Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
PROTEZA TOTALA IMEDIATA

PROTEZA TOTALA IMEDIATA



PROTEZA TOTALA IMEDIATA

Este o metoda de tratament care consta in aplicarea protezelor totale in sedinta in care se extrag dintii.

Avantaje :

pacientul nu este disfunctionat pentru o perioada de timp, in special din punct de vedere fizionomic, timp in care se confectioneaza proteza totala in mod obisnuit;

proteza aplicata imediat dupa extractia dintilor reface fizionomia, fonatia si masticatia;


proteza totala imediata constituie un protector al plagilor postextractionale si un conformator al campului protetic.

Tehnicianul dentar primeste o amprenta preextractionala in portamprenta standard sau standard individualizata dupa care va efectua urmatoarele etape de lucru:

confectionarea modelului de lucru pe care sunt prezenti un numar de dinti;

confectionarea sabloanelor de ocluzie in situatiile in care dintii restanti nu pastreaza relatia intermaxilara;

montarea modelelor in ocluzor sau articulator;

confectionarea machetei preliminare (de proba) cu un numar redus de dinti artificiali;

definitivarea machetei pe modelul de pe care medicul radiaza dintii ce urmeaza a fi extrasi, intuind eventualele regularizari de creasta;

ambalarea machetei definitive;

prepararea, indesarea si polimerizarea acrilatului;

dezambalarea, prelucrarea si lustruirea protezei.

Aceasta metoda este avantajoasa atat pentru pacient, cat si ca durata a tratamentului.

Exista posibilitatea protezarii imediate dupa o amprenta postextractionala, metoda, in care numarul etapelor clinice si tehnice este acelasi cu cel prezentat in metoda clasica de tratament.

Exista si o metoda de protezare totala precoce care se instituie la cateva zile (o saptamana) de la practicarea extractiilor si regularizarilor de creasta, cand nu se poate compromite organizarea plagii post- extractionale.

Ambele metode si indeosebi protezarea totala imediata, sunt de recomandat fata de metoda clasica care institue tratamentul edentatului total la cateva luni de la practicarea extractiilor, pe motivul ca numai dupa acest interval campul protetic devine favorabil.

SUPRAPROTEZAREA

Proteza totala poate fi confectionata pe un camp protetic edentat partial pe care se pastreaza un numar de radacini dentare, metoda fiind numita supraprotezare .

Avantajele acestei metode sunt:

radacinile pastrate o perioada de timp, conserva crestele alveolare;

presiunile ocluzale se vor transmite atat suportului muco-osos cat si celui dento-parodontal;

relieful campului protetic in zona dintilor pastrati ofera conditii pentru o stabilitate mai buna a protezei.

Supraprotezarea este folosita de obicei la mandibula unde in edentatia partiala termino-terminala se intalnesc campuri protetice deficitare, iar dintii frontali prezinta mobilitate. Acestor dinti, corect tratati, li se amputeaza coroanele care reprezinta bratul de parghie extraalveolar, bratul de aplicare a fortei. In acest fel punctul de sprijin coboara la nivelul coletului clinic si se pasteaza numai bratul de parghie intralveolar, bratul rezistenta.

La radacinile pastrate, tratate corect si preparate corespunzator se executa dispozitive radiculare (pivot, inel, capac) pentru protejarea suprafetelor de sectiune. Aceste dispozitive cimentate pe dinti se numesc microproteze sau coroane primare, iar partile din supraproteza care vor veni in contact cu acestea se numesc coroane secundare. Coroanele secundare pot fi locasurile acrilice situate pe fata mucozala a protezelor rezultate in urma amprentarii dispozitivelor radiculare, sau microprotezele metalice confectionate si fixate in seile protetice. Raportul dintre coroana primara si coroana secundara poate fi fara existenta unor spatii intre ele sau cu existenta unui spatiu, marimea ascestui spatiu este corelata cu rezilienta mucoasei si implantarea dintelui stalp.

Tehnicianul dentar executa urmatoarele etape tehnice:

confectionarea dispozitivelor radiculare;

toate fazele tehnice cunoscute din metoda de confectionare a protezei totale.

PROTEZA TOTALA CU SEI REZILIENTE

Sunt proteze care au in structura seilor protetice un strat de acrilat sau silicon care, dupa priza, ramane de consistenta elastica. Aceste proteze au capacitatea de a transmite presiunile ocluzale in mod atenuat si echilibrat catre crestele alveolare deficitare, cu slaba capacitate de suport protetic. Stratul elastic din componenta seilor protetice reziliente va favoriza transmiterea atenuata a presiunilor ocluzale, echilibrat fata de fiecare relief in parte. In cazul campurilor protetice deficitare presiunile ocluzale sunt preluate in primul rand de reliefurile osoase proeminente, in timp ce zonele de margine nu sunt impovarate. In astfel de situatii, stratul de material elastic din structura protezelor cu sei reziliente se va deforma corespunzator fiecarui relief, avand ca rezultat echilibrarea presiunilor ocluzale pe intreaga suprafata de sprijin.

Acrilatele elastice au o compozitie asemanatoare celor de consistenta rigida, dar contin si un plastifiant, dibutilftalatul, sau tricrezolfosfatul care confera produsului consistenta caracteristica. Aceste materiale adera de acrilatul rigid al bazei protezei fie direct datorita compozitiei asemanatoare, fie prin intermediul unui adeziv.

Utilizarea materialelor elastice pentru obtinerea protezelor cu sei reziliente este indicata numai in cazurile dictate de calitatea campului protetic deoarece aceste materiale imbatranesc untr-un timp relativ scurt, 11-24 luni, in functie de pH-ului salivar. Imbatranirea se manifesta prin pierderea elasticitatii si printr-un aspect dezagreabil datorat impregnarii.

Materialele elastice sunt acrilate fie autopolimerizabile, fie termopolimerizabile sau siliconi.

Pentru a fi eficiente seile reziliente trebuie sa aiba o grosime a stratului elastic de 2 – 3 mm care poate fi obtinuta prin reducerea stratului de acrilat rigid al seilor si chiar a dintilor artificiali. Tinand cont de faptul ca aceste proteze sunt confectionate pe campuri protetice intens rezorbite, obtinerea spatiului pentru materialul elastic nu reduce rezistenta mecanica a protezei.

Spatiul pentru materialul elastic se poate obtine prin frezaj in cazul modificarii structurii seilor protezelor confectionate din acrilat rigid, sau printr-un mentinator de spatiu in cazul protezelor cu sei reziliente confectionate ca atare. Mentinatorul de spatiu poate fi obtinut din folii de plumb cimentate pe modelul de lucru, peste care se adapteaza baza machetei, iar dupa confectionarea protezei urmeaza o captusire directa sau indirecta cu materiale elastice.

Daca se recurge la o captusire directa, dupa ce se indeparteaza folia de plumb (mentinatorul de spatiu) de pe fata mucozala a seilor protezei finite, medicul efectueaza captusirea cu un material autopolimerizabil.

Daca se recurge la o captusire indirecta, dupa indepartarea mentinatorului de spatiu, medicul efectueaza o amprentare sub sarcini ocluzale (in ocluzie) folosind ca material de amprentare fie pasta de oxid de zinc cu eugenol (Repin, Impresion paste), fie un silicon (Dentaflex, Xantopren, etc.). Tinand cont ca amprentam campuri protetice cu slaba capacitate de suport este recomandabil sa folosim un material de amprenta cu o rasina acrilica cu vascozitate lent progresiva asa cum sunt produsele COE COMFORT sau HYDROCAST care au capacitatea de a inregistra detaliile campului protetic intr-un timp indelungat si in conditii dinamice.

Tehnicianul dentar primeste proteza cu materialul de amprentare la nivelul seilor protetice si pentru ca noua ambalare sa nu impuna o noua prelucrare intensa a suprafetelor externe ale protezei deja lustruite, va proteja aceste suprafete. Protejarea suprafetelor lustruite ale protezei se face acoperind fetele vestibulare si orale ale dintilor artificiali si suprafetele externe ale protezei cu un material siliconat tip “Sanal” sau “Dentaflex lac”. Ramane libera numai suprafata ocluzala a dintilor artificiali bine pensulata cu solutii Izodent sau Pectizol.

Suprafata externa a protezelor si fetele vestibulare si orale ale dintilor artificiali pot fi protejate si cu benzi de leucoplast atunci cand marginile seilor protetice nu vor fi confectionate din material elastic. Leucoplastul protejeaza aceste margini usurand indepartarea excesului de material elastic.

Suprafata externa a protezei astfel pregatita isi va pastra luciul intact, gipsul tiparului fiind impiedicat sa adere.

Dupa obtinerea tiparului se indeparteaza materialul de amprentare, se degreseaza suprafata interna a seilor protetice pe care se va aplica materialul elastic si in cazul unor materiale se va pensula lacul adeziv. Dupa indesarea materialului elastic autopolimerizabil, tiparul se tine in presa timp de 30 minute.

La dezambalare, proteza se indeparteaza cu usurinta din tipar, in special atunci cand suprafata externa a fost acoperita cu materiale siliconate. Va fi necesara numai o sumara prelucrare la nivelul suprafetelor ocluzale.

Aceasta metoda este preferabila pentru exactitatea ei. Prelucrarile minime la nivelul materialului elastic exclud posibilitatile deteriorarii acestuia comparativ cu metoda aplicarii prin captusire directa unde, cu toate precautiunile, plusurile mai mari pot fi smulse.

In cazul utilizarii materialelor elastice de tipul acrilatelor termopolimerizabile, momentul dificil este reprezentat de indesare in tipar a celor doua cantitati de pasta de acrilat care, in final, vor fi una rigida si alta elastica.

Se recomanda sa se delimiteze pe amprenta zona de intalnire a acrilatului rigid cu cel elastic. Delimitarea zonei se traseaza cu un creion chimic la o distanta de 2 – 3 mm de marginile vestibulara si orala ale amprentei, iar la turnarea modelului se va presa amprenta pana la aceasta linie. La montarea dintilor artificiali, acestia se vor scurta pentru ca baza lor sa ramana implantata in acrilatul rigid.



Se recomanda folosirea unui mentinator de spatiu confectionat dintr-o folie de ceara roz. Folia de ceara, in grosime de 2 – 3 mm si de forma dorita, se plastifiaza in apa calda dupa care se acopera pe cele doua fete cu folii de polietilena. Mentinatorul de spatiu astfel obtinut este aplicat pe modelul inclus in tipar.

Tiparele trebuie bine izolate pentru a se obtine suprafetele netede care sa nu necesite prelucrarea intensa a protezei.

Indesarea pastei de acrilat rigid se face in jumatatea tiparului in care se afla dintii artificiali, in jumatatea care cuprinde modelul aflandu-se mentinatorul de spatiu.

Se asambleaza cele doua jumatati ale tiparului si cuveta se tine in presa timp de 20 minute. Dupa acest timp, pasta de acrilat rigid capata o consistenta care permite indepartarea mentinatorului de spatiu, iar in spatiul liber lasat de mentinator se indeasa pasta de acrilat elastic.

La produsele care recomanda folosirea unui lac adeziv, acesta se aplica prin pensulare anterior indesarii pastei de acrilat elastic.

Se inchide din nou cuveta si se preseaza progresiv in primele minute sub presiune mica si cu pauze pentru ca acrilatul elastic opune o rezistenta care trebuie invinsa lent.

Tiparul se tine in presa timp de 30 minute. Nerespectarea acestor indicatii duce la obtinerea unui strat de acrilat elastic neuniform ca grosime si poros. Se polimerizeaza apoi prin regimul termic cunoscut.

Prelucrarea stratului de material elastic in exces se face prin sectionare cu o foarfeca bine ascutita apoi prin netezire cu freze noi de acrilat sub turatie mare pentru a se evita smulgerea.

In privinta confectionarii seilor reziliente se recomanda doua metode de lucru :

sei reziliente cu margini confectionate din acrilat rigid;

sei reziliente cu margini confectionate din material elastic.

SEI REZILIENTE CU MARGINI CONFECTIONATE DIN ACRILAT RIGID.

Cand zona de mentinere a campului protetic poate fi amprentata cu

usurinta si se prevede ca proteza va avea o buna succiune totala este recomandata confectionarea marginilor seilor protetice din acrilat rigid. Se recomanda acest procedeu deoarece s-a constatat ca imbatranirea materialelor elastice incepe intotdeauna la marginile protezei sub forma unor fisuri .

In aceste situatii, seile protetice se vor confectiona cu ajutorul mentinatorului de spatiu sub forma unei trepte interioare care va favoriza intalnirea intre acrilatul rigid si materialul elastic in strat gros .

Protejat de marginea de acrilat rigid, materialul elastic imbatraneste intr-un ritm mai lent si relativ uniform si nu poate fi smuls la igienizarea protezei prin periaj brutal.

SEI REZILIENTE CU MARGINI CONFECTIONATE DIN MATERIAL ELASTIC

Cand se prevede o succiune totala relativa (pe campuri protetice cu

creste sterse sau negative ), seile protetice vor fi confectionate cu margini din material elastic care prin consistenta lor favorizeaza etansarea protezei.

In aceste situatii, seile protetice se confectioneaza sub forma unei trepte exterioare, intalnirea intre acrilatul rigid si materialul elastic facandu-se in strat gros . Este contraindicata intalnirea intre cele doua materiale in strat subtire , deoarece sub influenta variatiilor termice din cavitatea bucala se produc modificari de forma cu implicatii negative, retentii alimentare si smulgeri ale materialului elastic in timpul igienizarii prin periaj chiar corect.

Protezele cu sei reziliente impun dispensarizarea pacientilor pentru ca odata imbatranit, stratul de material elastic sa fie inlocuit.

Trebuie mentionat ca alegerea si montarea dintilor artificiali din rasini compozite la protezele cu sei reziliente este o asociere benefica, la elasticitatea stratului rezilient adaugandu-se modulul de elasticitate al acestor dinti.

Protezele totale cu sei reziliente, prin modul lor de a transmite presiunile ocluzale atenuate si diferentiate functie de campul protetic, obtin integrarea biologica in situatiile clinice in care protezele clasice cu sei din acrilat rigid nu obtin acest deziderat.

PROTEZA TOTALA PE IMPLANTE

Este o lucrare protetica care rezulta dupa un tratament minutios desfasurat in doua cicluri distincte :

ciclul preprotetic;

ciclul protetic.

CICLUL PREPROTETIC

Este o lucrare protetica care se impune in conditiile campurilor protetice edentate total deficitare care nu ofera conditii minime de mentinere si stabilizare viitoarei proteze. Aceste campuri protetice, indeosebi mandibulare impun recurgerea la un implant aloplastic ca mijloc exceptional de mentinere si stabilizare.

Medicul stomatolog hotaraste acest tratament preprotetic in functie de varsta pacientului si tipul constitutional, starea sa de sanatate generala, tipul de sistem nervos si nu in ultimul rand de conditiile locale.

Daca se hotaraste instituirea tratamentului prin implante urmeaza alegerea tipului de implant functie de conditiile locale ale pacientului, in principal calitatea si cantitatea osului restant (crestele alveolare existente).

Se recurge cel mai adesea la implantul unic in forma de schelet introdus subperiostal si care are raport cu intregul camp protetic, sau la patru implante in forma de lamela sau surub introduse intraosos, doua in zona caninilor si doua in zona molarilor de 6 ani.

Indiferent de tipul de implant ales si in mod deosebit in cazul celei de-a doua solutii, se confectioneaza post-operator o proteza provizorie imediata fie in forma de gutiera, fie de punte totala de acrilat realizate in cabinet, pe pacient. Rolul acestor protezari provizorii obligatorii este de a contentiona cele patru implante individuale in pozitie paralela intre ele si, desigur aspectul fizionomic si chiar masticator in cazul puntilor totale.

2.CICLUL PROTETIC

In acest ciclu de tratament se confectioneaza proteza definitiva care in functie de calitatea si cantitatea osului restant poate fi :

punte totala, care este o proteza fixa cimentata pe bonturile artificiale oferite de implante;

supraproteza totala care se confectioneaza dupa ce, in prealabil, pe bonturile artificiale oferite de implante s-au confectionat bare metalice, bonturi metalice sferice, bonturi metalice conice sau bonturi metalice magnetice. Acestea sunt sisteme speciale de mentinere si stabilizare specifice protezei partiale scheletate.

Supraproteza totala propriu – zisa confectionata dupa succesiunea de faze clinico – tehnica cunoscuta, cuprinde pe fata mucozala elemente de prindere de componentele fixate pe implante care pot fi :

calareti in cazul barelor;

capse in cazul bonturilor sferice;

coroane telescopate in cazul bonturilor conice;

micromagneti in cazul bonturilor magnetice.

Supraproteza totala mobila se poate sprijini :

numai pe implante;

pe implante si pe tesuturile moi.

Reusita tratamentului prin proteza totala pe implante depinde de foarte

multi factori dintre care :

starea de sanatate a pacientului;



terenul pe care se practica implantul;

alegerea tipului de implant;

tehnica chirurgicala utilizata;

igiena orala corecta a bonturilor protetice si a protezei;

refacerea functiei ocluzale in mod corect.

PROTEZA TOTALA CU BAZA DIN RASINI COMPOZITE

Materialele din care se confectioneaza baza acestor proteze au aparut din necesitatea unei confectionari mai rapide fata de durata termopolimerizarii rasinilor acrilice si a unor incidente ce pot aparea precum variatiile dimensionale si nu in ultimul rand a tehnologiei complicate.

Rasinile compozite sunt materiale fotopolimerizabile, proces care dureaza cateva minute.

Rasina denumita V.L.C. (Vizible Light Cure) ale firmei Dentsply polimerizeaza la lumina zilei si este livrata in :

placi cu grosime de 2 mm ambalate in pungi negre care feresc materialul de lumina zilei;

dinti artificiali in forma de blocuri de arcada de dimensiuni mici, medii, mari si foarte mari;

o solutie de izolare a modelelor;

un lac care permite polimerizarea materialului in contact cu modelul;

un agent de legatura intre baza protezei si dintii artificiali.

Pentru obtinerea protezelor sunt necesare:

un articulator neanatomic simplificat cu pante condiliene de 30 gd.;

o rigla de pozitionare a dintilor pentru grupul incisiv-canin superior.

Tehnica de lucru::

montarea modelelor in articulatorul propriu;

alegerea arcadei dentare artificiale in concordanta cu dimensiunile modelului;

se monteaza mai intii dintii arcadei maxilare;

se realizeaza baza protezei din rasina fotopolimerizabila;

se monteaza dintii arcadei mandibulare si baza din rasina fotopolimerizabila;

se modeleaza gingia artificiala si se repeta procesul de fotopolimerizare;

se echilibreaza ocluzia.

Spre deosebire de dintii artificiali din rasini compozite unanimi apreciati pentru calitatile lor, baza protezei confectionata din rasini compozite de data relativ recenta (1984-’86), este apreciata deocamdata numai pentru rapiditatea executiei fiind considerata doar ca o solutie de protezare imediata si numai cu caracter provizoriu. Se recomanda ca proteza sa fie captusita odata la 8-10 zile cu un material cu vascozitate lent progresiva, Hydrocast sau COE Confort.

TRANSFORMAREA UNEI PROTEZE PARTIALE IN PROTEZA TOTALA

Edentatia partiala, de cele mai multe ori subtotala, este urmata de pierderea ultimilor dinti devenind edentatie totala. Proteza partiala poate fi transformata in proteza totala, cu caracter provizoriu sau definitiv. Aceasta transformare se poate face direct in cabinet sau cu ajutorul laboratorului de tehnica dentara.

In cazul transformarii cu ajutorul laboratorului de tehnica dentara, tehnicianul dentar primeste o amprenta a campului protetic in care se afla proteza partiala, luata cu ajutorul unei portamprente standard sau standard individualizata si cu un material de amprentare elastic de tipul alginatelor. In amprenta se afla, proteza partiala, impresiunile dintilor restanti si celelalte elemente ale campului protetic.

Se toarna un model de lucru cu dintii restanti si elementele campului protetic pe care se va afla proteza.

Se sectioneaza crosetele de sarma ale protezei si dintii restanti, preferabil de catre medic care intueste eventualele regularizari de creasta alveolara.

Se completeaza cu ceara roz zonele protezei din dreptul dintilor sectionati, eventuala rascroire distala a protezei maxilare si spatiile dintre marginile protezei si fundurile de sac, respectiv zona “Ah”.

La nivelul dintilor sectionati se monteaza in ceara adaugata dinti artificiali de forma, marime si culoare corespunzatoare.

Proteza se ambaleaza intr-o cuveta pentru obtinerea tiparului.

Dupa ambalare se indeparteaza ceara cu care s-au facut completarile protezei si tiparul obtinut se izoleaza cu substante alginice.

In continuare se prepara pasta de acrilat roz autopolimerizabil sau termopolimerizabil si se indeasa in tipar. Folosirea acrilatului termopolimerizabil impune regimul termic necesar polimerizarii, supunand proteza initiala unei a doua polimerizari. Aceasta a doua polimerizare poate modifica forma protezei initiale prin forte de torsiune, care se pot dezvolta chiar in conditiile tiparului cu pereti rigizi.

Dupa polimerizare proteza este dezambalata, prelucrata si lustruita.

In conditiile indesarii in tipar a acrilatului autopolimerizabil se scurteaza timpul de lucru, dar acest material elibereaza o cantitate mare de monomer rezidual cu efect iritant asupra mucoasei si imbatraneste rapid modificandu-si culoarea si rezistenta.

In cabinet, dupa extractia dintilor, se aplica proteza transformata si se individualizeaza relieful ocluzal al dintilor adaugati. Uneori este necesara captusirea protezei, fie la aplicare, fie dupa un timp de purtare.

Transformarea protezei partiale in proteza totala are urmatoarele avantaje:

pacientul nu este disfunctionat;

proteza protejeaza plagile postextractionale si actioneaza ca un conformator al campului protetic;

se pastreaza relatia intermaxilara.

REPARATII SI RECONDITIONARI

Dupa un timp de utilizare in anumite conditii, protezele totale pot suferi deteriorari care necesita interventia fie a medicului stomatolog, fie a tehnicianului dentar sau a ambilor.

Reparatiile protezelor totale cuprind:

refacerea integritatii bazei protezei;

fixarea dintilor artificiali desprinsi sau inlocuirea celor fracturati.



Reconditionarea protezelor totale cuprinde rebazarea (captusirea) periodica a acestora.

REFACEREA INTEGRITATII BAZEI PROTEZEI

Baza protezei totale confectionata din acrilat se poate fractura cand:

campul protetic prezinta creste alveolare bine reprezentate, torus palatin voluminos, dinti inclusi care deniveleaza bolta palatina;

pacientul are o musculatura mobilizatoare a mandibulei puternica, in special cei care apartin tipurilor faciale digestiv si muscular;

cand arcada antagonista cuprinde dinti naturali sau lucrari protetice fixe si in mod deosebit in edentatia totala unimaxilara cand celalalt maxilar este dentat;

cand arcada antagonista cuprinde dinti naturali, lucrari protetice fixe sau mobile, iar planul de ocluzie este neechilibrat;

cand prin atrofia si rezorbtia crestelor alveolare provocata de infundarea protezelor, paralelismul acestora cu campul protetic se pierde si protezele sunt solicitate neechilibrat.

Daca fragmentele rezultate prin fracturare se pot repune in pozitia

corecta de-a lungul liniei de fractura, reparatia este facuta, de obicei numai de tehnicianul dentar.

Fragmentele protezei se repun in pozitie corecta cap la cap si pe fata externa a protezei se picura ceara de lipit fierbinte de-a lungul liniei de fractura.

Pentru pastrarea pozitiei corecte, cele doua fragmente se solidarizeaza cu bete de chibrit lipite la capete cu ceara fierbinte .

Fata mucozala a protezei salidarizata provizoriu cu ceara de lipit se aplica peste o cantitate mica de gips, realizandu-se o cheie model.

Dupa ce gipsul face priza se indeparteaza betele de chibrit, se mobilizeaza fragmentele protezei de pe cheia model, se curata ceara de lipit si cu ajutorul unei freze fissur (cilindrica) de dimensiune mare se indeparteaza 1 – 1,5 mm din grosimea acrilatului, in lungul liniei de fractura. Se subtiaza astfel baza protezei pe o latime de 1 cm, in treapta, pe fiecare fragment fracturat si tot cu freza, se fac mici retentii in zona subtiata .

Se izoleaza modelul cu Izodent sau Pectizol si cele doua fragmente se repun pe cheia model unde isi gasesc pozitia cu usurinta.

In spatiul creat prin frezaj pe baza protezei, de o parte si de alta a liniei de fractura, se depune pasta de acrilat autopolimerizabil de culoare roz care se preseaza manual, prin intermediul unei folii de celofan, pana polimerizeaza. Folia de celofan impiedica contactul cu aerul care inflenteaza stratul superficial de acrilat in sensul unei decolorari si al unei structuri poroase.

Dupa polimerizare plusurile de acrilat se indeparteaza cu freze de acrilat pana la nivelul fetei externe a protezei si se lustruieste zona reparata.

In cazul cand fragmentele fracturate nu se pot repune in pozitie corecta, medicul le va aplica exact pe campul protetic si va lua o amprenta cu material elastic de tipul alginatelor, in portamprenta standard.

In amprenta continand fragmentele se toarna un model de gips. In continuare se procedeaza conform tehnicii de mai sus.

2. FIXAREA DINTILOR ARTIFICIALI DESPRINSI SAU INLOCUIREA CELOR FRACTURATI

Dintii artificiali, in special cei din ceramica, fixati prin retentii mecanice in seile protezei, se pot desprinde de acestea indeosebi atunci cand la spalarea tiparelor nu au fost curatati complet de ceara.

Daca pacientul este in posesia dintelui desprins, acesta se poate refixa cu usurinta in baza protezei. In locasul sau din zona protezei se fac retentii cu o freza, se aplica pasta din acrilat autopolimerizabil de culoare roz si dintele se repune in pozitia dictata de congruenta dintre conturul bazei dintelui si cel al locasului. Se finiseaza si se lustruieste apoi zona reparatiei.

Daca dintele desprins s-a pierdut, se alege un dinte artificial din acrilat, corespunzator coloristic, care, daca este mai mare, se reduce prin frezaj pana se adapteaza in locasul din saua protezei. In continuare, tehnica de lucru este cea descrisa mai sus. La aplicarea protezei in cavitatea bucala, in acest caz, este necesara adaptarea ocluzala a dintelui fixat, cu ajutorul hartiei de articulatie si prin frezaj.

Dintii artificiali din ceramica, fiind casanti se pot fractura. In aceste situatii se indeparteaza fragmentul ramas in saua protezei cu ajutorul unei freze. In locul creat se fac retentii, se adapteaza unul sau mai multi dinti din acrilat si se fixeaza prin tehnica descrisa. In cavitatea bucala dintii vor fi adaptati ocluzal.

3. REBAZAREA (CAPTUSIREA) PROTEZEI TOTALE.

Atrofia si rezorbtia campului protetic muco – osos datorata presiunilor ocluzale trensmise de baza protezei, fac ca fata mucozala a acesteia sa nu mai fie conforma noii situatii datorita pierderii paralelismului cu campul protetic. In aceste conditii dintii artificiali pierd rapoartele ocluzale cu antagonistii. De multe ori se pierde si succiunea totala a protezei. Pacientii, sesizand modificarea aparuta, spun ca proteza s-a largit.

In aceste situatii care apar dupa trecerea unui timp variabil de la aplicarea protezelor pe campul protetic, se impune reconditionarea lucrarilor, rebazarea sau captusirea cu un material care sa refaca paralelismul cu campul protetic si succiunea totala in cazul pierderii acesteia.

Inaintea captusirii unei proteze, medicul trebuie sa aprecieze daca aceasta manevra va fi urmata de imbunatatirea functionalitatii protezei.

Rebazarea unei proteze este contraindicata in urmatoarele situatii :

proteze incorecte din punctul de vedere al marimii, formei si montarii dintilor artificiali sau al relatiei intermaxilare;

proteze care au fost reparate de mai multe ori;

proteze vechi cu semne de imbatranire a acrilatului.

Rebazarea sau captusirea protezelor poate fi facuta in doua variante :

direct, pe campul protetic, de catre medicul stomatolog cu materiale autopolimerizabile rigide sau elastice, ultimele cu caracter definitiv sau temporar;

indirect, pe model, de catre tehnicianul dentar cu acrilate auto sau termopolimerizabile.

Captusirea indirecta.

Este indicata in mod deosebit pentru protezele totale.

Captusirea indirecta necesita o amprentare a campului protetic luata de catre medic, materialul de amprentare de obicei pasta de oxid de zinc cu eugenol sau un silicon, fiind aplicat pe fata mucozala a protezei si pe marginile acesteia. Amprentarea se face in raporturi de ocluzie, tehnica fiind cea a amprentarii functionale.

O alta metoda de amprentare foloseste un material cu priza lent progresiva ca Hidrocastul, COE Confort sau Viscogel care aplicat pe fata mucozala a protezei si pe marginile acesteia este lasat pe campul protetic 24 – 48 de ore, timp in care pacientul il modeleaza functional. In acest ultim caz manevra este si o captusire directa provizorie.

Dupa amprentare, tehnicianul ambaleaza proteza in ambele jumatati ale cuvetei.

Spatiul dintre proteza si tipar rezultat dupa indepartarea materialului de amprentare se izoleaza cu Izodent si se completeaza cu acrilat. Este preferat cel autopolimerizabil (Duracryl, Ortocryl, Paladur, etc.), pentru ca in cazul folosirii celui termopolimerizabil, a doua polimerizare a protezei la cald, poate provoca deformarea acesteia datorita unor forte de torsiune.

Este bine ca inaintea ambalarii protezei, marginile acesteia sa fie pregatite prin frezaj in forma de treapta, pentru ca intalnirea cu acrilatul adaugat sa se faca in strat gros. In lipsa acestei pregatiri, acrilatul adaugat se va afla in strat subtire la marginile protezei si sub influenta variatiilor termice din cavitatea bucala se va exfolia. Va deveni astfel spina iritativa pentru mucoasa din vecinatate, loc de retentie pentru resturile alimentare si sursa a mirosului neplacut al cavitatii bucale numit halena.

Dupa polimerizarea acrilatului cu care s-a rebazat proteza, cuveta se deschide, proteza se indeparteaza din tipar, se prelucreaza si se lustruieste, aceste operatiuni vizand in special marginile.




loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




RETINOBLASTOMUL
TUMORILE BENIGNE ALE PARTILOR MOI BUCO-MAXILO-FACIALE
Incontinenta de urina - remediu naturist
Efectele aplicarii programelor de activitate acvatica in Sindromul Down la sugar si copilul mic
GASTROENTEROCOLITA ACUTA GRAVA
SINDROMUL REYE
SOLUTIA DILUATA DE PEROXID DE HIDROGEN 3%
Erectia involuntara (priapismul) - tratament cu plante medicinale


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu