Reabilitarea orala interimara

REABILITAREA ORALA INTERIMARA

Termenul de "provizoriu" poate crea controverse, prin diminuarea importantei acestei etape de reabilitare orala. Deseori o restaurare temporara trebuie sa fie mentinuta in cavitatea bucala a pacientului o perioada mai lunga de timp, fie din cauza intarzierilor din laborator, fie datorita imposibilitatii pacientului sa se prezinte la tratament sau fiindca asupra campului protetic mai trebuie intervenit. In cazul unor tratamente de mai lunga durata asupra disfunctiilor temporo-mandibulare sau a unei parodontopatii in curs de tratament in mod intentionat intarzie aplicarea restaurarilor definitive.

Sub varsta de 14 ani orice tip de restaurare cu scop reabilitativ are caracter provizoriu. Intre varstele de 14 - 18 ani in elaborarea planului protetic trebuie tinut cont de viitoarea dimensiune a maxilarelor. La adulti sunt preferate restaurarile protetice fixe cu termen de valabilitate intre 1 si 10 ani. La persoanele in varsta, peste 65 de ani, cu ocazia elaborarii planului de tratament trebuie tinut cont de starea generala si locala. Dupa culegerea tuturor informatiilor oro-dentare, se pune un diagnostic bine fondat, dupa care pe parcursul planificarii reabilitarilor odontale, parodontale si al edentatiilor se estimeaza perioada de purtare a viitoare piese, iar decizia finala trebuie sa tina cont si de aspectele financiare.

TERMINOLOGIE

Restaurarile protetice fixe sau mobilizabile care au o perioada de utilizare limitata se mai numesc:

Restaurari provizorii;

Reabilitari interimare ale arcadelor;

Restabilire temporara a integritatii arcadelor;

Restaurari protetice cu termen scurt de valabilitate.

RAPORTUL INTRE PERIOADA DE UTILIZARE SI TERMENUL DE VALABILITATE A RESTAURARILOR PROTETICE FIXE SI MOBILIZABILE

Dupa perioada de utilizare si termenul de valabilitate a reabilitarilor de grupuri dentare deosebim:

Restaurari protetice cu termen F. scurt de valabilitate. Acest termen se limiteaza la cateva zile sau 1 - 2 saptamani;ASTEA SUNT PROTEZE DE DUMINICA PENTRU URGENTE, SOMITATI

Restaurari protetice cu termen mediu (DE SCHIMBAT) de valabilitate sunt acele piese restaurative care - in functia de situatia clinica data - pot fi mentinute in cavitatea bucala pe o perioada de 3 - 6 saptamani; 2-3 LUNI ESTE O PERIOADA SCURTA NU MEDIE, MAI ALES CA ESTE FRECEVNT UTILIZATA IN IMPLANTOLOGIE

PAI PPF ADEZIVE CARE DUREAZA 2-5 ANI SI SUNT CONSIDERATE SEMIPERMANENTE UNDE SUNT INCLUSE

Restaurari protetice cu termen lung de utilizare sunt acele reabilitari protetice care sunt executate pentru a indeplini functiile ADM pe o perioada de cel putin 5-10 ani si chiar mai mult.

Cu aceasta ocazie trebuie sa atragem atentia, si asupra notiunii de termen de valabilitate. Restaurarile protetice nu au o perioada obligatorie de valabilitate -este gresit Obturatiile efectuate prin CAS au termene de valabilitate si multe laboratoare din oras ofera garantie de 2-3 ani pentru PPF asa cum nu au nici termen de garantie. Multiplele procese fizico - chimice si bio - mecanice din cavitatea bucala, paralel cu obiceiurile si parapraxiile pacientului pot crea circumstante precare pentru mentinerea optima a pieselor protetice.

SCOPUL RESTAURARILOR CU PERIOADA DE UTILIZARE SCURTA

O restaurare provizorie optima trebuie sa asigure:

• protectie pulpara;
• mentinerea sanatatii parodontale;
• mentinerea unei ocluzii functionale;
• functia estetica si fonetica;
• integrarea individului in societate (protectia psihicului pacientului).

Protectia pulpara:

Prin prepararea bontului dentar in vederea realizarii unei proteze fixe organul pulpar este traumatizat prin sectionarea prelungilor odontoblastice, desicarea dentinei si deschiderea canaliculelor dentinare. Prin realizarea unei cai de comunicare dintre mediul bucal septic si pulpa se faciliteaza infectarea acesteia. In aceasta etapa intervine rolul protector al RPP prin sigilarea caniculelor dentinare deschise.

Mentinerea sanatatii parodontale:

Prin plasarea corecta a marginilor gingivale in raport cu conturul gingival se realizeaza o protectie adecvata a parodontiului. Finisarea si conturul corect al RPP faciliteaza o igiena corespunzatoare si mentinerea sanatatii parodontale pana la inserarea protezei partiale fixe.

Mentinerea unei ocluzii functionale:

Prin restabilirea rapoartelor cu dintii antagonisti RPP permite realizarea functiei ocluzale si ofera confort pacientului.

Restabilirea punctelor de contact impiedica migrarile in sens vertical sau orizontal a dintilor adiacenti si joaca rol de mentinator de spatiu. Prin impiedicarea producerii de contacte premature se evita instalarea unor parafunctii care ar duce la instalarea unei disfunctii mandibulare

Functia estetica si fonetica:

RPP ofera medicului prilejul de a discuta cu pacientul despre aspectul estetic protezei, stabilind ce particularitati pot fi folosite si la conceperea restaurarii protetice fixe. RPP va ajuta pacientul la constientizarea limitelor in care dorintele sale pot fi aplicate in practica. Prin inserarea unei RPP se evita si defectele de pronuntie aparute prin modificarea formei dintilor frontali. UNEORI PENTRU REFACEREA FUNCTIEI ESTETICE SE APELEAZA LA PROTEZE MOBILIZABILE UNI SAU BIDENTARE, ASA NUMITELE PROTEZE KEMENY. In zilele noastre acestea se pot realiza si din materiale termoplastice, deci cu mijloace de ancorare mai putin vizibile.

Integrarea individului in societate (protectia psihicului pacientului

RPP va ajuta pacientul sa ramana activ social pana cand va primi RPF, aspect foarte important pentru pacientii care au meserii care necesita contact cu publicul.

Prin aspectul neplacut al dintilor frontali si prin distorsionarea dictiei pot apare complexe de inferioritate ce vor duce la izolarea pacientului.

Totodata RPP va duce la o reducere a tensiunilor ce pot apare intre medicul dentist si pacient in timpul tratamentului.

MATERIALELE FOLOSITE PENTRU RESTAURARILE INTERIMARE

Pentru realizarea RPP se folosesc doua tipuri de coroane:

coroane prefabricate;

coroane confectionate.

Coroanele prefabricate pot fi:

coroane fizionomice din policarbonat;

conformatoare transparente din acetat de celuloza;

coroane metalice: - cape din aluminiu;

- cape anatomoforme: Ni-Cr, Sn-Ag sau Al.

Coroanele confectionate pot fi realizate sau se adapteaza cu ajutorul unor materiale pe baza de rasini. Cele mai folosite rasini sunt:

polimetacrilat autopolimerizabil;

rasina acrilica termopolimerizabila;

vinil polietil metacrilat;

derivatele etil-iminice (Scutan);

rasini compozite cu microumpluturi (Durafil, Protemp).

TEHNICI DE RESTAURARE PROVIZORIE

1. Coroane prefabricate din policarbonat

Aceste coroane prefabricate sunt utilizate in reconstructia dintilor frontali si inserarea ei in cavitatea bucala prezinta urmatoarele etape:

o      alegerea coroanei - coroana prefabricata este aleasa in functie de dimensiuni, diametrul ei fiind mai mic;

• adaptarea pe bont - cu ajutorul instrumentarului rotativ se indeparteaza surplusul de lungime;
• captusirea cu rasina acrilica autopolimerizabila - pentru realizarea unei adaptari marginale optime coroana se captuseste cu rasina autopolimerizabila. Dupa ce bontul si tesuturile din vecinatate s-au vaselinat coroana captusita cu acrilat se insera pe bont. Eu cred ca aceasta captusire este f. toxica pentru un dinte viu, preparat si face mai mult rau decat bine. Nu se folosesc decat cape care se adapteaza bine la bont si se cimenteaza provizoriu. Ea se va mobiliza de cateva ori in decursul polimerizarii acrilatului. Cand acrilatul isi poate pastra forma coroana se indeparteaza de pe bont;
• retusarea si lustruirea marginilor - finisarea si lustruirea coroanei se realizeaza dupa polimerizarea completa a acrilatului;
• adaptarea si cimentarea provizorie

2. Coroana provizorie de substitutie

In canalul radicular se adapteaza un DCR prefabricat sau o sarma de vipla pe care s-au executat cateva retentii. Se alege o coroana provizorie de policarbonat potrivita care se umple cu acrilat si se insera pe bontul metalic. Unii recomanda fularea de acrilat in canalul radicular dupa ce acesta a fost vaselinat. Dupa polimerizarea acrilatului coroana se adapteaza marginal. Coroana de policarbonat se poate inlocui cu o coroana realizata din acrilat autopolimerizabil cu ajutorul unui conformator. In loc de sarma sau nu stiu ce DCR prefabricat, cel mai bine se utilizeaza Reforpost Fiber Glass Angelus - adica tije din fibre de sticla prepolimerizate, care ase adapteaza radicular si se completeaza cu rasini diacrilice compozite. Solutia poate ramane definitiva.

3. Capele transparente din acetat de celuloza

Aceste cape transparente sunt folosite ca si conformatoare pentru RP unidentare sau PPF realizate prin metoda directa din acrilat sau rasini diacrilice. Metoda de lucru este asemanatoare cu cea folosita la coroanele prefabricate din policarbonat. Diferenta este ca se foloseste o forfecuta pentru adaptarea la nivelul cervical si ca, dupa polimerizare capa se taie.

4. Capele metalice

Aceste cape sunt indicate in zona laterala si sunt de doua tipuri: anatoforme si cape simple.

Timpii operatori:

• masurarea diametrului mezio-distal al dintelui stalp;

• alegerea capei corespunzatoare din trusa;
• conformarea capei metalice la nivelul conturului gingival cu ajutorul unei foarfece;
• verificarea adaptarii la nivelul bontului;
• adaptarea ocluzala daca capele nu sunt anatomoforme se face prin inchiderea gurii in PIM;
• cimentarea cu un ciment provizoriu.

5. Tehnica Scutan de confectionare a coroanelor si protezelor fixe provizorii

Metoda este indicata in restaurari unidentare si protezari provizorii in edentatii reduse. Materialele folosite cel mai des sunt rasinile epiminice datorita absentei nocivitatii, aspectului placut si a usurintei cu care pot fi manipulate.

Timpii operatori:

• se amprenteaza dintii ce urmeaza a fi slefuiti si dintii vecini cu alginat;
• se conformeaza marginile amprentei pentru o reaplicare usoara pe campul protetic;
• turnarea modelului si corectarea, daca sunt prezente a defectelor vizibile la dintele ce urmeaza a fi restaurat;
• reamprentarea modelului (cheia de alginat);
• prepararea rasinii conform indicatiilor fabricantului;
• vaselinarea modelului;
• introducerea rasinii in cheia de alginat care se va aplica pe model;
• pana la polimerizarea finala se mentine sub presiune.
• finisarea si lustruirea protezei provizorii.

O varianta a tehnicii Scutan este cea in care nu se mai toarna model. Aplicarea si polimerizarea rasinii va avea loc direct in cavitatea bucala. Aceasta metoda este utila cand se doreste obtinerea protezei provizorii in aceeasi sedinta, fara a mai avea nevoie de laborator.

Inainte de a se face ablatia protezei fixe ce trebuie inlocuita se ia o amprenta cu alginat. Apoi se indeparteaza proteza fixa si se finiseaza si vazelineaza bonturile. Pasta din rasina se aplica in amprenta, care se pozitioneaza corect peste campul protetic. Se mentine sub presiune pana cand la priza finala a rasinii.

Dupa polimerizarea finala se indeparteaza amprenta, se scoate proteza fixa provizorie care se finiseaza si se lustruieste.

In final proteza se cimenteaza cu un ciment provizoriu.

6. Confectionarea matricei prin tehnica vidului

Exista aparate de termo-vacum-formare care permit realizarea matricei din folii transparente de polipropilena prin mularea acesteia pe model. Folia, fixata pe un suport este ramolita cu ajutorul unei flacari apoi este aplicata pe un model de gips. Se creeaza vid pentru ca folia sa se muleze perfect pe model.Si ce refac cu aceasta matrice?

Lipsesc date despre refacerile adezive pentru edentatii reduse uni sau bidentare fie cu fibre de sticla si compozite, fie puntile adezive.

In concluzie: restaurarea provizorie are aceeasi importanta ca si celelalte etape clinice si tehnice din protezarea fixa. Protezarea provizorie ofera protectie pulpei dentare si tesuturilor parodontale si ne ofera date importante in precizarea diagnosticului si elaborarea planului de tratament. Proteza provizorie este de ajutor si in motivarea pacientului fata planul de tratament si fata de mentinerea unei igiene bucale corecte.

BIBLIOGRAFIE:

1. BRATU D., NUSSBAUM R.: Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe, Ed. Signata, Timisoara, 2001;
2. BRATU D.: Indreptar de lucrari practice pentru studentii anului III, LITO UMF "Victor Babes" Timisoara, 2001;

CARLIGERIU V., BOLD A., POPESCU M-G.: Odontoterapie

restauratoare. Ed. Mirton Timisoara 1999;

4. MATEKOVITS Gh. Reabilitare orala pentru tehnicieni dentari. Ed. Nero-G, Timisoara, 2000;