Fallot etc;

sincopa carotidiana - in hipersensibilitatea sinusului carotidian sincopa poate fi declansata de o miscare brusca de rotatie a capului, guler strimt sau chiar la barbierit. Apare de obicei in ortostatism, mai frecvent la barbati;

sincopa de tuse - dupa un acces prelungit de tuse se instaleaza cianoza si bolnavul isi pierde tranzitoriu constienta. Prin creste­rea presiunii intratoracice se produce o scadere importanta a intoarcerii venoase, a debitului cardiac si a fluxului cerebral. Se poate produce si in timpul unei manevre Valsalva prelungite (expir fortat cu glota. inchisa);

sincopa din bolile cerebro-vasculare - apare in afectiuni stenozante ale arterelor cerebrale, o conditie de diminuare a fluxului san­guin cerebral, mai ales in efort;

sincopa din hemoragia digestiva - apare prin scaderea brusca a volemiei si a tensiunii arteriale, urmata de vasoconstrictie si redistri­buire a masei sanguine;

sincopa ,,histerica' - apare atunci cand pacientul este intr-un anturaj, cu nuanta teatrala dramatica. Nu se produc modificari ale coloratiei tegumentelor, pulsul si tensiunea arteriala raman nemodificate. Tot in acest cadru se intalnesc si falsele sincope ale anxiosilor in sindromul de hiperventilatie. De fapt nu este vorba de o pierdere de consti­enta, ci mai de graba de o senzatie subiectiva de lesin, de slabiciune ge­nerala. Hiperventilatia produce hipocapnie, alcaloza, cresterea rezistentei circulatiei cerebrale. Fenomenele pot fi reproduse punand bolnavul sa hiperventileze.

Tot ca tulburari tranzitorii ale constientei se mai pot intalni:

absentele epileptice (echivalente, acces "petit mal'); este vorba de alterari tranzitorii ale starii de constienta, cu imobilizarea trasaturi­lor faciale, intreruperea activitatii, de obicei pentru cateva secunde, uneori pierderea tonusului postural, incontinenta sfincteriana, mai ales uri­nar, contractii ritmice ale buzelor, carfologie. Bolnavul isi revine avand o amnezie totala asupra celor intamplate. In astfel de situatii electroencefalograma este de obicei utila pentru diagnostic.

Ischemia tranzitorie de focar - tulburare de constienta cu caracter efemer, de cateva minute, asociata de obicei cu fenomene neurologice de focar (mono- sau hemipareza tranzitorie, pareza faciala de tip central, afazie, disartrie, tulburari tranzitorii de vedere-amaurosis fugax etc). Revenirea senzoriului se face incet si progresiv paralel cu reducerea fe­nomenelor de deficit neurologic. Este expresia unei tulburari circulato­rii cerebrale regionale conditionata de microembolii ateromatoase ca punct de plecare in vasele cervicale sau cerebrale.