Un tanar de 30 de ani, muncitor la o intreprindere de constructii de masini se prezinta la spital cu: dispnee de tip expirator, tuse spasmodica, jena retrosternala . Este fumator.
a. Determinati problema de dependenta prioritara pentru rezolvarea cazului si stabiliti conduita de urgenta.
b. Injectia intravenoasa: materiale necesare, tehnica, indicatii, incidente, accidente
a) Tanarul are astm bronsic, problema de dependenta prioritara este dispneea de tip expirator. Conduita de urgenta consta in :
bolnavul este mentinut in pozitie sezanda, sprijinit in pozitia cea mai comoda
se vor administra bronhodilatatoare miofilin, eufilina
antispastice lizadon, papaverina
simpaticomimetice tablete de efedrina, berotec in inhalatii
la indicatia medicului se administreaza miofilin i.v , HHC daca criza nu cedeaza si oxigenoterapie.
b) Injectia intravenoasa
Scop:
Explorator: - se administreaza substante de contrast radiologic
Terapeutic:
Locul injectiei:
venele de la plica cotului
venele antebratului
venele de pe fata dorsala a maini
venele maleolare interne
venele epicraniene
Materiale necesare: - seringa sterile cu ambou situate excentric
solutia de injectat
tampoane sterile de vata si tifon
solutii dezinfectante
pile de metal pentru deschiderea fiolelor
lampa de spirt
tavita renala
garou de cauciuc
pernita, musama
manusi sterile
Pregatirea psihica si fizica a pacientului:
se informeaza pacientul si se explica tehnica folosita
se asaza pacientul cat mai comod in functie de locul executari injectiei
Tehnica injectarii
asistenta se spala pe maini
imbraca manusile
alege locul punctiei
se dezinfecteaza locul punctiei
se executa punctia venoasa
se controleaza daca acul este in vena prin aspiratie
se desface garoul
se injecteaza lent tinand seringa in mana stanga iar cu policele maini drepte se apasa pe piston
se verifica periodic daca acul este in vena
cand injectia sa terminat se retrage brusc acul
la locul punctiei se aplica tampon imbibat in alcool, compresiv
Indicatii
in timpul injectarii se supravegheaza locul punctiei si starea generala respioratie, culoarea fetei
vena are nevoie de un repaus de 24 ore pentru refacere de aceea nu se vor repeat injectari in aceiasi vena la intervale scurte
daca pacientul are o singura vena accesibila si injectile trebuie repetate se vor face totdeauna mai central fata de celelalte
daca sa revarsat in tesutul perivenos solutii hipertone se va instinta medicul pentru a intervene si a evita necrozarea tesuturilor
Incidente accidente
injectarea solutiei in tesutul perivenos manifestata prin tumefierea tesuturilor, durere. Se incearca patrunderea acului in lumenul vasului continuandu -se injectia sau se incearca in alt loc
flebalgie produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante. Se injecteaza lent
valuri de caldura, senzatie de uscaciune in faringe. Se injecteaza lent
hematom prin strapungerea venei. Se intrerupe injectarea
ameteli, lipotimie, colaps. Se anunta medicul
Un tanar de 30 de ani, muncitor la o intreprindere de constructii de masini se prezinta la spital cu: febra T°- 38,6°C, disfonie, neliniste, transpiratii, dispnee de tip expirator, tuse cu expectoratie mucoasa. Este fumator.
a. Care sunt nevoile perturbate in cazul enuntat.
b. Masurarea temperaturii, notarea grafica si tipurile de febra in functie de valori.
a) Nevoile perturbate in cazul enuntat in functie de prioritatea lor sunt:
nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
nevoia de a mentine tegumentele curate si integre
nevoia de a evita pericole
nevoia de a elimina
b) Masurarea temperaturi
Masurarea temperaturi este evaluarea functiei de termoreglare a organismului. Locurile de masurare ale temperaturi sunt:
in axial
in plica inghinala
in cavitatea bucala
in rect
in vagin
Notarea grafica se face cu pix de culoare albastra, o linie orizontala corespunde la doua diviziuni de grad. Se masoara dimineata si seara intre orele 7-8 se noteaza cu un punct valoarea obtinuta dimineata si seara si se unesc punctele obtinandu-se astfel curba termica.
Tipurile de febra in functie de valori sunt;
subfebrilitati la valori de 37-38*C
febra moderata la valori de 38-39*C
febra ridicata la valori de 39-41*C
hiperpirexie la valori peste 41*C
D-nul X de 26 de ani cu istoric de fumator de prezinta la camera de garda cu: dispnee, febra, tuse cu expectoratie galben-ruginie, oboseala, durere - junghi toracic drept, nervozitate. Se interneaza.
a. Care sunt nevoile perturbate in cazul enuntat.
b. Administrarea antibioticelor - reguli.
a) Nevoile perturbate in enunt sunt:
nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
nevoia de a elimina
nevoia de a evita pericole
b) Administrarea antibioticelor -reguli
Antibioticele sunt substante organice provenite din metabolismul celulelor vii sau obtinute pe cale sintetica care au proprietati bacteriostatice, bactericide sau antimicotice.
Forme de prezentare:
Tablete (penicilina V)
Capsule (ampicilina, oxacilina)
pulberi in flacoane (oxacilina, Kanamicina)
fiole (gentamicina)
unguente (neomicina)
Cai de administrare:
orala
parenterala
tegumente si mucoase
Regulii:
se recolteaza produse biologice si patologice pentru a se efectua antibiograma
se verifica termenul de valabilitate al produsului
se administreaza respectand:
prevenirea reactilor alergice prin anamneza corecta
dozarea pe 24 ore si doza unica
dizolvarea corecta a pulberilor de antibiotic cu ser fiziologic injectarea facanduse imediat dupa dizolvare
concentratia solutiei obtinute
evitarea asocieri in seringa a mai multor antibiotice sau a antibioticelor cu alte medicamente
se respecta ritmul de administrare
calea de administrare
sulfamidele se administreaza cu o cantitate suficienta de apa pentru a evita precipitarea renala
asistenta evita sensibilizarea sa fata de antibiotice prin folosirea manusilor de cauciuc in timpul dizolvari si manipulari antibioticelor.
Doamna CV de 44 de ani, cu antecedente de TBC, se interneaza cu stare de anxietate marcata. La examenul clinic se constata: tuse iritativa, expectoratie cu sange rosu aprins, aerata, spumoasa, amestecata cu mucus, tahicardie, TA scazuta(80/40 mmHg).
a. Stabiliti tipul de hemoragie prezentat de pacienta.
b. Recoltarea sputei pentru examen bacteriologic
a) Datorita faptului ca expectoratia este cu sange rosu aprins, aerata, spumoasa pacienta are hemoptizie.
b) Recoltarea sputei pentru examen bacteriologic
Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretilor ce se expulzeaza pe caile respiratorii prin tuse.
Scopul recoltari sputei este explorator pentru examinari macroscopice citologice, bacteriologice, parazitologice in vederea stabiliri diagnosticului.
Pregatirea materialelor:
cutie Petri, pahar conic
scuipatoare speciala
pahar cu apa
servcetele sau batiste de unica folosinta
Pregatirea pacientului
Psihic:
se anunta pacientul si i se explica necesitatea executarii examinarii
se instruieste sa nu inghita sputa
sa nu o imprastie
sa expectoreze numai in vasul dat
sa nu introduca in vas si saliva
Executia:
i se ofera pacientului pahar cu apa sa-si clateasca gura si faringele
i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut (cutie Petri)
se solicita pacientul sa expectoreze dupa un efort de tuse
se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 ore
Se acopera recipientul in care sa colectat sputa se eticheteaza si se trimite la laborator.
Doamna CV de 44 de ani, cu antecedente de TBC, se interneaza cu stare de anxietate marcata. La examenul clinic se constata: tuse iritativa, expectoratie cu sange rosu aprins, aerata, spumoasa, amestecata cu mucus, tahicardie, TA scazuta(80/40 mmHg).
a. Indicati conduita de urgenta in hemoptizie.
b. Pregatirea pacientului pentru examinarea radiologica pulmonara.
a) Conduita de urgenta in hemoptizie:
repaus absolut in pozitie semisezanda in camera bine aerisita
repaus vocal absolut, va vorbi in soapta
se recomanda respiratia pe nas lenta si profunda
se da bolnavului sa bea lichide reci in cantitati mici si repetate
se aplica punga de gheata pe regiunea sternala sau asupra zonei presupusa sangeranda, ca si pe zona genitala
bolnavul va fi cat mai putin perturbat de cei din jur
in hemoptiziile abundente se poate face ligatura celor patru membre pentru a diminua intoarcerea venoasa
se combate tusea cu codenal, dionina sau calmotusin
asistenta administreaza medicatia prescrisa de medic
se supravegheaza TA
se instaleaza perfuzie
b) Pregatirea pacientului pentru examinarea radiologica pulmonara
Pregatirea psihica a pacientului:
se anunta pacientul explicandu-i-se conditile in care se va face examinarea
pacientul va fi condus la serviciul radiologe
se explica pacientului cum trebuie sa se comporte in timpul examinari
Pregatirea fizica a pacientului:
se dezbraca complet regiunea toracica, se indeparteaza obiectele radioopace
se asaza pacientul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte, in spatele ecranului cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul
cand pozitia verticala este contraindicata se asaza pacientul in pozitie sezand sau in decubit
in timpul examenului radiologic se ajuta pacientul sa ia pozitile cerute de medic
Ingrijirea pacientului dupa examen:
pacientul va fi ajutat sa se imbrace, dupa terminarea examenului rediologic va fi condus in pat
se noteaza in foaia de observatie examenul radiologic efectuat si data
D-nul BN, 55 de ani, se interneaza prezentand de aproximativ o luna: dispnee, tuse cu expectoratie spumoasa, subfebrilitate, transpiratii, mai ales nocturne, inapetenta, scadere ponderala. In urma examenului radiologic si examenului sputei se stabileste diagnosticul de tuberculoza pulmonara.
a. Stabiliti nevoile perturbate si formulati obiectivele si interventiile necesare
b. Masurarea respiratiei si notarea grafica
a) Nevoile perturbate :
nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
nevoia de a elimina
nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
nevoia de a se alimenta si hidrata
Obiective
pacientul sa nu mai prezinte dispnee
pacientul sa nu mai prezinte tuse si expectoratie
pacientul sa aiba o temperatura normala
pacientul sa se hraneasca corespunzator si sa ajunga la o greutate corporala mormala
Interventii
pacientul este pus in pozitie sezanda sau semisezanda pentru favorizarea respiratiei la indicatia medicului se adminiatreaza medicatia prescrisa
oxigenoterapie
pacientul va fi invatat sa tusasca, sa expectoreze si sa isi colecteze sputa, se aspira secretile bronsice, se administreaza medicatia prescrisa
se aeriseste camera, se asigura o imbracaminte lejera, comprese, impachetari cu gheata, incalzire daca pacientul are frisoane, se administreaza lichide pacientului si medicatia prescrisa de medic
se asigura pacientului o alimentatie corespunzatoare in functie nevoile acestuia, se urmareste daca consuma tot ceea ce i sa administrat se vor administra mese putine cantitativ dar dese, se va administra medicatia prescrisa
b) Masurarea respiratiei si notarea grafica
Respiratia reprezinta schimbul de oxigen -dioxid de carbon dintre plamani si mediul inconjurator.
Materiale necesare:
ceas cu secundar
pix de culoare verde
Tehnica:
pacientul se asaza in decubit dorsal, fara a-i explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata
asistenta asaza fata palmara pe suprafata toracelui pacientului
se vor urmari si numara respiratile timp de un minut
se noteaza in foaia de temperatura printr-un punct tinand cont ca o linie orizontala este o respiratie, unind punctele anterioare cu cele obtinute vom obtine curba de valori
D-nul TC, 45 de ani, director de banca, este adus de colegi la spital, prezentand: durere retrosternala descrisa ca o senzatie de constrictie sau gheara, care nu a cedat la nitroglicerina. La examenul clinic, bolnavul mai prezinta urmatoarele semne: anxietate extrema, transpiratii reci, ameteli, hipoTA( 100/60 mmHg) si tahicardie.
a. Acordati primul ajutor in cazul dat.
b. Oxigenoterapia.
a) Bolnavul are infarct miocardic acut. Primul ajutor in acest caz consta in
prevenirea morti subite, se asaza bolnavul in decubit dorsal si se interzice efectuarea oricarei miscari
oxigenoterapie
preantampinarea altor compliacti, scaderea dureri se administreaza la indicatia medicului miofilina, mialgil sau fortral, se urmareste TA si P
mentinerea permeabilitati cailor aeriene prin aspiratie, oxigenoterapie
transportul de urgenta la spital se face cu autosanitara si obligatoru cu targa.
se administreaza perfuzie glucoza si HHC pentru ca tensiunea este scazuta
b) Oxigenoterapia:
Scopul:
asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi prin combaterea hipoxiei determinata de: - scaderea oxigenului alveolar
- diminuarea hemoglobinei
- tulburari in sistemul circulator
- probleme care interfereaza cu
difuziunea pulmonara
Metode de administrare :
prin sonda nazala
prin masca
ochelari pentru oxigen
cortul de oxogen
Materiala necesare:
sursa de oxigen
umidificator
sonda nazala, cateter, masca de oxigen sau cort in functie de metoda aleasa
material adeziv pentru fixarea sondei
Interventile asistentei:
pregatirea psihica a pacientului
asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare daca este posibil semisezand
ansamblarea echipamentului
dezobsturarea cailor respiratori
masurarea lungimi sondei, pe obraz de la nara la tragus
umectarea sondei cu apa sterile
fixarea debitului de administrare a oxigenului se face in functie de indicatile medicului
aprecierea raspunsului therapeutic al administrari oxigenului se observa culoarea tegumentelor, pulsul, respiratia
supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie a unor complicatii
supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului
acordarea suportului psihic al pacientului pe timpul administrari oxigenului
mobilizarea periodica a sondei
scoaterea sondei o data pe zi si mutarea ei in cealalta nara
curatirea echipamentului la terminarea tehnici
Incidente si accidente
daca recipientul pentru barbotarea oxigenului se rastoarna lichidul poate fi impins de oxigen in caile respiratori ale pacientului asfixiindu-l
in cazul utilizari prelungite a oxigenului in concentrate mari sau la presiuni ridicate pot aparea
- iritare locala a mucoasei
- congestie si edem alveolar
- hemoragie intraalveolara
- atelectazie
- patrunderea gazului in esofag duce la distensie abdominala
D-na X, 52 de ani, profesoara, este adusa de colegi la spital, prezentand: durere retrosternala descrisa ca o gheara, aparuta in urma unei altercatii cu un elev. La examenul clinic, bolnavul mai prezinta urmatoarele semne: anxietate extrema, ameteli, senzatie de moarte iminenta. Durerea a cedat pe perioada transportului la spital, dupa ce a primit o tableta de nitroglicerina, sublingual.
a. Stabiliti atitudinea de urgenta ce se impune in cazul dat.
b. Pregatirea pacientului pentru electrocardiograma.
a) Pacienta sufera de angina pectorala survenita in urma stresului. Masurile de urgent ace se impugn sunt:
repaus, inlaturarea stresului psihic
nitroglicerina sublingual
nitrit de amil picaturi pe batista de inhalat
internare de urgenta
in spital se va efectua ECG si celelalte examinari pentru stabilirea exacta a diagnosticului
b) Pregatirea pacientului pentru electrocardiograma
ECG este inscrierea grafica cu ajutorul unui aparat electrocardiograful a fenomenelor bioelectrice produse in timpul activitatii cardiace.
ECG se face pentru: aritmii, inaintea interventilor chirurgicale, embolie pulmonara, tulburari de metabolism.
Materiale necesare:
electrocardiograf
comprese de tifon
solutie electrolit sau pasta speciala pentru electrozi
Pregatirea pacientului:
Psihic: explicarea tehnici si lamurirea acestuia pentru evitarea emotilor.
Fizic:
se asaza in pozitie decubit dorsal relaxat
eventual la barbate se rade parul din regiunea toracica anterioara
Tehnica:
montarea electrozilor pentru fiecare electrod se imbiba o compresa in solutia de electrolit si se unge. Electrozi se fixeaza astfel: 6 electrozi precordial orientate dupa linia medioclaviculara si axilara anterioara, si 4 electrozi pe partile moi ale extremitatilor membrelor, rosu pentru mana dreapta, galben pentru mana stanga, verde pentru piciorul stang si negru pentru piciorul drept, se porneste aparatul si se inregistreaza.
Dupa inregistrare se opreste aparatul, se indeparteaza electrozi de pe pacient, se noteaza pe electrocardiograma numele varsta si sexul pacientului daca este nevoie.
Pacientul nu necesita ingrijiri ulterioare
D-nul KL, 65 de ani, cu antecedente de HTA, se interneaza prezentand: TA=220/120mmHg, cefalee occipitala, ameteli, fatigabilitate, palpitatii, dispnee, tulburari de vedere.
a. Stabiliti interventiile asistentei medicale.
b. Masurarea si notarea grafica a tensiunii arteriale.
a) Interventile asistentei sunt:
se administreaza medicatia la indicatia medicului betablocante, blocanti de calciu, diuretice
asigurarea repausului fizic atunci cand apar manifestari de oboseala
asigurarea repausului psihic, inlaturarea factorilor de stres, castigarea increderi pacientului, instruirea vizitatorilor pentru a nu obosi bolnavul, confort si ambianta placuta
monitorizarea TA
asigurarea lenjeriei, mentinerea integritati tegumentelor
regim alimentar hipocaloric, hiposodat cu 1,5-2 l lichide/zi
reducerea consumului de cafea
cunoasterea si reducerea efectului factorilor etiologici stress, aport crescut de sodiu, sare, supraalimentatia
b) Masurarea tensiuni arteriale
T.A reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.
Factori care influenteaza TA
varsta la copi este mai mica iar la varstnici crescuta
somnul in timpul somnului TA scade
activitatea in timpul efortului fizic TA creste
emotile anxietatea bucuriile cresc TA
frigul determina cresterea TA
caldura scade TA
Scopul:
evaluarea activitati cardiovasculare
evaluarea: -tensiunea arteriala sistolica sau maxima
-tensiunea arteriala diastolica sau minima
Materiale necesare:
aparat pentru masurarea tensiuni arteriale tensiometru cu coloana de mercur sau manometru
stetoscop
alcool, tampoane de vata
pix de culoare rosie
Tehnica:
Metoda auscultatorie:
pregatirea fizica si psihica a pacientului
asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15minute
spalarea pe maini
se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului si in extensie
se fixeaza membrane stetoscopului pe artera humerala sub marginea inferioara a mansetei
se introduce olivele stetoscopului in urechi
se pompeaza aer in manseta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile
se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei pana cand se percepe primul zgomot arterial care reprezinta valoarea tensiuni maxime
se retine valoarea indicate pe coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnata
se continua decomprimarea zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
se retine valoarea indicate de coloana de mercur sau acul manometrului reprezentand tensiunea arteriala minima
se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie socotindu-se pentru fiecare linie a foi o unitate coloana de mercur
se unesc linile orizontale cu cele verticale si se hasureaza spatiul rezultat
se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrane cu alcool
De retinut:
manseta pneumatica va fi bine fixate pe bratul pacientului
manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea
masurarea va fi precedata de linistirea pacientului
in caz de suspiciune se repeat masurarea fara a scoate manseta de pe bratul pacientului
la indicatia medicului se pot face masurari comparative la ambele brate
D-nul KL, 65 de ani, cu antecedente de HTA, se interneaza prezentand: TA=220/120mmHg, cefalee occipitala, ameteli, fatigabilitate, palpitatii, dispnee, transpiratii, tulburari de vedere.
a. Care sunt nevoile perturbate si obiectivele de ingrijire in cazul enuntat.
b. Masurarea si notarea grafica a pulsului
a) Nevoile perturbate sunt:
nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
nevoia de a elimina
nevoia de a evita pericole
Obiectivele de ingrijire:
Pacientul sa prezinte o tensiune in limite normale
b) Masurarea si notarea grafica a pulsului:
Scop: evaluarea functiei cardiovasculare
Locurile de masurare sunt oricare artera care poate fi comprimata pe un plan osos
Materiale necesare:
ceas cu secundar
creion sau pix rosu
Tehnica:
asistenta pregateste psihic pacientul
asigura repaus fizic si psihic timp de 10-15 minute
spalarea pe maini
reperarea arterei
fixarea degetelor palpatoare pe traectul arterei
exercitarea unei p[resiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor
masurarea pulsatilor timp de un minut
consemnarea valori obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura tinand cont ca fiecare linie orizontala reprezinta patru pulsati
unind valorile prezente cu cea anterioara se obtine curba de valori
D-na X de 54 de ani, casnica, se interneaza pentru durere vie in hipocondrul drept cu iradiere posterioara, paloare, transpiratii, varsaturi, gust amar matinal, febra.
a. Care sunt masurile de urgenta ce se impun.
b. Pregatirea pacientului pentru colecistografie.
a) Pacienta are colica biliara, masurile de urgent ace se impugn sunt:
repaus la pat
regim alimentar
analgetice
antispastice lizadon, scobutil
recoltarea sangelui pentru examinari de urgenta
examenul urini
calmarea varsaturilor
combaterea tulburarilor hidroelectrolitice si acidobazice
punga cu gheata pe hipocondru drept
in caz de evolutie nefavorabila tratament chirurgical
b) Pregatirea pacientului pentru colecistografie
Reprezinta radiografia colecistului umplut cu substanta de contrast administrata pe cale orala in scopul examinari formei, pozitiei, continutului si dinamici.
Materiale necesare:
pranz compus din oua smantana si unt cu paine sau 50g ciocolata (pranzul Boyden)
carbune animal, triferment, substanta de contrast Razebil sau acid iopanoic
antihistaminice
Pregatirea pacientului:
Psihica:
pacientul este anuntat de efectuarea tehnici
i se explica necesitatea tehnici si eventualele simptome ar putea aparea la administrarea de iod
este lamurit ca este necesara o buna colaborare
Fizica:
cu 2-3 zile inainte se administreaza regim hiperprotidic si 3ori2tb/zi de carbune animal
cu 1-2 zile inainte se administreaza regim usor degradabil, fara alimente bogate in celuloza si hidrati de carbon
in ziua precedenta la orele 12 se administreaza pranzul Boyden sau se efectueaza un sondaj evacuator
dupa masa se efectueaza clisma evacuatoare
se efectueaza toleranta la Razabil la orele 16 1 tb se dizolva pe limba sub supraveghere pentru depistarea hipersensibilitati la iod daca un apar simptome de intoleranta la 20-30min se administreaza alte 3 tb in decurs de 5 min se asaza bolnavul in decubit lateral drept 30-60min
de la administrarea tb de Razabil pana la expunere trebuie sa treaca 14-16ore respective 10-14ore de la administrarea Acidului iopanoic in acest interval pacientul nu va ingera nimic, nu va fuma si nu va primi purgative
inaintea examinari se efectueaza clisma evacuatoare
D-na X de 54 de ani, casnica, se interneaza pentru dureri in hipocondrul drept cu iradiere posterioara, paloare, transpiratii, gust amar matinal.
a. Stabiliti interventiile asistentei medicale in cazul dat.
b. Pregatirea pacientei pentru tubajul duodenal
a) Pacienta are colica biliara. Interventile asistentei sunt:
asigurarea repausului la pat in timpul colici biliare
se aplica punga cu ghecta in regiunea hipocondrului drept
se asigura hidratarea si alimentarea in functie de perioada evolutiva 24 ore regim hidric apoi se imbogateste treptat cu supe de zarzavat, piureuri
se evita cafeaua, prajelile, sucurile acide
la indicatia medicului se administreaza medicatia prescrisa de acesta
b)Pregatirea pacientului pentru tubajul duodenal
Tubajul duodenal reprezinta introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor realizand o comunicare intre duoden si mediul exterior.
Se realizeaza in scop explorator, terapeutic, alimentatie artificiala si aspiratie continua
Pregatirea pacientului
Psihic:
se informeaza pacientul
i se explica necesitatea tehnici
Fizic:
pacientul va fi nemancat
se izoleaza patul cu un paravan
se protejaza cu musama si aleza
se asaza pacientul in pozitie sazanda la marginea patului
se protejaza cu sort din material plastic
se indeparteaza proteza daca este cazul
i se da tavita renala sa o tina sub Barbie
dupa efectuarea tubajului se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea guri
se sterg mucozitatile de pe fata si Barbie
se indeparteaza sortul din material plastic
se asaza pacientul in pozitie comoda
D-na X de 54 de ani, casnica, se interneaza pentru durere vie in hipocondrul drept cu iradiere posterioara, subicter scleral si tegumentar, transpiratii, varsaturi, gust amar matinal. In urma investigatiilor se stabileste diagnosticul: Litiaza biliara. Se decide practicarea interventiei chirurgicale.
a. Pregatirea preoperatorie pentru cazul dat.
b. Punctia venoasa: tehnica, incidente, accidente.
a) Pregatirea preoperatorie a pacientei:
Pregatirea fizica si psihica a pacientului
crearea conditilor potime pentru operatie
asigurarea unui confort maxim preoperator
prevenirea complicatiilor postoperatori
depistarea unor eventuale alergi
efectuarea examenelor de laborator timpul de sangerare si timpul de coagulare
hemoleucograma completa
examen de urina
efectuarea electrocardiogramei
evaluarea riscului anestezic
In ziua precedenta:
repaus
regim alimentar usor digerabil
consum de lichide
In seara zilei precedente;
clisma evacuatoare cu 12ore inainte
regim alimentar
nu se administreaza purgative
se inlatura starea de frica, de teama, anxietate
la indicatia medicului se administreaza sedative
se exploreaza tubul digestive tubaj duodenal, examinarea functiei hepatice
b) Punctia venoasa tehnica, incidente accidente
punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.
Scop:
Explorator:
recoltarea sangelui pentru examenul de laborator: biochimice, hematologice, serologice, bacteriologice
Terapeutic:
administrarea unor medicamente sub forma de injectii
recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
executarea transfuziei de sange
Locul punctiei:
venele de la plica cotului unde se formeaza un M venos prin anastomozarea lor
venele antebratului
venele de pe fata dorsala a maini
venele subclaviculare
venele femurala
venele maleolare interne
venele jugulare si epicraniene
Materiale necesare:
perna pentru sprijinirea bratului, musama, aleza
solute dezinfectante
seringi si ace sterile sau holdere si vacuteinere
tampoane sterile
garou
manusi sterile
Pregatirea fizica si psihica a pacientului
se informeaza pacientul asupra scopului punctiei
se asaza intr-o pozitie cat mai confortabila atat pentru el cat si pentru cel care o executa
se examineaza cu atentie venele
se asaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima
se dezinfecteaza tegumentul
se pune garoul la o distanta de 7-8cm deasupra locului punctiei
se recomanda pacientului sa stranga pumnul
Tehnica:
asistenta se spala pe maini si imbraca manusile sterile si se asaza in fata bolnavului
se fixeaza vena cu policele maini stangi la 4-5cm sub locul punctiei exercitand o usoara compresie si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine
se fixeaza seringa gradatile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus in mana dreapta intre police si restul degetelor
se patrunde cu acul transversand in ordine tegumentul in directia oblica, apoi peretele venos invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol
se schimba directia acului 1-2cm in lumenul venei prin aspiratie cu seringa
se continua punctia in functie de scopul punctiei venoase, injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui, perfuzie
in caz de sangerare se prelungeste acul de punctie cu un tub de polietilena care se introduce in vasul collector, garoul ramanand legat de brat
se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnici prin desfacerea garoului si a pumnului
se aplica tampon imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul
se comprima locul punctiei 1-3min bratul fiind in pozitie verticala
Accidente incidente:
hematom prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos
- se retrage acul si se comprima locul punctiei 1-3min
- strapungerea venei
- se retrage acul in lumenul venei
- ameteli, paloare, lipotimie
- se intrerupe punctia, pacientul se asaza in decubit
dorsal si se anunta medicul
D-nul DF, de 33 de ani se prezinta la camera de garda cu urmatoarele simptome: durere epigastrica, scaune melenice, greata, varsaturi " zat de cafea", ameteli, balonari postprandiale, tahicardie, hipoTA( 90/55mmHg).
a. Instituiti conduita de urgenta care se impune in acest caz.
b. Proba de compatibilitate biologica Oelecker.
a) Pacientul are HDS. Conduita de urgenta in acest caz consta in :
repaus strict la pat in decubit dorsal fara perna
se interzice oric efort fizic
linistirea bolnavului si a apartinatorilor acestuia
repausul la pat dureaza cel putin 3zile dupa oprirea hemoragiei
se colecteaza varsatura si se informeaza medicul cu privire la aceasta
se curata gura bolnavului fara ca acesta sa fie deplasat
prevenirea socului hemoragic
supravegherea functilor vitale
la indicatia medicului se recolteaza sange pentru determinarea hematocritului
se recolteaza scaunul pentru examinarea la laborator si verificarea daca acesta prezinta sange
se aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica
pregateste sange si instaleaza transfuzia
se monteaza perfuzie
administreaza medicatie hemostatica
b) Proba de compatibilitate biologica Oelecker
Scop -verificarea in plus dar obligatorie a felului in care primitorul reactiopneaza fata de sangele ce i se introduce in transfuzie
Executie:
se lasa sa se scurga prin picurator primi 20 ml de sange, apoi se regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/min timp de 5min
daca apar semnele incompatibilitati de grup se introduce din nou 20ml sange in ritm mai rapid dupa care se regleaza ritmul la 10-15 picaturi/min
se supravegheaza pacientul timp de 5min
daca nu apar semnele incompatibilitati de grup se continua transfuzia in ritmul prescris
D-na BB de 54 de ani, casnica, s-a prezentat la camera de garda pentru urmatoarele manifestari: dureri epigastrice continui, cu exacerbari intermitente, varsaturi "in zat de cafea" , aparute in urma tratamentului prelungit cu antiinflamatorii (Diclofenac) pentru o gonartroza veche de 10 ani.
a. Stabiliti problema prioritara de ingrijire si interventiile asistentei medicale.
b. Proba de compatibilitate directa Jeanbreau
a)Problema prioritara este varsatura "in zat de cafea" iar interventile asistentei sunt:
- oprirea tratamentului cu Diclofenac
pacientul sa fie menajat fizic si psihic in timpul varsaturilor
asistenta il asaza in pozitie decubir dorsal cu capul intr-o parte, aproape de marginea patului
il linisteste din punct de vedere psihic
il ajuta in timpul varsaturilor si pastreaza continutul eliminat
la indicatia medicului ii administreaza medicatia data
suprima alimentatia pe gura si alimenteaza pacientul parenteral, prin perfuzie
asisten ta echilibrteaza pacientul hidroelectrolitic si acido-bazic
monitorizeaza functile vitale
b) Proba de compatibilitate directa Jeanbreau:
Scop: se pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB, prezenta de anticorpi imuni in sistemul Rh
Executie:
pregatirea materialelor necesare
pregatirea fizica si psihica a pacientului
se recolteaza sange prin punctie venoasa
se introduce sangele la centrifuga
se pune picatura din sangele primitorului pe o lama peste care se adauga eritrocite de la donator; se respecta proportia de 1/10 intre globule si ser
se citeste rezultatul peste 5 min
Interpretare:
daca in picatura se produce aglutinarea sangele primitorului nu este compatibil cu sangele donatorului
daca nu se produce aglutinarea sangele este compatibil si poate fi transfuzat
D-na BB de 54 de ani, casnica, s-a prezentat la camera de garda pentru urmatoarele manifestari: stare generala alterata, dureri abdominale difuze, varsaturi alimentare, meteorism abdominal, constipatie de 3 zile.
a. Stabiliti interventiile asistentei medicale in cazul dat.
b. Clisma evacuatoare.
a)Pacienta are ocluzie intestinala iar interventile asistentei sunt:
internarea de urgenta a pacientei
instaleaza o sonda de aspiratie nazogastrica pentru combaterea stazei
se administreaza antispastice
se fac examinarile de urgenta ionograma, rezerva alcalina, azotemie si leucocite
se efectueaza clisma evacuatoare
tratament chirurgical
c) Clisma evacuatoare:
Clisma este o forma speciala a tubajului prin care se introduce diferite lichide in intestinul gros.
Scop:
Evacuator
evacuarea continutului intestinului gros
pregatrea pacientului pentru diferite examinari
Terapeutic
introducere de medicamente
alimentarea sau hidratarea pacientului
Pregatirea materialelor
paravan, musama, aleza, invelitori
canula rectala
casoleta cu comprese sterile
para de cauciuc pentru copii
stativ pentru irrigator
irrigator si tubul de cauciuc de 1,5-2m lungime si 10 mm diametru
tavita renala, basinet
apa calda la 35-37*C 500-1000ml pentru adulti
substanta lubrifianta
Pregatirea pacientului
Psihic
se anunta si i se explica tehnica
se respecta pudoarea
Fizic
se izoleaza patul cu paravan si se protejaza cu musama si aleza
se asaza pacientul in functie de starea sa generala
decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate
genupectorala
se asaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul in invelitori
Executia
se fixeaza canula la tubul irigatoreului si se inchide robinetul
se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase
se umple irigatorul
se evacueaza aerul si prima coloana de apa
se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon
se fixeaza irigatorul pe stativ
asistenta se spala pea mini si se dezinfecteaza
indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga
introduce canula prin anus in rect perpendicular pe suprafata subadiacenta cu varful indreptat inainte in directia vezici urinare
dup ace varful canulei a trecut prin sphincter se ridica extremitatea externa si se indreapta varful in axa ampulei rectale
se introduce canula 10-12cm
se deschide robinetul sau pensa si se regleaza vieza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului
pacientul este rugat sa respire adanc sa-si tegleze musculature abdominala sa retina solutia 10-15min
se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere
se indeparteaza canula si se asaza in tavita renala
pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept apoi decubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai mare
se capteaza scaunul la pat sau la toaleta
D-na PA de 65 de ani a prezentat timp de o saptamana, la domiciliu, greata si varsaturi. Este adusa la spital de familie si internata in stare de obnubilare.
a. Conduita de urgenta
b. Captarea varsaturilor - ingrijirea pacientilor cu varsaturi
a)Pacienta a ajuns la spital in stare de deshidratare dupa atatea greturi si varsaturi insotita si de starea de obnubilare adica fara stare de constiinta dezorientata in timp si spatiu. In acest caz conduita de urgenta consta in:
aplicarea perfuziei cu antiermetic, glucoza si vitamine
recoltarea sangelui pentru analiza
coprocultura
reactia Adler
monitorizarea scaunului, temperaturii si tensiuni care la momentul internari este hioptensiune
captarea varsaturilor
b)Captarea varsaturilor -ingrijirea pacientilor cu varsaturi
Varsatura este continutul gastric care se elimina spontan de obicei in afectiuni digestive, intalnit ca simptom in unele afectiuni sau in sarcina.
Scopul este explorator.
Materiale necesare:
2 tavite renale curate si uscate
Pahar cu solutie aromata
Musama traversa, prosop
Pregatirea pacientului
Psihic: -va fi incurajat si sustinut in timpul varsaturii
Fizic:
se asaza in pozitie sezanda sau decubit dorsal cu capul intors lateral
se asaza sub cap un prosop sau in jurul gatului
se protejaza lenjeria de pat si de corp cu musama sau traversa
Executia:
se indeparteaza proteza dentara daca este cazul
se ofera pacientului tavita renala sau o tine asistenta
se sprijina fruntea bolnavului
daca varsa dupa interventi chirurgicale intraabdominale va fi sfatuit sa-si comprime usor cu palma plaga operatorie
Ingrijirea ulterioare a pacientulu:
se sterge gura pacientului
se indeparteaza materialele folosite
se asaza pacientul in pozitie comoda si se acopera
se aeriseste salonul
se supravegheaza pacientul in continuare
Se completeaza buletinul de recoltare si se trimite produsul la laborator.
D-na VI de 71 de ani, pensionara, este adusa la camera de garda, ortopedie pentru dureri la nivelul soldului drept si impotenta functionala. Pacienta afirma ca in timp ce stergea praful de pe lustra cade de pe scaun pe partea dreapta si nu s-a mai putut misca. Radiologic se constata fractura de col femural si osteoporoza avansata.
a. Ingrijirea bolnavului imobilizat.
b. Prevenirea escarelor de decubit.
a) Ingrijirea bolnavului imobilizat
educarea pacientului sa evite miscari care pot accentua durerea
membrul afectat va fi pozitionat pentru a favoriza circulatia venoasa si pentru a evita aparitia edemelor
asigurarea conditilor de mediu
se supravegheaza extremitatile neacoperite ale mambrului afectat si aspectul tegumentelor in general
asigurarea igienei
se ajuta pacientul sa efectueze toaleta partial
aplicarea tehnicilor de relaxare
asigurarea regimului alimentar usor digerabil pentru prevenirea constipatiei
alimentatia se face la pat
supravegherea eliminarilor intestinale si vezicale
supravegherea functilor vitale vegetative
explicarea necesitati imobilizari
facilitatea exprimari sentimentelor pentru a preveni anxietatea, alterarea imagini de sine
.b) Prevenirea escarelor de decubit
Escarele sunt leziuni ale
tegumentelor interpuse intre doua planuri dure (os si pat).
Cauzele pot fi:
- generale sau determinate:
- paralizii ale membrelor
- casexie
- stari de subnutritie
- obezitate
- varsta
- bolnavi adinamici cu ateroscreloza.
- locale sau favorizate, in evitarea
carora intervine asistentul medical
- mentinerea indelungata in aceeasi
pozitie
- cute ale lenjeriei de pat si corp
- faramituri (biscuiti, paine, gips)
- igiena defectuasa
Asistentul medical va schimba pozitia bolnavului imobilizat la pat la 2 sau 3
ore iar la nevoie mai des; va ajuta la spalarea zilnica a bolnavilor cu apa sau
sapun, va unge regiunile expuse umezelii; va scutura patul bolnavului zilnic
sau ori de cate ori este nevoie.
Asistentul medical va ajuta la favorizarea vascularizatiei in zonele comprimate
prin masaj.
D-nul CI de 37 de ani este trezit la 2 noaptea de o durere violenta in flancul drept. La urinat observa o cantitatea de sange in urina. Incepe sa vomite si durerile persista. Se interneaza in clinica de urologie. I se pune diagnosticul litiaza renala.
a. Ingrijiri de urgenta in colica renala
b. Pregatirea pacientului pentru radiografie renala simpla
a) Ingrijiri de urgenta in colica renala
- calmarea dureri: -aplicati locale de caldura pe zona de maxima durere
analgezice- antispastice la indicatia medicului ( scobutil, lizadon, papaverina, atropina, algocalmin sau fortral)
internarea la spital
examinari de urgenta
- examen complet de urina
- radiografie renala
- recoltare de sange
administrare de ceaiuri diureticesi ape minerale
tratament indicat de medic
antibiotice in caz de infecti
combaterea stari de soc
reechilibrarea hidro-electrolitica
daca tratamentul medicamentos nu a dat rezultate se trece la tratament chirurgical
b) Pregatirea pacientului pentru radiografia renala simpla
Radiografia renala simpla este explorarea radiological fara substanta de contrast care poate evidential conturul si pozitia rinichilor, calculi renali, uretrali sau vezicali radioopaci:
Materiale necesare:
carbune animal
ulei de ricin
materialele necesare efectuari unei clisme evacuatori
irigator
canula rectala
tavita renala sau basinet
apa calda la 35-37*C 500-1000ml
ulei sau glicerina
sapun
Pregatirea psihica a pacientului:
se anunta pacientul si se explica importanta tehnici
se explica tehnica investigatiei si regimul alimentar
Pregatirea alimentara a pacientului:
cu 2-3 zile inainte pacientul va consuma un regim fara alimente care contin celuloza si dau reziduri multe
in ziua precedenta examenului pacientul va consuma un regim hidric (supe , lemonade, ceaiuri)
in seara precedenta pacientul va consuma o cana de ceai si o paine prajita
inaintea examenului pacientul nu mananca sin u consuma lichide
Pregatirea medicamentoasa a pacientului:
cu 2 zile inaintea examinari se administreaza carbune animal si triferment 2 tb de 3ori/zi
in seara precedenta se administreaza 2 linguri ulei de ricin
Atentie
in dimineata zilei examinari se efectueaza clisma cu apa calda
aerul din tubul irigatorului trebuie complet eliminate pentru a nu fi introdus in colon
inaintea efectuari radiografiei pacientul isi va goli vezica
es controleasa radioscopic daca mai este aer in intestine
Participarea la examen:
pacientul este condos la serviciul de radiologie
va fi ajutat sa se dezbrace si va fi asezat in decubit dorsal pe masa radiological
Ingrijirea pacientului dupa tehnica:
dupa efectuarea radiografiei se ajuta sa se imbrace si sa se intoarca in salon unde este asezat in pat
se noteaza examenul in foaia de obsarvatie
D-na RA, de 24 de ani se prezinta la camera de garda cu dureri vii in lomba dreapta cu iradiere spre organele genitale, febra, T°- 38,5°, greata, disurie, neliniste.
a. Care sunt nevoile perturbate in cazul enuntat.
b. Recoltarea urinii pentru urocultura.
a) Nevoile perturbate sunt:
nevoia de a evita pericole
nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
nevoia de a elimina
b) Recoltarea urini pentru urocultura
Urocultura stabileste prezenta bacterilor in urina.
se recolteaza urina de dimineata
este nevoie de un recipient colector steril
se spala pe maini si se usuca cu un prosop curat
se face toaleta organelor genitale
prima urina se arunca si se colecteaza urina din jetul de mijloc fara a se intrerupe urinarea cam 5ml
se inchide recipientul si se duce la laborator
D-nul DC de 28 de ani se prezinta la camera de garda cu urmatoarele simptome: dureri vii in regiunea epigastrica, greata, varsaturi acide, ameteli si balonari postprandiale.
a. Prioritati in ingrijire.
b. Pregatirea bolnavului pentru radioscopie gastro-duodenala.
a) Pacientul are ulcer gastric, prioritatile de ingrijire sunt:
educarea pacientului sa manance regulat
evitarea condimentelor, alcoolului, cafea, prajeli, afumaturi, alimente fermentate, ape minerale carbogazoase
alimentatie bogata in vitamine
efectuarea examenului radiologic
administrarea medicatiei antiacide
b)Pregatirea bolnavului pentru radioscopie gastro-duodenala
Aceasta examinare permite vizualizarea directa a mucoasei gastrice cu ajutorul gastrofibroscopului
Materiale necesare:
casolete cu masti, comprese, tampoane, si manusi sterile
pipi Gueddel
gastrofibroscop
trusa antisoc
sorturi de cauciuc
tavite renale, porttampoane
medicamente, substante
Pregatirea psihica
prevenirea anxietati si a frici
calmarea si incurajarea pacientului
crearea unui climat de siguranta
explicarea efectelor dezagreabile
Pregatirea fizica:
in seara precedenta nu fumeaza si nu ingera nimic, administrarea unui sedative
in dimineata examinari nu fumeaza si nu ingera nimic
cu 40-50min inaintea examinari se administreaza 1 fiola atropine, scobutil sau diazepam
Tehnica:
anestezie locala cu spray sau badijonare cu novocaina 1%
este nevoie de doua asistente
prima asistenta asigura pozitia pacientului pe masa de examinare decubit lateral stang cu capul in extensie
tine tavita renala sau sterge gura pacientului
a doua asistenta ajuta medicul la introducerea aparatului
serveste cu instrumente necesare
Dupa terminarea tehnici se supravegheaza pacientul inca ½ ora apoi se transporta la salon si se supravegheaza atent inca 2 ore.
Nu ingera nimic 2 ore
La indicatia medicului se introduce sonda gastrica pentru eliminarea aerului si mucozitatilor din stomac daca nu reuseste singur
Se fac inhalati cu methanol pentru evitarea senzatilor neplacute din gat
Se eticheteaza recipirntele si se trimit la laborator.
D-na AC de 52 de ani, pensionara, obeza de gradul II, afirma ca de aproximativ 4 luni prezinta ameteli, poliurie, polidipsie, greturi, iar de cateva zile stare generala alterata. In urma investigatiilor se precizeaza diagnosticul de diabet zaharat.
a. Stabiliti interventiile asistentei medicale delegate si autonome.
b. Administrarea insulinei.
a) Interventile asistentei medicale sunt:
- recoltarea glicemiei
asigurarea conditilor de mediu
supravegherea functilor vitale si vegetative
educarea pacientului sa respecte regimul alimentar lapte, oua, branzeturi, peste, painea feliata cat mai exact, mese la ore fixe, interzicerea alimentelor bogate in glucide
familiarizarea pacientului si apartinatorilor cu unitatile de masura culinare
stabilirea unui program zilnic de exerciti
constientizarea necesitati evitari sedentarismului
educarea pacientului privind insulinoterapia
explicarea semnificatiei glicozuriei
explicarea necesitati curelor balneo-fizoterapeutice
b) Administrarea insulinei:
Materiale necesare:
seringi de administrare a insulinei
tampoane sterile
solutie dezinfectanta
Locul de administrare
fata anterioara si lateroexterna a coapselor
jumatatea inferioara a abdomenului
fetele anterioare si laterale ale bratelor
regiunile fesiere
Pregatirea fizica si psihica a pacientului:
se explica pacientului tehnica de administrare a injectiei
pozitia pacientului se alege in functie de locul unde se efectueaza injectia
Executia:
asistenta se spala pe maini si imbraca manusile sterile
injectia se face subcutanat
actioneaza la ½ de ora de la administrare
inainte cu 30 minute de administrare trebuie sa se serveasca masa
maxim de actiune dupa 2-4ore
durata de actiune 6-8 ore
se alege locul de administrare se sterilizeaza cu alcool dupa care se sterge locul sterilizat cu un tampon steril pentru ca alcoolul inactiveaza insulina
se prinde seringa ca pe un creion in mana dreapta
se face o cuta a pielii ci indexul si policele maini stangi si se ridica dupa planurile profunde
se patrunde brusc cu forta la baza cutei longitudinal 2-4cm
se verifica pozitia acului prin retragerea pistonului daca nu sa patruns intr-un vas sanguine
se injecteaza lent solutia
se retrage brusc acul cu seringa
insulina va fi pastrata la frigider la 4-8*C iar inainte de administrare se incalzeste la temperatura camerei
suspensile de insulina trebuie agitate inainte de a fi trase in seringa
in principiu nu se amesteca doua tipuri de insulina in aceeiasi seringa
schimbarea locului injectari se va face periodic
Accidente:
hipoglicemie
infecti locale datorate unei asepsi necorespunzatoare
alergii la insulina
lipodistrofie hipertrofica (noduli duri si durerosi) sau atrofica cu disparitia grasimi subcutanate se combate prin schimbarea periodica a locului injectari
D-nul DF, 45 de ani afirma la internare ca de aproximativ o luna prezinta ameteli, crampe musculare, poliurie, polidipsie. In urma investigatiilor se precizeaza diagnosticul de diabet zaharat.
a. Tratamentul dietetic in diabetul zaharat.
b. Proba hiperglicemiei provocate.
a) Tratamentul dietetic in diabetul zaharat necesita stabilirea:
pacientul trebuie educat sa respecte un regim alimentar
- hipoglucidic 55% din necesar, 25-30% lipide si 15-20% proteine asigurand 1800-2200 cal/zi pana la reducerea valorilor probelor biologice
- pacientul trebuie sa consume lapte, oua, branzeturi, peste, uleiuri vegetale, painea feliata cat mai exact
- alimente cu fibre celulozice care scad glicemia si previn cancerul de colon
- mesele trebuie luate la ore fixe ultima la 22 sub forma de gustare
- se interzice alimentele bogate in glucide zahar, produse zaharoase si fainoase
pacientul trebuie sa se familiarizeze cu masurile culinare pentru a putea respecta cat mai corect regimul
de asamenea pacientul trebuie sa evite cresterea in greutate
c) Proba hiperglicemiei provocate
Examenele de laborator arata o hiperglicemie insotita de glicozurie; totusi daca aceste examene nu sunt concludente, se cerceteaza toleranta fata de glucide prin proba de hiperglicemie provocata,ce reprezinta mijlocul cel mai utilizat si mai sensibil in depistarea precoce a diabetului si care consta in
pancientul ingera 75g glucoza
dupa 1ora daca glicemia este mai mica de 140 atunci este normala
daca este intre 140-200 este diabet latent
daca este peste 200 este suspect de diabet
D-nul SP de 56 de ani, pacient cunoscut cu diabet zaharat insulinodependent este adus de familie de urgenta in coma hipoglicemica: transpiratii profuze, tegumente palide, pupile dilatate, semnul Babinschi pozitiv bilateral.
a. Instituiti conduita de urgenta.
b. Tehnica perfuziei.
a) Conduita de urgenta in coma hipoglicemica:
Coma hipoglicemica trebuie deosebita de coma diabetica prin
absenta respiratiei de tip Kussmaul
absenta halenei acetonice
a fenomenelor de dezhidratare pielea este uscata in coma diabetica iar in coma hipoglicemica este umeda
absenta tulburarilor neurologice
- cand diferenta este greu de facut se administreaza 20-30ml glucoza hipertonica care este urmata de o ameliorare rapida in cazul unei come hipoglicemice si de nici un efect in coma diabetica
- se tranhsporta bolnavul la spital
b) Tehnica perfuziei
Materiale necesare:
perfuzor de unica folosinta
solutie de dezinfectat
garou
branula
manusi sterile
soluti de perfuzat
musama, aleza
Pregatirea psihica si fizica a pacientului
se explica tehnica efectuari perfuziei
se asaza pacientul pozitie cat mai comoda atat pentru el cat si pentru cel care executa tehnica
Executie:
tehnica de initiere a liniei intravenoase este o tehnica asepica
asistenta imbraca manusile pentru evitarea contaminari cu sange
pregateste solutia de perfuzat
monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi pentru indepartarea aerului
alege vena
aplica garoul
curata locul cu alcool de la centru in afara
introduce acul branula in vena
scoate garoul si atasaza tuburile, deschide prestupul, fixeaza rata de curs
mentine locul de perfuzie, acopera cu un pansament steril
schimba pansamentul la 24h si inspecteaza zona
schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa a acestuia
se poate folosi o rata redusa pentru a tine vena deschisa
Accidente:
hiperhidratare se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia
embolie gazoasa prin patrunderea aerului in curentul circulator
revarsarea lichidului in tesut perivenos poate da nastere la flebite sau necroze
coagularea sangelui pe ac sau canula se previne prin introducerea solutiei de heparina
La camera de garda este adus de urgenta un barbat necunoscut, in jur de 45 de ani, in coma. Nimeni nu poate da relatii despre el. La examenul clinic se constata: dispnee Kussmaul, tegumente uscate, emana in jur un miros puternic de acetona. Se stabileste diagnosticul de coma diabetica.
a. Stabiliti conduita de urgenta
b. Sondajul vezical.
a) Conduita de urgenta in coma diabetica este:
se administreaza insulina 20u i.v
se transporta de urgenta la spital unde se aplica tratament etapizat pe ore si strict individualizat pentru combaterea acidozei si hidratare
se recolteaza probe de laborator pentru determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei, hematocrit, ionograma, rezerve alcaline
b) Sondajul vezical
Prin sondaj vezical se intelege introducerea unui instrument tubular (sonda sau cateter) prin uretra in vezica urinara, realizand astfel o comunicatie instrumentala intre interiorul vezici urinare si mediul exterior.
Scop:
explorator recoltarea urini pentru examen de laborator, depistarea unor modificari patologice ale vezici urinare si uretra
terapeutic evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan
Materiale necesare
musama de protectie
manusi sterile
doua sonde lungi de aproximativ 15cm cu varful usor indoit, complet rotunjit avand unul doua orifici laterale aproape de varf
1-2 eprubete pentru urocultura
medii de cultura in functie de germeni cautati
ser fiziologic
casoleta cu tampoane de vata
doua pense hemostatice
materiale pentru toaleta organelor genitale
tavita renala
bazinet
paravan
recipient pentru colectare
ulei de parafina steril
oxiceanura de mercur 1/5000
Sondajul vezical la barbati
Pregatire
Psihic
se anunta si se explica necesitatea tehnici
Fizic
se asaza pacientul in decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate
se izoleaza patul cu paravan
se acopera pacientul
se face toaleta
sub bazinet se asaza o perna tare, musama si aleza
se asaza tavita renala
Exacutie
asistenta imbraca manusile
alege sonda si o lubrefiaza
dezinfecteaza meantul urinar cu ser fiziologic si oxiceanura
intre degetele inelor si mic al maini drepte prinde extremitatea libera a sondei si cu ajutorul unei pense sterile tinuta in aceias mana apuca sonda in imediata vecinatate a varfului
introduce varful sondei in meant si impinge usor cu pensa in timp ce cu mana stanga intinde penisul cat mai bine pentru ca sa dispara cutele care ar putea impiedica patrunderea sondei
daca pa parcursul inaintari sondei apar obstacole se scoate sonda si se introduce alta de calibru mai mic
se fixeaza sonda pana se evacueaza urina
se recolteaza in eprubete
indepartarea sondei se face cu ajutorul pensei dupa ce extremitatea libera a fost inchisa prin comprimare
Complicatii
lezarea traumatica a mucoasei se intrerupe tehnica
crearea unei cai false prin fortarea sondei
astuparea sondei in timpul evacuari
infectare prin introducerea germenilor patogeni
D-nul DF, 45 de ani, cunoscut cu diabet zaharat insulino-independent prezinta la internare: stare generala alterata, ameteli, crampe musculare, poliurie, polidipsie. Pacientul recunoaste ca nu respecta regimul alimentar recomandat. In urma investigatiilor se confirma diagnosticul de diabet zaharat.
a. Stabiliti interventiile educative ale asistentei medicale.
b. Recoltarea glicozuriei.
a) Interventile educative ale asistentei medicale in diabetul zaharat:
pacientul trebuie educat sa respecte un regim alimentar
- hipoglucidic 55% din necesar, 25-30% lipide si 15-20% proteine asigurand 1800-2200 cal/zi pana la reducerea valorilor probelor biologice
- pacientul trebuie sa consume lapte, oua, branzeturi, peste, uleiuri vegetale, painea feliata cat mai exact
- alimente cu fibre celulozice care scad glicemia si previn cancerul de colon
- mesele trebuie luate la ore fixe ultima la 22 sub forma de gustare
- se interzice alimentele bogate in glucide zahar, produse zaharoase si fainoase
pacientul trebuie sa se familiarizeze cu masurile culinare pentru a putea respecta cat mai corect regimul
de asamenea pacientul trebuie sa evite cresterea in greutate
asistenta trebuie sa informeze pacientul ca insulina se administreaza cu 30minute inaintea mesei
c) Recoltarea glicozuriei
glicozuria este analiza zaharului in urina
in mod normal urina nu contine glucoza
cand glicemia a depasit 150-200mg% atunci glucoza trece in sange prin rinichi si se varsa in urina
pentru dozarea glicozuriei este necesara strangerea urinei din 24 ore
din aceasta cantitate se i-a o proba de 100ml pe care se face analiza
D-nul CF in varsta de 29 de ani, prezinta la internare urmatoarele manifestari de dependenta: artralgii, greata si varsaturi, dureri epigastrice, somnolenta, fatigabilitate, sclere si tegumente icterice, urini hipercrome. Examenul clinic evidentiaza hepatomegalie.
a. Tratamentul igieno-dietetic in hepatita virala acuta.
b. Recoltarea sangelui pentru TGO, TGP.
a) Tratamentul igieno-dietetic cuprinde:
odihna si repaus fizic si intelectual este necesar un repaus de 10 ore pe zi chear si in covalescenta
activitatea se poate relua doar dupa 2-3 luni
alimentatia trebuie sa fie adaptata la hipofermentatia gastrica, biliara si pancreatica caracteristica HVA
este nevoie de un mare aport de calori, celuloza, glucide, vitamine, proteine, grasimi vegetale, lichide, oua fierte moi, unt, carne slaba
dupa perioada de covalescenta se poate adapta un regim alimentar complet dar raman excluse prajelile, conservele, muraturile, carnea de porc sau oaie, mezeluri, sosuri, condimente picante, alcool, cafea.
se pastreaza o igiena riguroasa in special a mainilor a unghilor
b) Recoltarea sangelui pentru TGO, TGP
Pentru determinarea TGO si TGP se efectueaza punctie venoasa 5ml de sange simplu.
Valorile normale sunt TGO = 5-15m UI
TGP = 3-12m UI
Tehnica este aceeiasi ca la punctia venoasa. Proba de sange se efectueaza pe vacuteiner rosu.
D-nul DA in varsta de 33 de ani, prezinta la internare urmatoarele manifestari de dependenta: stare generala alterata, fatigabilitate, somnolenta, oligurie, sclere si tegumente intens icterice, urini hipercrome, epistaxis.
Examenul clinic evidentiaza hepatomegalie. Examenele de laborator pun in evidenta pe langa cresterea transaminazelor, bilirubinemiei, scaderea timpului de protrombina la 40%.
a. Stabiliti interventiile cu rol propriu si delegat ale asistentei medicale in cazul dat.
b. Recoltarea timpului de protrombina.
a) Interventile asistentei medicale in hepatomegalie
recunoasterea hepatitei virale
izolarea bolnavului in spital
educarea pacientului sa evite solicitarile fizice si psihice
dieta mese mici repetate
explicarea necesitati vaccinari
cunoasterea schemei de administrare a vaccinului
recoltarea analizelor de laborator
administrarea tratamentului prescris de medic
b) Recoltarea timpului de protrombina
Timpul de protrombina exploreaza capacitatea de coagulare a sangelui.
Intr-o eprubeta peste plasma bolnavului se adauga un reactiv special si se cronometreaza timpul in secunde necesar pentru coagularea plasmei. Rezultatele se mai dau si in procente de activitate a protrombinei.
Recoltarea se face prin punctie venoasa pe eprubeta albastra. Se recolteaza 5ml sange pe 0,5ml oxalat de K. Tehnica este cea de la punctia venoasa.
D-nul RE, in varsta de 34 de ani se prezinta la internare pentru dureri abdominale difuze, scaune diareice (4 - 5 scaune/zi) de aproximativ doua saptamani, subfebrilitate, inapetenta, fatigabilitate. Se recolteaza sange pentru testul HIV, iar rezultatul este pozitiv.
a. Masuri pentru prevenire propagarii infectiei HIV.
b. Recoltarea sangelui pentru testul HIV.
a) Masuri pentru prevenirea infectiei HIV:
diminuarea transmiteri prin sange si derivate de sange
asistenta trebuie sa fie foarte atenta in preajma acestui bolnav
trebuie sa poarte totdeauna manusi sterile
acele folosite la acest pacient trebuiesc puse cu mare grija in locurile special amenajate pentru a evita inteparea cu acestea
asistente trebuie sa educe pacientul sa evite imbolnavirea si a altor persoane
sa nu intretina relati cu alte persoane neprotejat pentru a nu transmite boala
b) Recoltarea sangelui pentru HiV
Se face prin punctie venoasa. Recoltarea se face pe eprubeta rosie. Tehnica este aceeiasi ca la punctia venoasa.
D-nul DC de 28 de ani se prezinta la camera de garda cu urmatoarele simptome: dureri vii in regiunea epigastrica, greata, varsaturi acide, ameteli si balonari postprandiale.
a. Tratamentul igieno-dietetic in ulcerul gastric.
b. Spalatura gastrica.
a) Tratamentul igieno-dietetic in ulcerul gastric
repaus la pat este obligatorie in perioada dureroasa rezultand o ameliorare rapida
repausul la pat este de 2-3 saptamani
este contraindicat fumatul si consumul de antiinflamatoare
evitarea consumului excesiv de alcool
evitarea excesului de prajeli, rantasuri, lipide, condimente iritante, a dulciurilor concentrate si a apelor carbogazoase acide
dieta trebuie sa fie echilibrata sa contina proteine, lipide, fainoase, lactate, fibre vegetale
bolnavi ulcerosi trebuie sa serveasca 3 mese principale si doua gustari la ore fixe
mesele nu trebuie sa fie voluminoase
in puseul de activitate al bolii e indicat o diete hipocalorica, hipoglucidica, normolipidica si normoproteica
b) Spalatura gastrica
Prin spalatura gastrica se intelege evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exudate si substante straine
Scop terapeutic - evacuarea continutului stomacal
Indicatii
intoxicati alimentare
staza gastrica
pregatirea preoperatorie in interventi de urgenta pe stomac
pregatirea pentru examen gastroscopic
Materiale necesare
2 sorturi de plastic
musama, traversa
prosoape
sonda gastrica Faucher
2 seringi
Casoleta cu manusi de cauciuc
Pensa hemostatica
Cana de sticla sau metal de 5l
Palnie, apa calda la 25-26*C
Recipient pentru captarea continutului
Scaun
Medicamente, carbune medicinal
Pregatirea pacientului
Psihic
se anunta tehnica si se explica importanta acesteia
Fizic
se asaza pacientul pe scaun si se protejaza cu u prosop in jurul gatului
se asaza sortul de cauciuc
se indeparteaza proteza daca este cazul
se ofera tavita renala si este obligat sa o tina sub barbie
Executie
asistenta se spala pe maini imbraca manusile si sortul
umezeste sonda asezata in dreapta pacientului si ii ficseaza capul intre mana si torace
cere pacientului sa deschida gura si sa respire adanc
introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de radacina limbii invitand pacientul sa inghita
prin deglutitie sunda patrunde in seofag prin miscari blande de impingere ajunge in stomac
la capaul liber al sondei se adapteaza palnia si se aduce la nivelul toracelui pacientului
se verifica temperatura lichidului de spalatura si se introduce in palnie
se ridica palnia deasupra capului pacientului
inainte ca ea sa se goleasca complet se coboara cu 30-40cm sub nivelul epigastrului in pozitie verticala pentru a se aduna in ea lichidul din stomac
se goleste continutul palniei in vasul colector
se repeta operatia pana ce lichidul este curat, limpede
se indeparteaza palnia si se penseaza capatul liber al sondei dupa care se extrage cu atentie pentru a evita scurgerea continutului in faringe de unde ar putea fi aspirat
Ingrijiri ulterioare
se ofera un pahar cu apa sa clateasca gura
se sterg mucozitatile de pe fata si barbie
se indeparteaza tavita renala si sortul
se asaza pacientul in pozitie comoda
De stiut
daca apare senzatia de greata si varsatura se indica respiratie profunda sau se face anestezia faringelui
sonda poate ajunge in laringe apare sentimentul de tuse, hiperemia fetei, ceanoza se retrage sonda
sonda se poate infunda cu resturi alimentare se insufla are cu siringa pentru desfundare
se poate produce bronhopneumonie de aspiratie
D-na X de 54 de ani, casnica, se interneaza pentru durere vie in hipocondrul drept cu iradiere posterioara, subicter scleral si tegumentar, transpiratii, varsaturi, gust amar matinal. In urma investigatiilor se stabileste diagnosticul: Litiaza biliara. Se decide si se practica interventia chirurgicala.
a. Stabiliti interventiile asistentei medicale privind ingrijirea postoperatorie.
b. Ingrijirea plagii operatorii.
a) Interventile asistentei sunt
se insista in mod deosebit pe combaterea anxietati
distensie digestiva prevenirea intarzieri tranzitului intestinal
sonda gastro-duodenala pentru aspiratie continua
combaterea stazei venoase prevenirea edemelor mobilizare
corespunzatoare
monitorizarea functilor vitale
controlarea si nutarea in foaia de observatie a debitului urinar, staza gastrica si cantitatea de secreti care se evacueaza prin tuburile de dren
urmarirea faciesului pacientului, aspectul si culoarea tegumentelor si mucoaselor
combaterea balonari la nevoie se introduce tubul de gaze
combaterea dureri analgetice
prevenirea complicatilor pulmonare se fac exerciti de respiratie imediat ce este posibil
urmarirea plagi operate
urmarirea permeabilitati tubului de dren notandu-se cantitatea
alimentatia pacientului in primele 2 zile este parenterala dupa care se administreaza ceaiuri, supe strecurate, iaurturi, branza de vaci
dupa o saptamana se trece la alimentatia completa
dupa 4 zile se extrage tubul de dren
b) Ingrijirea plagii operatorii
Materiale necesare:
flacoane cu tinctura de iod, alcool, apa oxigenata, ser fiziologic
cutie cu instrumente sterile pense, foarfece, sonde canelate
casoleta cu comprese sterile
tavita renala, aleza, musama
antalgice, setative
seringi sterile
manusi sterile
Pregatirea psihica a pacientului
se explica tehnica de lucru
Pregatirea fizica a pacientului
- dezbracarea pacientului
asezarea in decubit dorsal
Executia:
asistenta se spala pe maini si imbraca manusile sterile
deschide cu mana stanga cutia de instrumente
cu mana dreapta ia o pensa sterila
cu ajutorul acestei pense mai ia o pensa sterila si apoi inchide cutia
pensa din mana stanga este pensa de setvit iar cea din mana dreapta pensa de lucru
deschide capacul casoletei cu ultimile doua degete ale maini drepte aving grija sa nu se desterilizeze pensa de lucru si cu ajutorul pensei se ia un tampon care se imbiba cu solutie degresanta si se tamponeaza marginile compresei care acopera vechiul pansament astfel se va desprinde mult mai usor
indeparteaza pansamentul cu pensa de lucru
schimba pensa de lucru cu alta pensa din cutia de instrumente
face toaleta plagii cu apa oxigenata
indepartarea secretilor
dezinfectia tegumentului din jurul plagi dinspre exterior inspre interior
spalarea din abundenta cu apa oxigenata
dezinfectarea tegumentului din jurul plagii
protejarea plagii
fixarea pansamentului
D-na A.L de 60 de ani, internata in dupa-amiaza zilei de azi, dupa ce s-a plans de dureri in piept in timpul activitatilor casnice. Aceasta este prima ei internare in spital de la nasterea celor doi copii. Iti spune ca nu-i plac spitalele sau doctorii si ca nu a facut o vizita la doctor de ani de zile. Medicul a ordonat odihna la pat pentru d-na A.L si va sfatuieste sa o supravegheati cu atentie. Cand mergeti sa controlati cum se simte o gasiti usor diaforetica si palida. Pare suparata si infricosata. Dupa ce o intrebati cum se simte, va spune ca are dureri in piept, substernal, de intensitate severa, care au inceput cam de 30 de minute. Medicul a stabilit diagnosticul de infarct miocardic acut.
a. Stabiliti planul de ingrijire pentru problema prioritara.
b. Rolul asistentei medicale in administrarea tratamentului anticoagulant.
a) Problema prioritara este durerea retrosternala
Planul de ingrijire
Diagnostic
durere retrosternala cauzata de debutul boli IMA
Obiective
pacienta sa nu mai prezinte durere
Interventi
asezarea pacientei in decubit dorsal
linistirea pacientei
interzicerea efectuari oricarei miscari
monitorizarea functilor vitale, EKG, analize de laborator
oxigenoterapie
la indicatia medicului administrarea de opiacee ( miofilin, mialgin, fortral)
se verifica reactia la medicamente anticoagulante
Evaluare
in urma tratamentului durerea a cedat
b) Rolul asistentei in administrarea tratamentului anticoagulant
Anticoagulantele sunt medicamente care impiedica coagularea sangelui.
Forme de prezentare:
heparina -soluti in flacoane si fiole
calciparina -seringi preumplute, fiole
fraxiparinele -solutii, seringi preumplute gradate sau negradate
trombostop, hepatotrombina -gel, unguent
Caile de administrare:
parenterala -injecti subcutanate, intravenoase, perfuzi intravenoase
orala
aplicati locale pe tegumente si mucoase
Regulii:
se respecta indicatile medicului privind doza, calea de administrare si ritmul
se verifica calitatea produselor, termenul de valabilitate, aspectul culoarea
se pregatesc materialele si instrumentele necesare tehnici
injectile se aplica fiecare dupa modul invatat
la administrarea pe cale orala se tine cont de medicamentele care influenteaza efectul produsului
gelul sau unguentul se aplica de mai multe ori pe zi pe zonele cu contuzi hematoame, entorse facand masaj in sensul circulatiei venoase
se aplica unguentul pe o compresa fina de tifon si apoi pe zonele cu afectiune venoasa inflamatorie
se supravegheaza pacientul si se sesizeaza aparitia unor complicatii
se recolteaza periodic sange pentru monitorizarea TQ si TH
Atentie
bula din seringa preumpluta nu se elimina inainte de injectare
nu se asociaza heparina in solutie perfuzabila cu alte medicamente
in timpul tratamentului se evita injectile im,iv
tratamentul cu anticuagulante incepe cu heparina si se termina cu trombostop
nu se aplica gel sau unguent pe mucoase sau rani deschise
D-nul A.D., de 44 de ani, in urma restructurarii locurilor de munca la intreprinderea la care lucra devine somer. La o saptamana devine brusc trist, ideatia incetinita, aparitia unei senzatii neplacute, cu lipsa poftei de mancare, este abatut, trist, abulic, adica nu are initiativa si nici placerea de a fi activ, vorbeste in soapta, raspunzand monosilabic la intrebari, sta pe marginea patului, cu capul plecat pe piept, cu mainile incrucisate, se plange ca nu mai poate participa la activitati. Se stabileste diagnosticul de Psihoza maniaco-depresiva.
a. Stabiliti interventiile asistentei medicale in cazul dat.
b. Tehnica injectiei intramusculare.
a) Interventile asistentei
asigurarea unui microclimat adecvat
reducerea stimululor excitanti
crearea unei relati de incredere
evitarea impresiei de superficialitate
educarea pacientulu sa-si dozeze energia sa altereze perioadele de odihna si activitate
incurajarea pacientului sa-si exprime sentimentele
asigurarea unei alimentati adecvate
asigurarea unei igiene adecvate
supravegherea pacientului pentru a preveni autoagresiunea
combaterea izolari
supravegherea functilor vitale
la indicatia medicului administrarea tratamentului
b) Tehnica injectiei intramusculare
Scopul -terapeutic
se administreaza sol;uti izotone, uleioase, coloidale cu densitate mare
Materiale necesare
seringi sterile
ace
solutile de injectat
tampoane sterile
soluti dezifectante
manusi sterile
Pregatirea pacientului
Psihic - se informeaza privind scopul si locul de efectuare a injectiei, eventualele reacti
Fizic -asezare in pozitie confortabila decubit ventral, decubit lateral, ortostatism, sezand
relaxarea musculaturi
dezbracarea regiuni
Locul injectiei
muschi voluminosi lipsiti de trunchiuri mari de vase si nervi
regiunea superoexterna a fesei
fata externa a coapsei in treimea mijlocie
fata externa a bratului in muschiul deltoid
Executarea
asistenta se spala pe maini
imbraca manusile
dezinfecteaza locul injectiei
intinde pielea intre indexul si policele maini stangi si inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa
verifica pozitia acului prin aspirare
injecteaza lent solutia
retrage brusc acul si dezinfecteaza locul
maseaza usor locul pentru a activa circulatia favorizeaza resorbtia
pacientul ramane in repaus fizic 5-10minute
Incidente si accidente
durere vie prin atingerea nervului sciatic retragerea acului efectuarea injectiei in alta zona
paralizia prin lezarea nervului sciatic se evita prin respectarea zonelor de electie
hematom prin lezarea unui vas se verifica pozitia acului
ruperea acului extragere manuala sau chirurgicala
embolie prin injectare accidentala intr-un vas a solutilor uleioase
D-nul T.R., de 19 ani este parasit de iubita. Brusc in plina stare de sanatate baiatul ramane un timp indelungat lungit in pat cu capul ridicat nesprijinit ('perna psihica' sau 'perna de aer'), in nemiscare. Nu vrea sa manance sau sa vorbeasca. Parintii chema salvarea si il aduc la spitalul de psihiatrie unde se stabileste diagnosticul de schizofrenie catatonica.
a. Stabilitii interventiile asistentei medicale.
b. Recoltarea sangelui prin sistemul vacutainer.
a) Interventile asistentei:
controleaza comportamentul pacientului la fiecare 15 minute
efectueaza igiena corporala a pacientului cu ajutorul infirmierei
schimba lenjeria de pat de cate ori este nevoie
schimba pozitia pacientului in pat din 2 in 2 ore pentru prevenirea escarelor
asigura pacientului un microclimat corespunzator
reduce stimulii excesivi din mediul inconjurator
recolteaza analize de laborator hematologice si biochimice
la indicatia medicului administreaza tratamentul prescris
b) Recoltarea sangelui prin sistemul vacutainer
In practica se folosesc vacutainere de diferite culori:
negru pentru VSH
violet pentru hemoleucograma
rosu pentru examene biochimice, serologice, imunologice
albastru pentru fibrinogen TQ si TH
gri pentru profil glicemic
D-nul T.R., de 19 ani este parasit de iubita. Brusc in plina stare de sanatate baiatul ramane un timp indelungat lungit in pat cu capul ridicat nesprijinit ('perna psihica' sau 'perna de aer') , in nemiscare. Nu vrea sa manance sau sa vorbeasca. Parintii chema salvarea si il aduc la spitalul de psihiatrie unde se stabileste diagnosticul de schizofrenie catatonica.
a. Stabilitii problema prioritara si alcatuiti planul de ingrijire.
b. Injectia subcutanata.
a) Problema prioritara este pozitia nemiscata a pacientului din cauza schizofreniei catatonice.
Obiective:
pacientul sa isi revina din starea psihica
Interventi:
- controleaza comportamentul pacientului la fiecare 15 minute
efectueaza igiena corporala a pacientului cu ajutorul infirmierei
schimba lenjeria de pat de cate ori este nevoie
schimba pozitia pacientului in pat din 2 in 2 ore pentru prevenirea escarelor
asigura pacientului un microclimat corespunzator
reduce stimulii excesivi din mediul inconjurator
recolteaza analize de laborator hematologice si biochimice
alimenteaza pacientul
efectueaza igiena corporala a pacientului
la indicatia medicului administreaza tratamentul prescris
Evaluare:
in urma tratamentului efectuat starea pacientului sa ameliorat
pacientul sa mobilizat nu mai adopta acea stare psihica
b) Injectia subcutanata
Scopul: -terapeutic
Locul injectiei:
regiunile bogate in tesut celular lax extensibil
fata exerna a bratului
fata superoexterna a coapsei
fata supra si subspinoasa a omoplatului
regiunea subclaviculara
flancurile peretelui abdominal
Solutii administrate:
solute izotone nedureroase
solute cristaline: insulina, histamine, cofeina
Materiale necesare:
seringi sterile de unica folosinta
ace de unica folosinta
tampoane sterile
substante dezinfectante
solute de administrat
manusi de unica folosinta
Pregatirea fizica si psihica a pacientului:
se informeaza pacientul asupra tehnici de efectuare a injectiei si eventualele reacti adverse
pozitia pacientului este in functei de locul unde se administreaza injectia
pentru injectia pa fata externa a bratului pozitia pacientului este sezand cu bratul sprijinit pe sold
Executie:
asistenta se spala pe maini
imbraca manusile sterile
pregateste seringa
dezinfecteaza locul injectiei
se prinde seringa pregatita ca pe un creion in mana dreapta
se face o cuta a pieli intre indexul si policele maini stangi care se ridica dupa planurile profunde
se patrunde brusc cu forta la baza cutei longitudinal 2-4 cm
se verifca pozitia acului prin retragerea pistonului daca nu sa patruns intr-un vas sanguine, se injecteaza lent soluia prin apasarea pistonului
se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul injectiei masandu-se usor pentru a favoriza circulatia si resorbtia medicamentului
Accidente:
durere violenta prin lezarea unei extremitati nervoase se retrage acul putin spre suprafata
ruperea acului se extrage manual sau chirurgical
hematom prin lezarea unui vas mai mare se previne prin verificarea pozitiei acului.
Copil de 2 luni, alimentat artificial se interneaza cu: scaune apoase, abdomen meteorizat, eritem fesier.
a. Indicati interventiile asistentei medicale pentru satisfacerea nevoilor perturbate.
b. Supravegherea scaunului - notarea in FO.
a) Interventile asistentei sunt:
se intrerupe alimentatia
se instituie perfuzie cu soluti hidratante la indicatia medicului
se verifica aspectul scaunului dupa fiecare emisie
prevenirea si ingrijirea eritemului fesier prin baie partiala si aplicare de unguente
observarea simptomelor de dezhidratare
recoltarea sangelui pentru analize
recoltarea scaunului si efectuarea examenului bacteriologic si coprozitologic
tratament dietetic decoct de orez, supa de morcovi, lapte praf fara lactoza
combaterea meteorismului abdominal
admistrarea medicatiei conform indicatilor medicului
b) Supravegherea scaunului -notarea in FO
se observa caracterul fiziologic si patologic al scaunului
descoperirea modificarilor patologice in vederea stabiliri diagnosticului
se urmareste aspectul, culoarea, mirosul
se urmareste numarul scaunelor /zi
Notarea scaunelor in FO
normal = linie verticala
moale = linie oblica
diaree = linie orizontala
mucus = X
puroi = P
sanguinolent = S
melena = M
Copil de 2 luni, alimentat
artificial se interneaza cu : scaune apoase,
abdomen meteorizat, eritem fesier, febra -
a. Stabiliti nevoile perturbate si formulati obiectivele ce se impun in ingrijirea copilului.
b. Recoltarea scaunului pentru coprocultura - la copil.
a) Nevoile perturbate sunt:
nevoia de a manca si a bea
nevoia de a elimina
nevoia de a mentine tegumentele si mucoasele curate
nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
Obiective:
pacientul sa fie alimentat corespunzator
pacientul sa nu mai prezinte scane apoase
pacientul sa nu mai prezinte meteorism abdominal
pacientul sa nu mai prezinte eriten fesire
pacientul sa nu mai prezinte febra
b) Recoltarea scaunului pentru coprocultura la copii
Scopul este explorator:
depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavire
depistarea unor purtatori sanatosi de germenii
depistarea unor tulburari in digestia alimentara
Materiale necesare:
tavava medicala
tampoane sterilizate montate pe porttampon prevazute cu doputi de cauciuc si introduse in eprubetele sterile
sonda Nelaton, purgativ salin
eprubete cu medi de cultura
materiale pentru toaleta perineala
musama, aleza, lampa de spirt
seringi sterile
Pregatirea pacientului
Fizic
in preziua examinari seara se administreaza un purgativ
se efectueaza toaleta regiuni perineala
Exacutie:
se face cu sonda Nelaton
se atasaza la capatul liber al sondei o sreinga
se introduce sonda prin anus la o distanta de 10-15 cm
se aspira cu seringa
se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin insuflare intr-o eprubeta sterila
Pentru a pune in evidenta agenti patogeni intestinali se fac recoltari 3 zile consecutiv, probele se trimit la laborator.
Copil de 1 an, este adus la camera de garda cu urmatoarele manifestari de dependenta: stare generala alterata, febra T- 39,8°C, tahicardie, dispnee marcata, insotita de polipnee, batai ale aripilor nazale, geamat expirator, cianoza perioronazala, tuse.
a. Stabiliti interventiile asistentei medicale in cazul dat.
b. Recoltarea hemoculturii.
a) Interventile asistentei sunt:
impachetari pentru scaderea febrei
se recolteaza sange pentru analize, radiografie toracica
la indicatia medicului se administreaza tratament pentru scaderea febrei antibiotice, si aerosoli cu salbutamol
se face testarea copilului la antibiotice
se administreaza algocalmin care va fi dozat pe kg corp
se administreaza la indicatia medicului tratament pentru combaterea tusei
se efectueaza oxigenoterapie masca de oxigen
- se supravegheaza permanent copilul si se urmaresc functile vitale si se noteaza in FO
scaderea vascozitati secretilor prin umidificarea aerului din incapere
b) Recoltarea hemoculturii
Hemocultura este introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen bacteriologic.
Scop -descoperirea bacterilor
Materiale necesare:
masca de tifon manusi sterile
seringa ace pentru punctia venoasa
casolete cu tampoane sterile
vacuteiner rosie
soluti dezinfectante
Pregatirea pacientului:
se informeaza asupra tehnici folosite
se asaza in pozitie sezand cu bratul sprijinit
Executie:
asistenta se spala pe maini
imbraca manusile
repereaza vena
dezinfecteaza locul
executa punctia venoasa in vacuteinerul rosu
trimite proba la laborator
Hemocultura se efectueaza la debutul boli si inainte de administrarea antibioticelor.
Sugar de 4 luni este internat
de urgenta cu urmatoarele manifestari de dependenta:
febra -
a. Indicati conduita de urgenta ce se impune.
b. Recoltarea hemoleucogramei.
a) Conduita de urgenta este:
mentinerea permeabilitati cailor respiratorii se va fixa limba si se vor aspira secretile
impachetari cu apa moderat rece
administrare de oxigen prin sonda orofaringeana
- la indicatia medicului se va administra medicatia
diazepam lent iv
se instituie perfuzie cu glucoza, vitamine
antitermice supozitoare paracetamol
b) Recoltarea hemoleucogramei
Materiale necesare:
manusi sterile
ace, tampoane de vata, seruri test
tava medicala curata
camera umeda, lame uscate curate
pipete Potain
solutie dezinfectanta
Pregatirea pacientului:
se anunta se nu manance
se explica necesitatea efectuari tehnici
se asaza in pozitie sezand cu mana sprijinita
Executia:
se aseptizeaza pielea degetuluio inelar
se asteapta evaporarea alcoolului
cu o miscare brusca se inteapa pielea pulpei degetului in partea laterala a extremitati
se sterge cu un tampon uscat prima picatura
se lasa sa se formeze o alta picatura care se recolteaza cu pipeta sau lama
se sterge cu un tampon cu alcool
Pregatirea produsului pentru laborator
se pune picatura la extremitatea unei lame
cu marginea unei lame slefuite in unghi de 45 grade se trage picatura de sange si se distribuie pe lama fara a se fragmenta
se agita lama pentru uscare
se eticheteaza si se trimite la laborator
a.Care sunt informatiile necesare pentru ingrijirea unui sugar eutrofic de 2 luni, la domiciliu?
b.Tehnica alimentatiei naturale.
a)Ingrijirea sugarului la 2 luni eutrofic la domiciliu
asigurarea unui microclimat corespunzator, mobilierul limitat strict la necesitati
luminat corespunzator
temperatura corespunzatoare
alimentarea se face la aceleasi ore de recomandat la san
numarul de mese fiind de 6 pe zi cu pauze de 3 ore intre ele
urmarirea greutati copilului cresterea ponderala
toaleta copilului, nivelul apei de baie nu trebuie sa depasasca umeri copilului
uscarea tegumentelor dupa baie se face prin tamponare
orificile nazale si auditive se vor curata cu tampoane de vata
- asigurarea unui mediu adecvat somnului aerisirea incaperi
se vorbeste copilului pe un ton cald si afectuos
prevenirea accidentelor copilul trebuie sa fie supravegheat permanent
b) Alimentatia naturala
Alimentatia naturala este ingerarea de lapte matern a nou-nascutului.
Se face ori de cate ori este posibil.
Pregatirea psihica si fizica a mamei
Psihic
se explica efectele pozitive ale alaptari asupra dezvoltari copilului
asupra involutiei uterine si a obezitati
inlaturarea factorilor care influenteaza negativ mama: emoti, oboseala, stres
Fizica
igiena sanilor, masaj mamelonar
prevenirea complicatilor locale respectarea repausului nocturn
aparitia ragadeor impune aplicarea unguentelor si a compreselor sterile iar laptele se da muls copilului
mama trebuie sa respecte dieta, regim alimentar echilibrat, mese in cantitati mici si dese, consum de lichide in cantitati mai mari
evitarea tutunului, condimentelor, alcoolului
medicamente doar la indicatia medicului
asigurarea conditilor de igiena la mama cat si la copil
pozitie confortabila pentru alaptare, decubit lateral imediat dupa nastere, apoi scaun cu piciorul pe partea care se alapteaza sprijinit pe un scaunel
Tehnica:
mama introduce aureola mamara in gura copilului
supravegheaza apetitul copilului, deglutitia
il lasa sa se odihneasca si il lasa sa suga pana se satura
il va ridica si il va sprijini cu fata anterioara pe trunchiul sau favorizand eructatia prin tapotare usoara pe spate de 1-2 ori
Ingrijiri ulterioare:
repaus dupa alaptare, decubit lateral invelit, timp de 15minute pe o parte apoi pe cealalta
se urmareste eventualele regurgitati, colic, varsaturi, scaune postprandiale
efectuarea igienei sanilor
Accidente ce pot aparea
angorjarea sanilor -sani calzi, grei datorita ne evacuari complete se pun comprese calde pe sani si se mulg
ragadele mameleonului -fisurari ale mameleonului apar dupa aparitia dintilor sugarului tratarea acestora sugarul nu mai poate suge la san pentru ca laptele este nesteril laptele trebuie muls si fiert
lactoree -ejectia spontana a laptelui
Atentie:
laptele praf inlocuit cu laptele matern nu contine anticorpi
contactul fizic dintre mama si copil in timpul alaptari la san realizeaza o legatura psihica favorabila ameliorand comportamentul psiho-afectiv al sugarului
Un copil de 5 ani este adus de urgenta cu dispnee expiratorie, tuse cu expectoratie seroasa. Se interneaza in criza de astm bronsic provocata de contactul cu alergene.
a. Conduita de urgenta in criza de astm bronsic.
b. Administrarea cortizonului.
a) Conduita de urgenta in criza de astm bronsic:
pozitia sezanda sprijinit sprijinit
se administreaza bronhodilatatoare miofilin
se instituie perfuzie cu HHC in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin
oxigenoterapie se face prin sonda introdusa prin narile bolnavului pana in faringe, oxigenul se administreaza umidificat
simpaticomimetice sub forma de inhalatii
b) Administrarea cortizonului
Cortizonul este hormonul glandelor suprarenale secretat de stratul cortical sau analogi de sinteza.
Actiune:
antiinflamatorie
antialergica
Reacti secundare:
scade rezistenta organismului la infectii
creste secretia gastrica de acid clorhidric
perturba metabolismul
forme de prezentare:
tablete prednison
solutii in fiole HHC
flacoane hidrocortizon
unguente
flacoane
flacon presurizat
Cai de administrare:
orala
parenterala
locala
respiratorie aerosoli
Regulii:
se respecta doza si ritmul de administrare
se respecta orarul de administrare
se invata pacientul sa isi administreze pe cale respiratorie doza
se respecta masurile de igiena a tegumentelor, mucoaselor si lenjeriei pacientului
se aplica regim alimentar desodat
se supravegheaza si se nuteaza zilnic T, TA,G
se recolteaza sange pentru dozarea glicemiei daca cere medicul
se sesizeaza efectele secundare prezentate de pacient
Atentie
este obligatorie agitarea fiolelor si flacoanelor cu suspensie inaintea administrarii
Copil de 12 ani, este adus de bunica la camera de garda. Din relatarile bunicii rezulta ca in urma cu 14 zile copilul a fost "racit" si "l-a durut in gat". In prezent prezinta febra, edeme la nivelul fetei, jena lombara, astenie, HTA, astenie, oligurie.
a. Determinati problemele pacientului si obiectivele de ingrijire.
b. Recoltarea urinii pentru proba Addis-Hamburger.
a) Problemele pacientului sunt:
infectia cu streptococ febra
edeme la nivelul fetei
jena lombara
astenie
HTA
oligurie
Obiectivele de ingrijire:
pacientul sa nu mai prezinte febra administrare de antibiotic
sa nu mai prezinte edeme la nivelul fetei instituire de perfuzie
combaterea jenei lombare, scaderea capacitati functionale a rinichiului
scaderea TA
combaterea oliguriei
b) Recoltarea urinii pentru proba Addis-Hamburger
Este o explorare realizata pentru evidentierea normala a functionari rinichilor, stabilirea afectiunilor renale
Scopul : -pentru stabilirea diagnosticului
-studiul cantitativ al elementelor figurate si al cilindrilor din urina
Materiale necesare:
materiale pentru toaleta organelor genitale externe
recipient pentru colectarea urinii
Pregatirea fizica si psihica
explicarea necesitati tehnici
la femei nu se recolteaza in perioada menstruatiei
Tehnica:
prima urina de dimineata se arunca
pacientul este rugat sa ramana in repaus la pat 100-180 min timp in care nu ingera si nu fumeaza
dupa cele 100-180 min se efectueaza toaleta organelor genitale externe si se recolteaza toata cantitatea de urina eliminata
se masoara volumul se eticheteaza si se trimite la laborator
Proba Addis-Haqmburger = 1000 hematii/min si 1000-1200 leucocite/min
Copil de 5 ani cu antecedente heredo-colaterale de TBC, este adus de familie si internat de urgenta cu: febra, T°- 38,7°C, dispnee, tuse latratoare, scadere ponderala, anorexie.
a. Stabiliti nevoile perturbate si obiectivele de ingrijire.
b.
Tehnica IDR
a) Nevoile perturbate sunt:
nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
nevoia de a respira
nevoia de a elimina
nevoia de a bea si a manca
Obiective de ingrijire
pacientul sa nu mai prezinte febra
sa nu mai prezinte dispnee
combaterea tusei pacientului
pacientul sa fie alimentat corespunzator
b) Tehnica IDR la PPD
Tehnica este aceeiasi ca la injectia intradermica cu aparitia coji de portocala
dupa 72ore se masoara diametrul maxim al zonei de induratie
peste 10 mm reactia este pozitiva
reactia pozitiva = infectia cu TBC cu microbacteri saprofite
reactia negativa = vaccinari recente cu virusi vii
Copil de 12 ani, este adus de bunica la camera de garda. Din relatarile bunicii rezulta ca in urma cu 14 zile copilul a fost "racit" si "l-a durut in gat". In prezent prezinta hematurie macroscopica, edeme la nivelul fetei, jena lombara, astenie, HTA, astenie, oligurie.
a. Stabiliti interventiile asistentei medicale delegate si autonome.
b. Recoltarea exsudatului faringian.
a) Interventile asistentei
izolarea pacientului pentru ca este suspect de streptococ
repaus la pat
asigurarea unei alimentati corespunzatoare
reducerea aportului de sare
efectuarea analizelor de laborator
ajutarea pacientului sa-si satisfaca nevoile fundamentale
masurarea diurezei
asanarea focarelor de infectie
la indicatia medicului administrarea tratamentului
b)Recoltarea exudatului faringian
Exudatul faringian este un lichid erzultat in urma unui proces inflamator faringian
Scop: explorator, depistarea germenilor patogeni
Materiale necesare:
masca de tifon
spatula linguala
eprubete cu tampon faringian
eprubete medi de cultura
ser fiziologic sau glicerina
tevita renala
Pregatirea fizica si psihica a pacientului
se anunta si se explica tehnica
se anunta sa nu manance si sa nu bea apa
se asaza pacientul pe un scaun
Executia
se recolteaza inaintea administrari antibioticelor
asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool
isi pune manusile si masca de protectie
invita pacientul sa deschida gura
deschide eprubeta cu tamponul faringian
apasa limba cu spatula
cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale dezlipeste o portiune din falsele membrane
introduce tamponul faringian in eprubeta
trimite produsul la laborator
se spala pe maini cu apa si sapun
Timpul scurs de la recoltare pana la insamantare nu trebuie sa depasasca 5-6 ore
Se evita imbibarea tamponului cu saliva si atingerea dintilor
Copil de 5ani, s-a reinternat a patra oara cu diaree, anorexie, febra, scadere ponderala. Intrucat mama este cunoscuta ca prostituata, copilului i se recolteaza sange pentru testul HIV. Testul este pozitiv.
a. Formulati obiectivele de ingrijire ce se impun.
b. Profilaxia infectiilor nosocomiale.
a) Obiectivele ce se impun sunt
ameliorarea confortului
combaterea febrei
reglarea dezechilibrului hidro-electrolitic
pacientul sa -si recapete pofta de mancare
mentinerea unei alimentari normale
prevenirea transmiteri infectiei si altor persoane
instituirea perfuziei
la indicatia medicului administrarea medicatiei
b) Profilaxia infectilor nosocomiale
purtarea echipamentului de protectie este obligatoriu
depozitarea seringilor si instrumentelor folosite sa se faca in locuri special amenajate
acele sa fie puse in locuri speciale pentru evitarea intapari cu acestea
pacienti cu boli transmisibile sa fie izolati de ceilalti pacienti
Copil de 4 ani este internat de urgenta pentru dispnee expiratorie cu polipnee, sete de aer, tuse, cianoza peroral-nazala, paloare, tahicardie, ritm de galop, turgescenta jugularelor.
a. Indicati conduita de urgenta.
b. Recoltarea VSH.
a) Pacientul are astm bronsic, conduita de urgenta este:
pozitia sezanda sprijinit sprijinit
se administreaza bronhodilatatoare miofilin
se instituie perfuzie cu HHC in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin
oxigenoterapie se face prin sonda introdusa prin narile bolnavului pana in faringe, oxigenul se administreaza umidificat
simpaticomimetice sub forma de inhalatii
c) Recoltarea VSH
VSH -viteza de sedimentare a hematiilor
rapiditatea cu care se produce depunerea lor
Materiale necesare:
seringa de 2 mm sterila
solutie de citrat de Na 3,8%
ace pentru punctie venoasa
pernita, musama, vacuteiner nugru, holder
tavita renala, garou
tampoane sterile
solutii dezinfectante
Pregatirea psihica si fizica a pacientului:
i se explica cu 24 ore inainte necesitatea efectuari tehnici
se anunta sa nu manance
sa pastreze repaus fizic
Executie:
asistenta se spala pe maini
imbraca manusile sterile
punctioneaza vena si aspira sange in vacuteinerul negru
tehnica este aceeiasi ca la recoltarea sangelui in sistem vacuteiner
trimite produsul la laborator
Copilul M.A de 5 ani a fost intepata in mana dreapta de o albina in urma cu jumatate de ora. Este adusa de urgenta la camera de garda cu urmatoarele manifestari de dependenta: eritem accentuat la nivelul membrului superior drept cu tendinta de generalizare, edem la nivelul membrului si fetei, dispnee expiratorie zgomotoasa, cu acces de sufocare, cianoza, tahicardie, hipotensiune arteriala.
a. Indicati conduita de urgenta in cazul dat.
b. Injectia intradermica.
a) Conduita de urgenta in socul anafilactic
se efectueaza oxigenoterapie
se instituie la indicatia medicului perfuzie cu HHC si romergan
se urmaresc caile aeriene
pozitia pacientului va fi trendeleburg in socul anafilactic
se aplica garoul
se injecteaza 1mg de adrenalina 1% diluat in 10 ml ser fiziologic in jurul locului inoculat
administrare de corticoizi HHC iv lent
administrare de miofilin iv
administrare de antihistaminice romergan im
b) Injectia intradermica
Scop:- explorator
intradermoreacti la tuberculina, la diversi alergeni
- terapeutic
anestezie locala
desensibilizarea organismului in cazul alergenilor
Locul de electie:
regiunile lipsite de foliculi pilosi
fata anterioara a antebratului
fata externa a bratului si coapsei
oric regiune in scop de anestezie
Soluti administrate:
izotone usor resorbabile cu densitate mica
Materiale necesare:
seringi si ace sterile
tampoane sterile
solutii de injectat
soluti se dezinfectat
manusi sterile
Pregatirea psihica si fizica a pacientului
se informeaza pacientul cu privire la tehnica de injectare
se asaza in pozitie sezanda sau in functie de locul unde se administreaza injectia
Executie:
asistenta se spala pe maini
imbraca manusile
dezinfecteaza locul injectiei
se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul maini stangi
se prinde seringa in mana dreapta si se patrunde cu bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului
se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
se observa la locul injectari formarea unei papule cu aspect de coaja de portocala avand un diametrude 5-6 mm si inaltimea de 1-2mm
se retrage brusc acul nu se tamponeaza locul injectiei
Ingrijirea ulterioara a pacientului
este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei
in cazul intradermoreactilor se citeste reactia la intervalul stabilit
Accidente
revarsarea solutiei la suprafata pieli avand cauza patrunderea bizoului acului in grosimea dermului
lipsa aspectului caracteristic prin patrunderea solutiei sub derm
lipotimie, stare de soc cauzata de substanta injectata, necrozarea tegumentelor din jurul injectiei
De stiut
i.d se poate face pe oric suprafata a corpului in scop anestezic
saiatenta pregateste adrenalina, efedrina, HHC cand injectia are scop testarea sensibilitati organismului la diferiti alergeni
de evitat dezinfectia pieli in cazul intradermoreactiei la tuberculina
Copil de 3 ani a fost adus la camera de garda cu urmatoarele manifestari de dependenta: copil palid, inert, ce prezinta varsaturi si diaree de doua zile, ochii infundati in orbite, TA - 40/30 mmHg, P - 136 pulsatii/minut, polipnee superficiala.
a. Stabiliti conduita de urgenta.
b. Recoltarea sangelui pentru uree sanguina - valori normale.
a) Conduita de urgenta
Copilul are sindrom de dezhidratare acuta
se administreaza tratamentul prescris de medic
se instituie perfuzie pentru alimentare si hidratare glucoza si vitamine
monitorizarea FV si notarea in FO
recoltarea sangelui pentru analize
examen complet de urina
supraveghere atenta a copilului
se observa diureza, meteorismul abdominal, scaunele, starea generala
b) Recoltarea sangelui pentru uree sanguina -valori normale
Tehnica este aceeias ca la punctia venoasa dar se recolteaza in vacuteiner rosu 5-10 ml sange
Valorile normale sunt -0,20-0,40 gr/1000ml
Copilul S.D de 11 ani este internata pentru: febra persistenta, fatigabilitate, scadere ponderala, diaree trenanta de aproximativ 1 luna. La examenul clinic se constata hepatoslenomegalie si limfadenie generalizata. Printre alte examinari hematologice se cerceteaza si serologia HIV la care se constata pozitivarea reactiei.
a. Rolul asistentei medicale in profilaxia infectiei HIV.
b. Administrarea pe cale orala a tratamentului la copil.
a) Rolul asistentei medicale in profilaxia infectiei ci HIV
diminuarea transmiteri prin sange si derivate de sange
asistenta trebuie sa fie foarte atenta in preajma acestui bolnav
trebuie sa poarte totdeauna manusi sterile
acele folosite la acest pacient trebuiesc puse cu mare grija in locurile special amenajate pentru a evita inteparea cu acestea
asistente trebuie sa educe pacientul sa evite imbolnavirea si a altor persoane
sa nu intretina relati cu alte persoane neprotejat pentru a nu transmite boala
b) Administrarea pa cale orala a tratamentului la copii
pregatirea asistentei se spala pe maini se dezinfecteaza
se pregateste medicatia se divizeaza dupa indicatia medicului si se piseaza marunt daca copilul nu le poate inghiti
corectarea gustului neplacut cu miere, zahar
pregatirea copilului se pune un prosop in jurul gatului pozitia sezand
imobilizarea cu blandete
stimularea deschideri cavitati bucale prin atingerea buzelor cu lingurita
administrarea medicamentului in timpul expirului
repunerea copilului in pozitie comoda
supravegherea copilului
D-na S.E, de 23 de ani, purtatoare de virus
HIV, naste un copil de
a. Tehnica alimentatiei artificiale la nou-nascut.
b. Profilaxia oftalmiei gonococice.
a) Tehnica alimentatiei artificiale
Este administrarea in primele 3-4 luni de viata a unui preparat de lapte in cazul imposibilitati alimentari naturala
Pregatirea psihica a mamei
informarea explicarea dozelor si a timpului necesar pentru pregatirea alimentarii
Pregatirea fizica
pregatirea laptelui praf corespunzator varstei
diluarea laptelui de vaca se face cu decoct de orez 2%
concentratile de lapte praf sunt diferite de la o luna la alta se urmaresc instructiunile
se adauga zahar in lapte 5%
se calculeaza ratia alimentara tinand cont de necesarul de calorii/kg corp
Tehnica:
asigurarea conditilor de igiena alimentara
sterilizarea sticlelor , abiberoanelor
respectarea tehnici corecte de alimentare biberonul se tine vertical pe gura copilului
se respecta timpii alaptarii
nu se va depasi cantitatea
la nou-nascut apa va fi fiarta si apoi racita pentru prepararea laptelui
se creste progresiv cantitatea de lapte
se fixeaza aproximativ 3 ore intervalul intre mese
se supravegheaza copilul
c) Profilaxia oftalmiei gonococice
Scopul - terapeutic
se face imediat dupa nastere
Materiale necesare
nitrat de argint
comprese sterile
ser fiziologic
Tehnica:
se indeparteaza secretile palpebrale si oculare cu ajutorul compreselor umezite in solutie de musetel
se instileaza in fundul de sac conjunctival cateva picaturi de solutie de nitrat de argint 1%
se maseaza usor ploapele in sens circular si se sterg ochii cu ser fiziologic
Ingrijiri ulterioare
supravegherea nou-nascutului
aparitia infectilor locale sau a oftalmiei gonococice
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
