Politici sociale pentru patologia oncologica - Masuri de prevenire si combatere a cancerului la san

UNIVERSITATEA ,,VALAHIA" TARGOVISTE

FACULTATEA DE TEOLOGIE

SPECIALIZAREA: ASISTENTA SOCIALA

ANUL:III

Politici sociale pentru patologia oncologica

Masuri de prevenire si combatere a cancerului la san

1.Denumirea proiectului Masuri de prevenire si combatere a cancerului la san

2.Durata proiectului martie2007-iunie2007

3.Coordonator: Conf. Dr

4.Colaboratori

5.Motivarea proiectului

Recunoscut inca din antichitate, cancerul reprezinta astazi o problema majora de sanatate publica, prin dimensiunea implicatiilor umane, medicale, economice si sociale, chiar si in tarile dezvoltate, dar mai ales in tarile in curs de dezvoltare.

Specialistii estimeaza ca boala neoplazica (cancerul) va deveni principala cauza de deces la inceputul secolului XXI.

Cancerul mamar reprezinta o problema prioritara de sanatate publica, prin morbiditatea si mortalitatea ridicata.

In Romania, cancerul mamar este prima cauza de mortalitate in randul sexului feminin, cu incidenta in evidenta crestere, inregistrandu-se aproximativ 6000 de cazuri noi diagnosticate in decursul unui an, in pofida unor tratamente moderne sau a unor echipamente medicale de ultima generatie menite sa puna un diagnostic sau sa trateze cu mare precizie.

Daca in majoritatea tarilor europene se estimeaza o crestere a cazurilor noi de cancer cu aproximativ 0,5 -1% pe an, in Romania incidenta cazurilor noi a crescut cu o rata medie de 3,6% pe an.

Conform informatiilor prezentate intr-un raport al Comisiei Nationale de Oncologie, in ultimii 20 de ani mortaliltatea prin cancer a fost de aproximativ 60-90% din numarul de cazuri noi, ceea ce denota deficiente majore in sistemul sanitar, privind organizarea retelei de asistenta oncologica, absenta unor actiuni de preventie si depistare precoce a cancerului, precum si ineficacitatea tratamentelor, in lipsa unui consens national pentru un diagnostic si tratament standard.

Majoritatea romanilor ajung la medic in stadiile terminale ale bolii, cand vindecarea este aproape imposibila, iar toate interventiile presupun costuri foarte ridicate si, mai ales, mutilarea bolnavului, desi pentru numeroase cancere, astazi, este posibila vindecarea fara sacrificarea organului afectat.

Romania subscrie initiativelor internationale de prevenire si combatere a cancerului la san.

Principalele carente ale asistentei oncologice din Romania sunt: lipsa unui sistem informational performant pentru evaluarea si urmarirea fenomenului oncologic, un management deficitar al bolnavului de cancer, la nivel national, judetean, institutional si inexistenta unei strategii nationale de control al cancerului, in cadrul unui Program National a carui responsabilitate pentru aplicare trebuie sa revina Guvernului si Ministerului Sanatatii.

Frecventa fara precedent a cazurilor de cancer la san i-a determinat pe specialistii oncologi sa compare dimensiunea bolii cu

cea a unei epidemii.

Numarul Imbolnavirilor este mai mare la femeile de peste 30 de ani, inregistrand o crestere rapida odata cu instalarea menopauzei. In lumea occidentala, incidenta acestei maladii creste dupa 40 de ani, depistarea precoce a bolii ramane o problema preponderent de educatie.

In anii '30-'40, nu existau femei bolnave de cancer la san, iar aceasta deoarece ele nasteau multi copii. Astfel s-ar putea explica imbolnavirea frecventa a femeilor care folosesc continuu contraceptive. Oncologii europeni sunt ingrijorati de evolutia fara precedent a numarului de imbolnaviri, gandindu-se ca, in cel mult zece ani, populatia feminina a continentului va fi imbatranita, o femeie din zece va avea 60 de ani, iar frecventa cancerului la san va creste proportional cu varsta. In ultimul an se inregistreaza o usoara scadere a mortalitatii dar morbiditatea este inca destul de ridicata. De aceea, politicile sociale in domeniul sanatatii trebuie sa se axeze In principal pe depistarea precoce a acestei maladii mutilante.

6.Scopul proiectului

Proiectului pledeaza in favoarea importantei programelor de educatie pentru sanatate si de promovare a acesteia in randul poplulatiei.

Mediatizarea cu privire la autoexaminare periodica, ca fiind cea mai buna metoda de depistare a cancerului mamar cat si informarea asupra simptomatologiei acestei boli.

Politica sociala in domeniul sanatatii ar trebui sa se axeze in principal pe depistarea precoce a acestei maladii mutilante pentru gasirea echilibrului intre sistemul medical, sistemul educativ-stiintific si suportul logistic administrativ.

7.Obiectivele proiectului

- sublinierea importantei preventiei si combaterii factorilor de risc.

- incurajarea populatiei in vederea efectuarii investigatiilor periodice.

- mediatizarea simptomatologiei cancerului mamar.

- promovarea unei diete si a unui mod de viata sanatos incluzand

exercitiul fizic, combaterea fumatului, administrarea preparatelor

hormonale contraceptive cu supraveghere medicala.

8.Ce este cancerul?

Generalitati

Cancerul de san este o afectiune in care celulele maligne (canceroase) se dezvolta la nivelul tesutului sanului.
Glanda mamara (sanul) este alcatuita din lobi si ducte. Fiecare glanda mamara este alcatuita din 15-20 de segmente numite lobi, care la randul lor sunt formati din segmente mai mici, numite lobuli. Lobulii sunt alcatuiti din aglomerari de celule (bulbi) care produc laptele. Lobii, lobulii si bulbii comunica intre ei prin tuburi subtiri numite ducte.

In structura sanului sunt prezenti atat ganglioni limfatici cat si vase limfatice.

In structura fiecarei glande mamare se gasesc atat vase de sange cat si si vase limfatice. Prin intermediul vaselor limfatice este transportat un lichid incolor numit limfa. Vasele limfatice transporta limfa catre statiile limfatice numite ganglioni limfatici. Ganglionii limfatici sunt niste structuri mici asemanatoare boabelor de fasole, care sunt raspanditi in intreg organismul. Rolul acestora este de a filtra anumite substante din limfa si de ajuta organismul sa lupte impotriva infectiilor si anumitor afectiuni. Grupurile de ganglioni limfatici se gasesc langa san, in axila (sub brat), deasupra claviculei

si in cutia toracica (piept).

Cel mai frecvent tip de cancer mamar este carcinomul ductal, care se dezvolta de la nivelul ductelor. Cancerul de san care se dezvolta de la nivelul lobilor sau lobulilor se numeste carcinom lobular si este cel mai frecvent tip de cancer mamar care afecteaza ambii sani. Carcinomul mamar inflamator este unul dintre cele mai rare tipuri de cancer, in care sanul prezinta semne inflamatorii (roseata, caldura locala si tumefactie).

Varsta si prezenta cancerului de san in familie (la rude) influenteaza  riscul de aparitie a cancerului de san.

Cauze

Boala canceroasa apare ca urmare a diviziunii necontrolate a anumitor celule cu caracteristici aparte si prin urmare aparitia unei mase tumorale. Pentru stabilirea exacta e tipului de cancer se vor face explorari si investigatii in scopul abordarii terapeutice optime.

Factori de risc

Factorii de risc sunt toti acei factori care cresc riscul unei persoane de a dezvolta cancer. Dintre factorii de risc pentru cancerul de san fac parte:

varsta inaintata

menarha precoce (prima menstruatie)

- femeile care nu au copii sau cele care au primul copil la o varsta inaintata

- prezenta cancerului de san sau a tumorilor benigne (necanceroase) in familie

- prezenta cancerului de san la mama sau sora

- radioterapia realizata la nivelul toracelui/sanului 

- descoperirea in urma efectuarii mamografiei a unui tesut mai dens la nivelul sanului

- utilizarea preparatelor hormonale ( estrogenii si progesteronul)
- consumul bauturilor alcoolice,fumatul si viata sedentara

-obezitatea si sedentarismul

-stil de viata nesanatos

- rasa caucaziana.

Cancerul de san este uneori determinat de mutatile (defectele)

genetice mostenite.

Genele sunt purtatoarele informatiei mostenite de la ambii parinti. Cancerul de san transmis ereditar reprezinta aproximativ 5 pana la 10% dintre toate tipurile de cancer. Anumite tipuri de gene modificate raspunzatoare de cancerul de san sunt mult mai frecvente la unele grupuri etnice.

Femeile care au prezente gene modificate ce determina aparitia cancerului de san si care au avut in trecut cancer la unul dintre sani, au un risc crescut de a dezvolta cancer si la celalalt san. De asemenea, la aceste femei exista un risc crescut de aparitie a cancerul ovarian precum si un risc crescut de a dezvolta alte tipuri de

cancer cu alta localizare.

Barbatii care au prezente gene modificate raspunzatoare de cancerul de san, au un risc crescut de a dezvolta aceasta afectiune.
Pentru depistarea genelor 'defecte' exista posibilitatea efectuarii unor teste genetice. Aceste teste genetice se recomanda uneori si altor membrii ai familiei care prezinta un risc crescut de a dezvolta cancer.

Stadializarea cancerelor

Stadiul exact ca si alti factori de pronostic vor fi precizati in urma interventiei chirurgicale si evaluarii intraoperatorii a tumorii si a adenopatiei satelite. Postoperator va putea fi examinata si evaluata intreaga formatiune tumorala de catre anatomopatolog impreuna cu nodulii limfatici excizati. De aceea in stadiul preoperator stadializarea tumorii este doar prezumtiva.

In ciuda acestor incertitudini diagnostice in faza initiala se poate incepe totusi un tratament in functie de diagnosticul pe care il avem in acest stadiu, urmand dupa certificarea tipului exact de cancer sa reorientam tratamentul complex al cancerului in functie de specificitate.

Aceasta impartire a cancerelor dupa stadiu are rolul de a clasifica bolnavii dupa grade similare a evolutiei bolii si de a oferii o viziune sistematizata a tratamentului si prognosticului

Rezultatele terapeutice pot diferi de la un bolnav la altul in functie de numerosi factori precum: starea generala de sanatate, propriile convingeri si preferinte legate de tratament, afinitatea diferita biochimica pentru anumite tratamente medicamentoase, etc.

Stadializarea clasica

Stadiul I: cuprinde in general tumori de mici dimensiuni fara invazie si care in majoritatea cazurilor sunt perfect curabile cu pronostic favorabil 

Stadiul II si III: cuprind tumori cu invazie locala a tesuturilor invecinate si a nodulilor limfatici, atitudinea terapeutica si prognosticul fiind diferit in functie de timpul celulelor si a organului de provenienta 

Stadiul IV: in acest stadiu sunt cuprinse in general tumorile inoperabile, cu metastaze si pronostic rezervat.

          Din nefericire este cunoscuta tendinta de recidiva a cancerelor la cateva luni si chiar ani dupa o interventie chirurgicala cu intentie de radicalitate ce a extirpat complet tumora primara. Aceasta se datoreaza persistentei unor celule canceroase si dezvoltarii ulterioare a unor formatiuni tumorale macroscopice.

Daca formatiunea tumorala apare in aceeasi arie a fostei tumori primare vorbim despre recidiva, iar daca tumorile apar la distanta de tumora primara aceasta are denumirea de metastaza. Aceste cazuri de recidiva si/sau metastaza, sunt considerate stadiul IV.

Investigatii

Investigatiile prin care se examineaza sanii au ca scop depistarea (gasirea) si diagnosticarea cancerului mamar.

Autoexaminarea

Autoexaminarea sanilor este cea mai buna metoda de depistare precoce a cancerului mamar.Ea poate fi completata de o examinare a sanilor efectuata de medic si de o examinare paraclinica(mamografia)

Medicul ar trebui sa observe orice modificare in urma examinarii sanului. Urmatoarele teste si proceduri pot fi folosite in acest scop:

Mamografia

-explorarea radiologica a sanului

 Biopsia

este o metoda prin care se preleveaza celule sau fragmente de tesut de la nivelul tumorii pentru a fi examinate la microscop de catre anatomopatolog cu scopul de a depista modificarile datorate cancerului. In cazul depistarii unei formatiuni neobisnuite la nivelul sanului este necesara efectuarea unei incizii pentru a preleva o portiune din acea formatiune.

Exista patru tipuri de biopsie:

  - biopsie excizionala: prin aceasta metoda se indeparteaza in intregime formatiunea sau tesutul neobisnuit

  - biopsie incizionala: prin aceasta metoda se indeparteaza doar o parte din formatiunea sau tesutul neobisnuit

  - biopsia intralezionala: prin aceasta metoda se indeparteaza o parte din formatiunea sau tesutul neobisnuit utilizand un ac de biopsie

  - biopsia cu ajutorul unui ac sau biopsia prin aspiratie: prin aceasta metoda se indeparteaza fie o parte din formatiunea sau tesutul neobisnuit, fie lichid cu ajutorul unui ac de biopsie subtire

- testul receptorilor de estrogen si progesteron: prin aceasta metoda se masoara cantitatea receptorilor de estrogen si progesteron de la nivelul tesutului tumoral. In momentul depistarii cancerului de san, se examineaza in laborator tesutul de la nivelul tumorii pentru a depista modul in care estrogenii si progesteronul influenteaza cresterea celulelor maligne. In urma efectuarii acestei investigatii, rezultatele obtinute pot indica eficienta terapiei hormonale in stoparea proliferarii canceroase.

Diagnostic

Diagnosticarea cancerului este un proces laborios in care desi de la inceput poate fi clara existenta unei forme de cancer vor trebui stabilite ulterior elementele ce vor ajuta la diagnosticarea precisa a formei respective de cancer - tipul exact si stadiul evolutiv.

Tipologie

Cancerul de san inflamator

Semnele cancerului de san inflamator reprezinta prezenta la nivelul sanului afectat a semnelor inflamatorii:

- roseata, tumefiere si caldura locala

tegumentul poate arata ciupit

Cancerul de san inflamator se incadreaza in stadiile IIIB, IIIC sau stadiul IV.

Cancerul recurent de san

Cancerul recurent de san este acel cancer care recidiveaza (reapare) dupa tratarea lui. Acesta poate prezenta recurente la nivelul sanului, peretelui toracic sau in alte parti ale organismului.

 Optiuni terapeutice

In prezent exista diferite tipuri de tratament pentru pacientii cu cancer mamar.

La ora actuala se pot folosi diferite tipuri de tratament pentru pacientii cu cancer de san. Pentru tratarea pacientilor cu cancer de san se folosesc doua abordari:

Inainte de a incepe tratamentul, pacientii au posibilitatea sa opteze intre tratamentul standard si noile tratamente prin includerea pacientilor in studiile clinice.

1. tratamentul standard

-tratamentul care se foloseste in mod curent

tratamentul care este in faza de testare in studiile clinice

-are ca scop imbunatatirea optiunilor terapeutice curente sau obtinerea informatiilor despre noile terapii pentru pacientii cu cancer. In cazul in care concluziile unui studiu clinic indica faptul ca tratamentul care a fost testat este mai eficient decat tratamentul standard, noul tratament poate inlocui tratamentul standard.
Alegerea celui mai potrivit tip de tratament pentru pacient este o decizie care implica in mod normal atat pacientul si familia acestuia cat si echipa medicala.

In prezent se folosesc patru tipuri de tratament standard:
 
Tratamentul chirurgical

Majoritatea pacientilor cu cancer de san au nevoie de interventie chirurgicala pentru indepartarea tesutului malign de la nivelul sanului. In timpul interventiei chirurgicale se pot extirpa si o parte sau toti ganglionii axilari de partea sanului afectat pentru a fi investigati la microscop in vederea depistarii celulelor maligne de la acest nivel.

Tratamentul chirurgical conservator al sanului reprezinta o interventie chirurgicala prin care este indepartat tesutul malign de la nivelul sanului insa fara a indeparta sanul in totalitate.

La pacientii tratati prin terapie chirurgicala conservatoare se indeparteaza si unii ganglioni axilari pentru biopsie.

Alte tipuri de tratament chirurgical includ urmatoarele:

mastectomia totala: reprezinta metoda chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora canceroasa. Aceasta metoda se mai numeste si mastectomie simpla.

 mastectomia radicala modificata: este o interventie chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora canceroasa, o mare parte dintre ganglionii limfatici axilari, tesutul ce captuseste muschii toracelui si uneori se extirpa si o parte din peretele muscular al toracelui

mastectomia radicala: este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora canceroasa, peretele muscular al toracelui de sub san si toti ganglionii limfatici axilari.

Chiar daca in urma interventiei chirurgicale este indepartata intreaga tumora pe care medicul o observa in timpul interventiei, pacientul va avea nevoie de radioterapie, chimioterapie sau terapie hormonala dupa interventia chirurgicala cu scopul de a distruge celulele canceroase care au ramas. Terapia administrata dupa interventia chirurgicala cu scopul de a creste sansa vindecarii este numita terapie adjuvanta.

In cazul pacientelor cu mastectomie se ia in discutie reconstructia sanului (interventia chirugicala de reconstituire a formei sanului dupa mastectomie). Reconstituirea sanului poate fi facuta in acelasi timp cu mastectomia sau ulterior. Aceasta poate fi facuta prin implant de tesut propriu sau folosind implante pline cu solutii saline sau cu gel de silicon. Unele organizatii medicale recomanda folosirea implantelor cu gel de silicon doar in studiile clinice.

Radioterapia

Radioterapia este o optiune terapeutica pentru cancer prin care se utilizeaza radiatii X de intensitate crescuta sau alte tipuri de radiatii pentru distrugerea celulelor canceroase.. Tipul de radioterapie folosita depinde de stadiul si tipul cancerului ce trebuie tratat.

Chimioterapia

Chimioterapia utilizeaza medicamente care opresc cresterea celulelor canceroase, atat prin distrugerea acestora cat si prin oprirea divizarii (inmultirii). Chimioterapia sistemica se administreaza pe cale orala sau prin injectare in vena sau in muschi, medicamentele ajung astfel in circulatia sangvina si distrug celulele canceroase din intreg organismul. Modul de administrare si tipul chimioterapiei folosite, depinde de stadiul si tipul tumorii care trebuie tratata.

Terapia hormonala

Terapia hormonala este un tratament anticanceros care indeparteaza hormonii sau blocheaza actiunea acestora, oprind astfel cresterea celulelor canceroase.

In prezent, se afla in desfasurare testarea unor noi tipuri de tratament in cadrul studiilor clinice. Dintre acestea fac parte urmatoarele:

-biopsia ganglionului santinela urmata de interventie chirurgicala

- chimioterapia in doze mari asociata transplantului de celule stem.

- terapia adjuvanta cu anticorpi monoclonali

Screeningul

Screeningul reprezinta metoda prin care o persoana este investigata, pentru a depista prezenta cancerului de san inainte ca aceasta persoana sa aiba simptome de cancer. Screeningul ajuta la depistarea precoce a cancerului inainte ca acesta sa fie intr-un stadiu avansat. In momentul in care este descoperit precoce tesutul tumoral, tratamentul este mult mai eficient si mai usor de aplicat. Din momentul aparitiei simptomelor de cancer, sunt sanse mari ca celulele canceroase sa se fi raspandit in intreg organismul.
In prezent, studiile in desfasurare isi propun sa depisteze care sunt persoanele predispuse catre anumite tipuri de cancer. De asemenea, in aceste studii sunt investigati atat factorii de mediu cat si stilul de viata care pot  declansa cancerul de san. Aceste informatii ajuta medicul sa stabileasca categoria persoanelor care trebuie sa participe la screening precum si tipul de screening care trebuie folosit si frecventa cu care acest screening trebuie efectuat.
In cazul in care medicul recomanda efectuarea unui test screening pentru cancerul de san, este foarte important ca persoana supusa screeningului, sa inteleaga faptul ca medicul recomanda acest screening fara a considera ca persoana respectiva are cancer. Testele de screening se efectueaza la persoanele care nu au simptome de cancer.Daca rezultatul la testele de screening nu este in limite normale, sunt necesare teste suplimentare, pentru a determina daca persoana are sau nu cancer. Aceste teste suplimentare se numesc teste diagnostice.

Teste screening pentru cancerul de san

Pentru depistarea cancerului de san se folosesc diferite teste. Unele teste screening sunt utilizate pentru ca s-a demonstrat ca aceste teste sunt utile atat in descoperirea cancerului de san in stadiile precoce, cat si  in scaderea mortalitatii prin acest tip de cancer. Alte teste sunt utilizate deoarece s-au dovedit a fi utile in depistarea cancerului de san la anumite persoane, cu toate ca, prin studiile clinice nu s-a putut demonstra o scadere a mortalitatii prin cancer in urma utilizari acestor teste screening.

In prezent se afla in studiu testele de screening, pentru a depista care dintre ele au cele mai mici riscuri si cele mai mari beneficii. Studiile clinice care cerceteaza testele screening pentru cancerul de san, au ca scop demonstrarea faptului ca depistarea precoce a cancerului de san scade mortalitatea datorita acestei afectiuni. In anumite tipuri de cancer, depistarea si tratarea acestei afectiuni in stadiile precoce, poate determina imbunatatirea sanselor de vindecare.

Cel mai frecvent se folosesc trei teste screening pentru depistarea cancerului de san:

- autoexaminarea sanilor: prin aceasta metoda femeia isi examineaza toate portiunile sanilor, pentru a depista prezenta oricarei umflaturi sau a altei formatiuni neobisnuite
- examinarea fizica a sanilor: prin aceasta metoda medicul sau alt personal specializat, examineaza fizic sanii; medicul va examina cu atentie sanii si regiunile axilare, pentru a depista prezenta oricarei

umflaturi sau a altei formatiuni neobisnuite

- mamografia: mamografia reprezinta examinarea radiologica a sanului; prin aceasta metoda pot fi depistate formatiunile tumorale care sunt prea mici pentru a fi depistate la examinarea fizica; eficienta acestei metode in a depista cancerul de san depinde de dimensiunea tumorii, de densitatea tesutului glandei mamare si de indemanarea medicului radiolog.

In cazul in care in urma efectuarii acestor teste se depisteaza o umflatura sau o alta formatiune neobisnuita, se recomanda efectuarea unei ecografii mamare pentru detalii mai precise. Cu toate acestea, ecografia nu este folosita in mod curent in screeningul cancerului de san. Ecografia este o metoda prin care unde sonore de frecventa inalta (ultrasunete) strabat tesuturile interne sau organele si creaza ecouri. Aceste ecouri dau o imagine a tesuturilor corpului numita sonograma.

Rezonanta magnetica nucleara (RMN)

RMN-ul este o procedura care utilizeaza un magnet, unde radio si un computer, pentru a realiza o serie de imagini detaliate ale suprafetelor organelor interne. Studiile clinice care investigheaza utilitatea efectuarii RMN-ului la femeile care au un risc genetic de a dezvolta cancer de san, a aratat ca RMN-ul este o metoda mult mai sensibila in depistarea tumorilor sanului decat mamografia.

RMN-ul este folosit pentru elucidarea si luarea unor masuri terapeutice, pentru formatiunea gasita in urma autoexaminarii sanului sau a examenului fizic realizat de medic. De asemenea, RMN-ul poate diferentia tumora maligna de un tesut cicatricial la nivelul sanului. Pentru efectuarea acestei metode nu se folosesc radiatiile X.

Simptomele sau semnele de alerta sunt:

     - nodul sau noduli la nivelul sanului sau axilei

     -modificari de culoare la nivelul sanului sau in zona perimamelonara

     - orice modificare a texturii pielii de la nivelul sanului (cutare, retractie etc)

     - orice secretie mamelonara anormala

     - retractia mamelonului

     - cresterea inexplicabila a marimii unuia dintre sani

     - micsorarea inexplicabila a unuia dintre sani.

Preventie

Cancerul descoperit la timp este mult mai usor de tratat si cu mult mai multe sanse.

Reguli care trebuie respectate pentru prevenirea cancerului:

- evitarea tuturor produselor din tutun (ajuta la prevenirea cauzelor majore ale cancerului de plaman, sau ale oricarui tip de cancer);

- limitarea expunerii la soare, in special in cazul copiilor (previne melanomul malign);

- reducerea consumului de alimente bogate in fibre (ajuta la reducerea aparitiei cancerului de colon);

- evitarea consumului de alcool;

- controale medicale regulate

- examinarea proprie a testiculelor de catre barbati;

- examinarea proprie a sinilor de catre femei (palpare).

-evitarea obezitatii

-un stil de viata sanatos cu o alimentatie bogata in vitamine

-exercitiul fizic regulat duce la scaderea riscului de imbolnavire

Deoarece unele tipuri de cancer nu pot fi prevenite, detectarea si diagnosticarea timpurie constituie principala sansa de supravietuire a celor bolnavi de cancer.

9.Metodologia cercetarii

Tip de cercetare

-cantitativa

-descriptiv-explicativa

Metode si tehnici de cercetare:

-cercetare documentara (bibliografica)

-ancheta prin chestionar

Esantionare: Esantionul cuprinde 100 de studente din cadrul Universitatii Valahia

Chestionar

Va rugam sa ne sprijiniti in realizarea unei cercetari privind nivelul de informatii despre factorii de risc, simptomatologia si metodele de depistare a cancerului la san..Va asiguram de caracterul confidential al raspunsurilor dumneavoastra.

Multumim anticipat pentru sprijinul acordat si va asiguram de toata consideratia noastra.

Incercuiti raspunsurile la fiecare intrebare sau, unde este cazul completati sau ierarhizati:

1.Sunteti informata in legatura cu cancerul la san?

a)da  b)nu

2.Ce nivel de informare credeti ca aveti?

a)bun b)foarte bun c) mediu d) insuficient

. Au existat/exista in familia dumneavoastra cazuri de femei mai tinere de 50 de ani, diagnosticate cu cancer la san sau cancer ovarian?

a)da b)nu

4. Fumati ?

a)da b)nu c)uneori

5. Beti mai mult de 1 pahar de alcool pe zi?

a)da b)nu c)uneori

6. Va faceti in mod regulat autocontrolul sanilor?

a)da b)nu c)uneori

7. Urmati un tratament cu hormoni?

a)da  b)nu

8. De cate ori pe saptamana faceti sport?

a) aproape in fiecare zi
b) 2-3 ori pe saptamana
c) rareori.

9. Cat de aproape sunteti de greutatea ideala?

a) am greutatea ideala  b) am cu 10 kg peste greutatea ideala

c) am cu mai mult de 20 kg peste greutatea ideala. d)altele

10. Suferiti de constipatie? a) nu, b) rareori c) adesea. d) da

11.Ce stil de viata aveti?

a)sanatos b)sedentar c) activ d)agitat si stresant

12. In ce interval de varsta va incadrati ? Aveti sau nu copii?

a)am mai putin de 30 de ani si nu am copii
b) am mai mult de 30 de ani si am cel putin un copil
c) am mai mult de 30 de ani si nu am copii
d)am mai putin de 30 ani si am copii

13. Folositi pastille contraceptive?Daca da de cat timp ?

a) nu folosesc
b) folosesc de mai putin de 5 ani
c) folosesc de mai mult de 5 ani.

14.Mergeti la controlul medical periodic?

a) da b) nu c)ocazional

15.Stiti ce este autoexaminarea sanilor?

a)da b) nu

16. Considerati ca stiti?

a)bine b)putin c)insuficient

17.Stiti si alte metode de depistare a cancerului la san?Daca da care ar fi acelea?

18.Stiti care sunt simptomele cancerului mamar?

a) da  b) nu

19.Poate fi vindecat cancerul la san?

a) partial b) total c) este incurabil d)nu stiu

20. Credeti ca este importanta mediatizarea factorilor de risc,a metodelor de depistare si a simptomelor  cancerului la san in scaderea numarului de imbolanviri?

a)da b)nu c)foarte putin

21.Cum credeti ca ar trebui sa fie informata populatia in legatura cu aceasta boala?

a) mass-media  b) prin intermediul medicului de familie

c) programe de educatie in scoli si facultati

d)de la medicul specialist la controlul periodic

e)prin cabinetele de plening familial  f)altele

22.Cum considerati politicile nationale in domeniu?

a)bune b)insuficiente c)foarte bune

23.Este suficient ce face statul pentru informarea,prevenirea si eradicarea acestei boli?

a) da b) nu c) nu stiu

24. Propuneti masuri pe care ar trebui sa le ia statul pentru sanatatea populatiei?

Acum am dori sa aflam cateva date despre dumneavostra.

1.Ce varsta aveti?

a) intre 15-20 ani  b) intre 20-25 c) intre 25-30 d) intre 30-35

e) intre 35-40 f) intre 40-45 g) intre 45-50 g) intre 50-55

2.Cu ce va ocupati?

........

3.In ce mediu locuiti?

a) rural  b)urban

4.Ce nivel de pregatire aveti?

a) studii medii  b)studii superioare

EVALUARE

Pentru obiectivul 1 "sublinierea importantei preventiei si combaterii factorilor de risc" am formulat intrebarile: 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 13.

Pentru obiectivul 2 "incurajarea populatiei in vederea efectuarii investigatiilor periodice" am formulat intrebarile: 3, 12, 14, 15, 16, 17, 18, 19.

Pentru obiectivul 3 "mediatizarea simptomatologiei cancerului mamar" am formulat intrebarile 20, 21.

Pentru obiectivul 4 "promovarea unei diete si a unui mod de viata sanatos incluzand exercitiul fizic, combaterea fumatului, administrarea preparatelor hormonale contraceptive cu supraveghere medicala" am formulat intrebarile 22, 23, 24.

La intrebarea numarul 1 "Sunteti informata in legatura cu cancerul la san?" 37% dintre subiecti au raspuns nu si 63% dintre subiecti au raspuns nu.

La intrebarea numarul 2 "Ce nivel de informare credeti ca aveti?" subiectii au raspuns bun 18%, foarte bun 9%, mediu 10% si insuficient 63%.

Raspunsurile primite la intrebarile 1 si 2 au evidentiat ca procentul celor care au cunostinte despre aceasta boala este mai mic decat al celor care nu au.

Cu privire la factorii de risc am formulat intrebarile 4, 5, 7, 8, 9, 10 ,11, 13.

La intrebarea 4 "Fumati?" 68% au raspuns da, 29% nu si 3% uneori.

La intrebarea 5 "Beti mai mult de 1 pahar de alcool pe zi?", 1% au raspuns da, 98 % nu si 1 % uneori.

La intrebarea 7 "Urmati un tratament cu hormoni?" 20 % au raspuns da si 80 % nu.

La intrebarea 8 "De cate ori pe saptamana faceti sport 10% au raspuns ca aproape in fiecare zi, 51 % de 2-3 ori pe saptamana si 39 % rareori.

La intrebarea 9 "Cat de aproape sunteti de greutatea ideala?" 15% dintre chestionati au greutatea ideala, 69% depasesc cu 10 kilograme greutatea ideala, 10 % au cu 20 kilograme peste greutatea ideala si 16% altele.

La intrebarea 10 "Suferiti de constipatie?" 62% au raspuns nu, 3% rareori, 15% adesea si 20% da.

La intrebarea 11 "Ce stil de viata aveti?" 22% au raspuns ca au un stil de viata sanatos, 8% sedentar, 20% activ si 50% agitat si stresant.

La intrebarea 13 "Folositi pastile contraceptive? Daca da, de cat timp?" 14% nu folosesc, 84% folosesc de mai putin de 5 ani si 2% folosesc de mai mult de 5 ani.

In urma evaluarii raspunsurilor la itemii 4, 9, 11 ,13 s-a constatat ca procentul celor care fumeaza au un mod de viata dezorganizat, depasesc greutatea ideala si utilizeaza contraceptive este mai mare decat al celor care au o viata echilibrata ceea ce reprezinta un risc crescut pentru aparitia cancerului la san.

Pe de alta parte raspunsurile la intrebarile 5, 7, 10 indica faptul ca alcoolul, tratamentul cu hormoni si constipatia nu reprezinta un risc la fel de mare pentru cei chestionati.

La intrebarea 6 "Va faceti in mod regulat autocontrolul sanilor?" 7% au raspuns ca da, 70 % nu, si 23% uneori.

Raspunsurile la aceasta intrebare demonstreaza ca autocontrolul sanilor nu reprezinta o prioritate chiar daca este o metoda de preventie al cancerului la san.

In ceea ce priveste incurajarea populatiei in vederea efectuarii investigatiilor periodice am formulat intrebarile 3, 12, 14, 15, 16, 17, 18, 19.

La intrebarea 3 "Au existat/exista in familia dumneavoastra cazuri de femei mai tinere de 50 ani, diagnosticate cu cancer la san sau cancer ovarian?" 35% dintre chestionati au raspuns da si 65% nu.

La intrebarea 12 "In ce interval de varsta va incadrati? Aveti sau nu copii?" 92% au mai putin de 30 ani si nu au copii, 2% au mai mult de 30 ani si au cel putin un copil, 2% au mai mult de 30 ani si nu au copii si 4% au mai putin de 30 ani si au copii.

La intrebarea 14 "Mergeti la controlul medical periodic?" 6% au raspuns da, 84% nu si 10 % ocazional.

La intrebarea 15 "Stiti ce este autoexaminarea sanilor?" 83% au raspuns da si 17% nu.

La intrebarea 16 "Considerati ca stiti? 21% au raspuns bine, 70 % putin si 9% insuficient.

La intrebarea 17 "Stiti si alte metode de depistare al cancerului la san? Daca da, care ar fi acelea?" marea majoritate a subiectilor cunosc si alte metode si un procentaj de 80% au amintit de mamografie.

La intrebarea 18 "Stiti care sunt simptomele cancerului mamar?" 33% au raspuns da si 67% nu.

La intrebarea 19 "Poate fi vindecat cancerul la san?" 69% au raspuns partial, 1% total, 9 % cred ca este incurabil si 21% nu stiu.

Majoritatea subiectilor cunosc metodele de preventie a cancerului la san dar un procent mic efectueaza autocontrolul si merg la controlul periodic.

In ceea ce priveste mediatizarea simptomatologiei cancerului mamar am formulat intrebarile 20 si 21.

La intrebarea 20 "Credeti ca este importanta mediatizarea factorilor de risc, a metodelor de depistare si a simptomelor cancerului la san in scaderea numarului de imbolnaviri?" 93% dintre cei chestionati au raspuns da, 3 % nu si 4 % foarte putin.

La intrebarea 21 "Cum credeti ca ar trebui sa fie informata populatia in legatura cu aceasta boala?" 42% au raspuns prin mass-media, 10 % prin intermediul medicului de familie, 36% prin programe de educatie in scoli si facultati, 3% de la medicul specialist la controlul periodic, 7% prin cabinetele de planing familial si 2% altele.

Din raspunsurile la intrebarile 20 si 21 rezulta ca majoritatea chestionatilor acorda o foarte mare importanta mediatizarii factorilor de risc si metodelor de depistare si ca acestea ar trebui facute prin diferite mijloace.

In ceea ce priveste politicile nationale si rolul statului in prevenirea cancerului la san am formulat intrebarile 22, 23 si 24.

La intrebarea 22 "Cum considerati politicile nationale in domeniu?" 26% au raspuns ca sunt bune, 70% insuficiente si 10% foarte bune.

La intrebarea 23 "Este suficient ce face statul pentru informarea, prevenirea si eradicarea acestei boli?" 29% au raspuns da 51% nu si 20 % nu stiu.

La intrebarea 24 "Propuneti masuri pe care ar trebui sa le ia statul pentru sanatatea populatiei?" majoritatea celor chestionati au propus o mai buna informare la nivelul populatiei iar un procent de 14% au propus elaborarea unor programe prin intermediul ONG-urilor.

Acest chestionar a fost aplicat pe 100 de subiecti cu varste cuprinse intre 15-20 ani 1%, 20-25ani 70%, 25-30ani 21%, 30-35ani 2%, 35-40ani 5%, 40-45ani 1%; dintre care 80% studenti, 20% cadre didactice; 60% traiesc in mediul rural si 40% in mediul urban; 20% au studii superioare si 80% studii medii.

CONCLUZII

In urma evaluarii s-a constata la nivelul celor chestionati o buna cunoastere a preventiei, factorilor de risc si mediatizarea simptomatologiei, dar un procent foarte scazut efectueaza investigatiile periodice.

Subiectii chestionati doresc o mai buna informare la nivelul populatiei si mai multe programe de educatie pentru sanatate in cadrul scolilor si universitatilor, promovarea unui mod de viata sanatos precum si combaterea factorilor de risc.

Cei chestionati pledeaza pentru o implicare mai mare a statului in domeniul sanatatii pentru depistarea precoce a cancerului la san si pentru educarea populatiei feminine in vederea combaterii acestei bolii dar totodata si a implicatiilor care decurg din aceasta maladie mutilanta.