Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
REGIUNILE MEMBRULUI INFERIOR

REGIUNILE MEMBRULUI INFERIOR



REGIUNILE  MEMBRULUI INFERIOR

 

 

                Limita care separa mb.inf. de trunchi este reprezentata de o linie circulara care incepe in partea ant. de la tuberculul pubian, se continua pana la plica inghinala,creasta iliaca si santul intergluteal, pana la vf. coccigelui, apoi trece prin santul geniofemural si ajunge iar la tuberculul pubian.D.p.d.v topographic membrul inferior se imparte in 6 regiuni :

1) reg. gluteala

2) coapsa

3) genunchiul

4) gamba

5) glezna (gatul piciorului)

6) piciorul

1) REGIUNEA GLUTEALA -regiunea fesiera si constituie segemtul postero- superior al membrului inf ,se prinde de bazin.

Limite-supΰcreasta iliaca o separa de reg. posto iliaca


           -infΰsantul gluteal o separa de reg post. a coapsei

           -medialΰlinia conventionala care uneste spina iliaca postero-sup cu vf. coccigelui

           -lateralΰlinia conventionala arcuata cu concavitatea post. care porneste de la spina iliaca                                                      antero-post,trece peste trohanterul mare si atinge extremit. Lat. a santului gluteal. Separa reg.                              gluteala de reg. ant. a copsei.

           -profundΰreprez de fata lat. a coxalului si artic. soldului.

Stratigrafie :

a)     pielea – groasa, putin friabila

b)     planul subcutanat – f. bogat in grasime (la femeie) ,da relieful caracteristic al regiunii

                       - elemente nv. superf: nv. gluteal sup., mij. si inf., nv. cutanat  femoral post.

c)     fascia gluteala – groasa ,se imparta la marginea sup. a gluteului mare in 3 foite:

·       superf- acoperit de m. gluteu mare

·       mij- acoperit de fata profunda a m. gluteu mare

·       prof – acoperit de stratul muscular profund

d)     planul profund – alc. din mai multe straturi:

·       strat musc. superf –m. gluteu mare

·       strat celulo-adipos subgluteal – comunica cu tes. cellular  al pelvisului prin marea incizura ischiadica

·       starat muscular mijlociu – alc din 6 muschi : m. gluteu mij., m. piriform, m. gemen sup., m. obturator int., m. gemen inf., m. patrat femural.

In partea inf. a regiunii isi au orig. printr-un tendon comun pe tuberozitatea ischiadica capul lung al biceps femoral si semitendinos . La iesirea din pelvis m. piriform ocupa cea mai mare parte a marii incizuri ischiadice, el lasa deasupra si dedesupt 2 spatii inguste : prin spatiul suprapiriform trec vasele gluteale sup si nv. gluteal sup., iar prin spatiul infrapiriform trec vasele gluteale inf., nv. gluteal inf., nv. ischiadic,manunchiul vasc-nv rusinos intern si vasele limfatice profunde. Pe linia tubero-trohanteriana, care uneste tuberozitatea ischiadica cu trohanterul mare, este locul unde se fac infiltratii ptr anestezia nv. ischiadic. Regiunea gluteala repez. zona de electie ptr injectiile intramusculare. Acestea se fac in masa musculara a gluteului mij. si mic ( se imparte reg. in 4 candrane, iar injectiile se fac in cadranul supero-extern ).

e)     planul osteo-articular – reprez. De fata lat. a coxalului, de marele trohanter si de artic. coxofemurala si sacroiliaca. La nivelul artic soldului sunt relativ frecvente luxatiile, fie congenitale, fie dobandite in urma unor traumatisme. Ptr. examinarea arcticulatiei in caz de luxatie se foloseste linia NELATON-ROSER care uneste s[pina iliaca antero-sup cu tuberozitatea ischiadica. In mod normal, marele trohanter se gaseste plasat pe aceasta linie. In caz de luxatie marele trohanter este deplasat superior fata de aceasta linie.

 Importanta regiunii-ptr injectiile musculare.In cazul in care nu se respecta conditiile de asepsie , in stratul celulo -grasos, se pot forma flecmoane.Prin spatiile supra si infrapiriform se pot produce hernii gluteale sau se por propaga infectii spre pelvis sau de la pelvis spre reg gluteala.

2) COAPSA

-regiunea cuprinsa intre reg.gluteala si peretele abdom. ant pe de o parte si genunchiul de cealalta parte.

Limit- -proximalΰo linie ciuculara care incepe la tuberc pubian,trece prin plica inghinala,apoi prin        spina iliaca antero-sup., apoi linia conventionala care coboara spre trohanterul mare pana la extremit lat. a santului gluteal, apoi santul genio femoral si se intoarce la tuberculul pubian.

     -distalΰdelimit. fata de genunchi o realiz.o linie circulara dusa la 2 latimi de deget deasupra bazei patelei.

Topografic coapsa se subdivide in 2 regiune : reg. anterioara si reg. posterioare. Separatia acestor regiuni o reprez un plan frontal care trece lat. prin trohanterul mare si epicondilul lat femural si medial prin tuberculul pubian si epicondilul femoral medial (coresp. marg. post. a m. gracilis).

Reg. anterioara a coapsei- mai lunga decat cea post si prez reliefuri musculare dispuse in forma literei “N”.Relieful lateral coresp m. tensor al fasciei lata, cel medial coresp. m. adductor lung,  iar relieful mij. dat. m. croitor.Impreuna cu lig. inghinal m. croitor si adductor lung delimiteaza ▲ femural al lu Scarpa.

Stratigrafie:

a)     pielea – foarte mobila pe planurile subiacente

b)     planul subcutanat – constituit din tesut adipos si contine elemente superficiale,ramuri ale art. femurale: art . epigastrica superf., art. circumflexa iliaca superf si art. rusinoase ext., vena safena mare ( interna ) care in aria ▲ femural formeaza un arc de cerc si se varsa in profunzime in vena femurala, trunchiurile colectoare limfatice, insotesc vena safena mare, nervii superficialii: nv. cutanat lateral si 2-3 ramuri cutanate ant. ( ram din nv. femural ), ramurafemurala a nv. genitofemural, ram. Cutanata a nv. obturator.Importanta practica mare o au limfonodurile inghinale superficiale sit. in aria ▲femural.

c)     fascia lata – forma cilindrica si inveleste intreaga coapsa. De pe suprafata profunda a fasciei lata se desprind 2 septuri intermusculare : unul lateral si unul medial care se insera pe cele 2 margini ale liniei aspre a femurului. Aceste septuri delimiteaza impreuna cu fascia lata 2 loje musculare:

·       una anterioara

·       una posterioara

Pe partea laterala a regiunii faciei lata este ingrosata si formeaza tractul ilio-tibial. La nivelul ▲femural ea prezinta numeroase orificii pentru trecerea vaselor = fosa cribroasa , care prezinta un orificiu mare = fosa ovala , prin care trece vena safena mare.

d)     planul profund - alcatuit din 3 straturi musculare si elemente vasc.-nv. imprtante.



·       Start musc. superficial- 4 muschi ( din lat.ΰmedial) : m tensor al fasciei lata, m. croitor, m. adductor lung, m. grracilis. Aici se gaseste de fapt ▲ lui Scarpa si in interiorul lui este prima portiune a tecii vaselor femurale (canalul femural). Are forma de prisma triunghiulara si are un parete anterior format din fascia lata, un perete postero-lat si unul postero- medial. Acestia 2 sunt reprez de lama profunda a fasciei lata care tapeteaza m. iliopsoas si m. pectineu, orifisiul sup. al tecii este reprez. De lacuna vasculara delimit. astfel: anterior de lig. Inghinal, medial de ligamentul lacunar al lui GIMBERNAT si post. de ligamentul pectineal al lui COOPER. Prin lacuna vasculara trec vasele femurale dinspre pelvis spre membrul inf., lateral este asezat anterior si medial vena.

·       Strat musc. mijlociu- continedinspre lat.ΰmedial : m. vast lateral, m. drept femural,m. vast medial ( care sunt 3 dintre capetele de origine ale cvadricepsului ), m.iliopsoas (superior) care ajunge la coapsa printr-un orificiu situat lateral de lacuna vasculara = lacuna musculara. Impreuna cu acest muschi trece si nv. femural, m. pectineu, m. adductor scurt si m. adductor mare. Intre muschii acestui strat se gasesc ultimele 2 patrimi ale tecii vaselor femurale: portiunea mij. a acesteia care este delimit ant. de croitor, postero – lat. de m. vastul medial si postero- medial de adductorul lung. Aici vena femurala trece inapoia arterei si in teaca patrunde nv. safen. Portiunea inf.se gaseste canalul adductor al lui HUNTER delimitata antero-medial si adductorul mare. Vasele femurale parasesc canalul adductorilor prin orificiul inf. al tecii reprez. De hiatusul tendinos al adductorului mare si ajung astfel in regiunea poplitee. Teaca vaselor femurale are in ansamblu un traiect usor spiralat. In stratul musc. mij. in afara de pachetul vasc-nv. femural, mai avem nv. obturator care ajunge la coapsa prin acnalul obturator si se imparte in ramuri terminale : ram. ant. care merge intre pectineu si adductor lung si inerveaza acesti muschi , cu adductor scurt si articulatia soldului.

·       Strat musc. profund- reprez. de 2 muschi : m. vast intermediar si m. obturator extern.

Importanta regiunii

-prezenta celor 2 zone prin care se pot produce hernii, canalul femural si canalul obturator

-prezenta nodulilor limfatici superf. Care se pot inflama = ademita inghinala

- m. cvadriceps femural datorita volumului mare reprez a doua zona unde se pot face injectii intramusculare.

-se poate palpa pulsul arterial la artera femurala sau se poate face hemostaza.

Reg posterioara a coapsei-convexa pe toata intinderea sa :

Stratigrafie :

a)     pielea – groasa si mobila

b)     planul subcutanat – bogat in grasime si contine elem. superficiale: nv. cutanat femural post

c)     planul fascial – fascia lata

d)     planul profund – 2 straturi musculare :

·       strat musc superf. : e muschi : m. capul lung al bicepsului femural, m. semitendinos,  portiunea infero-lat al m. gluteu mare.

·       strat musc. profund : 2 corpuri musc : m. capul scurt al bicepsului femural, m. semimembranos.

Contine elemente vasc- nv. ,regiunea post a coapsei nu are un trunchi arterial propriu, ci o retea arteriala provenita din mai multe artere ale regiunii invecinate, din artera gluteala inf., cele 2 artere circumflexe femurale si ramuri perforante sin artera femurala profunda. Prin aceasta retea se mentine circulatia arteriala in cazul ligaturariii sau obstructiei arterei femurale. Cel mai important element nervos este nv. ischiadic, coboara vertical din regiunea gluteala, apoi in spatiul dintre biceps femural si semimembranos, pana in unghiul superior al fosei poplitee.

3) GENUNCHIUL – reprez regiunea intermediara intre coapsa si gamba si cuprinde totalitatea partilor moi situate in jurul articulatiei genunchiului.

Limite:-superior- linia circulara dusa la 2 latimi de deget deasupra bazei boltei

            -inferior- un plan orizont dus prin tuberozitatea tibiei.

Topografic prezinta 2 regiuni : regiunea anterioara si regiunea posterioara separate de un plan frontal dus prin cei 2 epicondili femurali.

Importanta regiunii-dominatade prezenta articulatiei genunchiului care poate fi interesata in numeroase afectiuni: traumatisme, in procese inflamatorii, are rol in locomotie.

Reg. anterioara a genunchiului-( regiunea patelara sau rotuliana )

Stratigrafie:

a)     pielea – mai subtire

b)     planul subcutanat – slab reprezentat si in el se gaseste bursa seroasa subcutanata prepatelara

c)     fascia de invelis – se continua superior cu fascia lata si cu fascia crurala

d)     planul profund – musculo- aponevrotic reprezentat in partea sup. de portiunea distala a cvadricepsului si de complexul tendinos si laba de gasca. Cele 4 fascicule ale cvadricepsului sunt fuzionate la acest nivel si se termina printr-un tendon comun, turtit, care inglobeaza patela, fibrele superficiale trec inaintea pateleai si formeaza ligamentul patelar. Laba de gasca este o formatiune aponevrotica, alcatuita din tendoanele musculare : m. croitor, m. gracilis si  m. semitendinos, se insera pe  tibie imediat sub condilul medial. Ramurile arteriale mai mari: art. sup. a genunchiului si art. inf. a genunchiului (ram din art.poplitee), art. descendenta a genunchiului (ram din art. femurala) si art. recurenta tibiala anterioara.

Reg. posterioara a genunchilui – (regiunea poplitee). Forma sa difera de pozitia gambei. Cand gamba este in extensie este convexa si axul longitudinal este cel vertical = pozitie operatorie. Daca gamba este flectata se transforma intr-o escavatie = pozitia de explorare chimica.

Stratigrafie:

a)     pielea – fina si mobila

b)     planul subcutanat - contine tesut cellular adipos, de grosime variabila si in acesta avem elementele: vena safena mica(ext), aici devine profunda si se varsa in vena poplitee.

c)     fascia genunchiului

d)     planul profund – fosa poplitee, este o escavatie de forma de romb. Peretii superiori sunt formati de tendoanele biceps femural si semitendinos, iar cei inferiori de capetele lat. si medial al m. gastrocnemian.Profund este m. popliteu. Continutul fosei poplitee este reprez. de nv. ischiadic care la nivel unghilui superior se bifurca in ramurile sale terminale: nv. peronier profund si nv. tibial. Avem si  artera poplitee care continua artera femurala si coboara vertical. In vena poplitee se varsa vena safena mica.

4) GAMBA –cuprinsa intre genuchi si gatul piciorului

Limite-proximal – plan  orizontal dus prin tuberozitatea tibiei

          -distal- plan transv. care treve prin baga celor 2 maleole.

Topografic gamba prezinta 2 regiuni : regiunea anterioara si regiunea posterioara.

Reg. anterioara a gambei-(regiunea crurala). Forma de patrulater alungit vertical

Stratigrafie:

a)     pielea – subtire, putin mobila si este in contact direct cu marg. ant. ascutita a tibiei (creasta tibiei)

b)     planul subcutanat – tesut cellular slab reprezentat

c)     planul fascial – fascia crurala, in partea inf. prezinta o ingrosare = refinaculul sup.al extensorilor.



d)     planul profund – impartit in 2 loje :

·       loja mediala – 4 muschi extensori : m. tibial ant., m. extensor lung al halucelui, m. extensor lung al degetelor si m. extensor lung al 3 peronier. In partea distala a regiunii acesti muschi se continua cu tendoane care trec in regiunea anterioara a gleznei. Aici avem pachetul vasc.-nv. tibial anterior, art. tibiala ant.(ram. din artera poplitee), 2 vene tibiale anterioare, nv. peronier profund.

·       loja laterala – 2 nv. peronieri lung si scurt, contine si nv. peronier superficial, inerveaza m. peronier lung si scurt.

Reg. posterioara a gambei-mai voluminoasa. In partea superioara formeaza pulpa (sura), in partea inferioara se ingusteaza si se continua cu 3 santuri retromaleolare med. si la let.

Statigrafie:

a)     pielea

b)     planul subcutanat – trec vena safena mare ( interna ), vena safena mica ( esterna ) si nv superf : nv. safen, nv. cutanati surali.

c)     fascia crurala – in partea inf se dedubleaza si inveleste tendonul calcanean ( sau al lui Ahile )

d)     planul profund – cuprinde 2 straturi musculare :

·       strat superficial – m. triceps sural ( format din cei 2 gastrocnemieni si solear ) si m. plantar.Inferor tricepsul sural se continua cu tendonul calcanean.

·       strat profund - cuprinde 4 muschi : m. tibial post., m. flexor lung al degetelor, m. flexor lung al halucelui,m. popliteu.

Acest plan profund contine pachetul vasculo-nervos tibial posterior : art. tibiala post ( ram din art poplitee ), cele 2 vene tibiale post si nv. tibial.

 

 

5) GATUL PICIORULUI

         Este regiunea de trecere de la gamba la picior, un segment ingust la nivelul caruia se concentreaza numeroase formatiuni: tendoane, vase si nervi. Prezinta importanta deosebita deoarece entorsele, luxatiile, fracturile sau hematoamele duc la dificultati de locomotie. Este impartita in 2 regiuni: regiune ant. a gatului piciorului si regiunea post. a gatului piciorului.

Reg. anterioara a gatului piciorului-cuprinde toate elementele moi situate anterior de articulatia  talo-crurala.

Stratigrafie:

a)     pielea – subtire, mobila

b)     planul subcutanat – contine vena safena mare anterior de maleola mediala si nv. peronier superficial,coboara de la gamba si se imparte in ramuri terminale.

c)     planul fascial – reprezentat de fascia crurala intarita de fibre care formeaza retinaculul extensorilor ( trec tendoanele muschilor extensori )

d)     planul profund – este un plan tendinos: tendonul  m. tibial anterior, tendonul m. extensor lung al degetelor si tendonul extensorului lung al halucelui. Se gaseste si pachetul vasculo-nervos tibial anterior intre tendoane.

Reg. posterioara a gatului piciorului: cuprinde partile moi situate posterior de articulatia talo-crurala. Aceasta regiune este dominata de tendonul lui Ahile (calcanean), iar la limitele regiunii se gasesc proeminentele celor 2 maleole. Intre aceste 3 proeminente se delimiteaza 2 santuri verticale numite santuri retromaleolare lateral si medial.

  Stratigrafie:

a)     pielea – mai groasa decat in regiunea anterioara

b)     planul subcutanat – contine vena safena mica si nervul sural

c)     fascia gatului piciorului – formeaza retinaculul flexorilor

d)     planul profunnd – alcatuit din tendonele care vin de la gamba

6) PICIORUL –reprezinta segmentul terminal al membrului inferior. In ansamblu poate fi impartit in 2 portiuni: una proximala care reprezinta piciorul propriu-zis corespunzator scheletului tarso- metatarsian si inca o portiune distala reprezentata de degete. Piciorul propriu-zis se subimparte intr-o regiune dorsala si una plantara.

Reg. dorsala a piciorului-cuprinde partile moi situate deasupra scheletului

Stratigrafie:

a)     pielea – subtire, mobil, extensibila

b)     planul subcutanat – are tesut lax si contine arcada venoasa superficiala ale carei extremitati se continua cu cele 2 vene safene

c)     fascia dorsala a piciorului

d)     planul profund – contine tendoanele muschilor din regiunea anterioara a gambei si stratul muscular care are 2 muschi : m. extensor scurt al halucelui si m. extensor scurt al degetelor. Intre elementele acestui strat trece artera dorsala a piciorului, continuare a arterei tibiale anterioare.

Reg. plantara a piciorului- alcatuita din partile moi dispuse pe fata inferioara a scheletului piciorului numita si talpa piciorului. Are o arhitectura speciala care formeaza bolta plantara.

Stratigrafie:

a)     pielea – ingrosata la nivelul punctelor de sprijin

b)     planul subcutanat – contine reteaua venoasa plantara

c)     fascia plantara superficiala

d)     planul profund – alcatuit din 2 straturi:

·       strat muscolo- tendinos – contine tendoanele m. posteriori ai gambei si continua manunchiul vasculo-nervos tibial posterior, care se imparte in 2 manunchiuri plantare ( art. plantara mediala cu venele satelite si art. plantara laterala cu venele satelite )

·       strat musculo- fascial profund – contine m. interososi dispusi in 4 loje si arcada vasculara plantara.



7) DEGETELE PICIORULUI- prezinta si ele 2 regiuni:

Reg. dorsala

Stratigrafie:

a)     pielea – subtire si mobila. La nivelul falangei distale prezinta unghii

b)     planul subcutanat – contine 2 artere digitale dorsale

c)     planul tendinos – tendoanele extensorilor degetelor

Reg. plantara

Stratigrafie:

a)     pielea – groasa si putin mobila

b)   planul subcutanat – contine art. digitale plantare proprii

c)    planul tendinos – tendoanele flexorilor. Toata degetele au cate 2 tendoane ,mai putin halucele care prezinta un singur tendon flexor.

DESCOPERI DE VASE SI NERVI LA NIV MEMBRULUI INFERIOR

Artera femurala-continua artera iliaca externa si este situata pe fata antero-interna a coapsei. Se intinde de la inelul femural pana la inelul celui de-al treilea adductor, unde se continua cu artera poplitee.Directia sa este oblica, in jos, innauntru si inapoi si este reprezentata de o linie care uneste jumatatea ligamentului inghinal cu marginea posterioara a condilului intern femural. E insotita de vena femurala care superior e medial de artera, la mij. posterior fata de aceasta, iar inferior trece in afara ei. Vasele femurale se gasec invelite in teaca vaselor ,are 3 segmente: canalul femural, teaca propriu-zisa, canalul lui Hunter (canalul adductorilor). Ramuri colaterale: art. epigastrica superficiala, art circumflexa iliaca superficiala, art. rusinoase ext., art. femurala profunda (cel mai mare ram), care se imparte in mai multe artere perforante, art. descendenta a genunchiului

Descoperire-la baza ▲Scarpa se face o incizie verticala de la mijlocul ligamentului inghinal, se sectioneaza planurile superficiale si subaponevroza se gaseste artera femurala si medial vena femurala. La mijlocul coapsei ( vf. ▲Scarpa ) se palpeaza cu degetele jgheabul vascular si in lungul acestuia se face o incizie dupa ce se sectioneaza pielea, tesutul subcutanat si aponevroza se descopera m. croitor care se trage in afara si sub acesta se gaseste teaca femurala care se sectioneaza si se descopera art. femurala. Ea este insotita de nervul safen si vena femurala posterioara la acest nivel. In canalul lui Hunter (1/3 inferioara) coapsa se flecteaza si se exploreaza cu degetele pe fata interna a coapsei tendonul m. adductor mare. Aici se face incizia pana deasupra condilului femural extern si patrunde in jgheabul vascular. Se indeparteaza m. croitor si sub muschi se vede peretele anterior al canalului Hunter. La acest nivel nervul safen paraseste canalul si aici se descopera numai artera si vena femurala.

Artera poplitee- continua artera femurala pana la arcada solearului, unde se imparte in cele 2 artere tibiale anterioara si posterioara. Este insotita de vena poplitee plasata posterior si lateral artera. Descoperire –se determina plica de flexie de la nivelul fosei poplitee si se face o incizie verticala care se incruciseaza la mijloc cu plica de flexie. Sub aponevroza se descopera nervul ischiadic care se indeparteaza si sub nerv si inauntrul lui se descopera vena poplitee, iar inauntru si sub vena este artera poplitee.

Artera tibiala anterioara- ramul de bifurcatie ant. al arterei poplitee. Se indreapta spre anterior, trece prin orificiul determinat de tibie, peroneu si ligamentul interosos si merge pana la nivelul gatului piciorului unde se continua cu artera pedioasa ( artera dorsala a piciorului ). Insotita pe traiectul sau de nv. peronier profund si de cele 2 vene tibiale ant. Descoperire – se traseaza o linie care uneste tuberculul lui GERDY su mijlocul spatiului intermaleolar = linia lui DUVALIER. Se poate face incizie in 1/3 superioara a acestei linii si dupa ce se sectioneaza planurile superficiale se patrunde in interstitiul dintre m. tibial anterior si m. extensor lung al degetelor si se descopera artera tibiala anterioara si nv. peronier profund situat in afata acesteia , sau se poate face incizie in portiunea inferioara a liniei. Incizia se face medial de marginea anterioara a tibiei si in spatiul dintre tendoanele muschiului se gaseste pachetul vasculo- nervos.

Artera tibiala posterioara- ram de bifurcatie posterior al arterei poplitee, coboara oblic in jos si inauntru pe planul muscular profund al gambei pana in spatiul calcanean intern unde se continua cu cele 2 artere plantare, da un ram colateral mare :artera peroniera. Descoperire – se face o incizie pe fata postero-interna a gambei 1/3 mijlocie ,sub piele se descopera vena safena interna care se indeparteaza, se taie aponevroza si se descopera marginea m. gastrocnemian intern (m. gemen intern), care se trage in afara si sub acesta se gaseste planul solearului. Se incizeaza solearul si se indeparteaza si sub acesta invelit intr-o teaca se gaseste pachetul vasculo-nervos tibial posterior ( art. tibiala post., 2 vene satelite, nv tibial ). In spatiul retromaleolar intern, artera tibiala posterioara se descopera astfel: se incizeaza planurile superficiala , la mijlocul distantei dintre tendonul lui Ahile si maleola interna si sub planurile superficiale se descopera artera impreuna cu nv tibial.

            

Vena safena mare ( interna ) – are origine ant. de maleola interna, urca pe fata interna a gambei si coapsei, apoi traverseaza fascia coapsei printr-un orificiu situat deasupra ligamentului ALAN-BURNS si se varsa in vena femurala ( descrie o curba numita crosa venei safene ). Descoperire – ptr a descoperi crosa venei safene se face o incizie verticala care pleaca de la nivelul ligamentului inghinal ( unirea 1/3 mijlocie cu 1/3 interna a ligamentului ). Dupa incizia planului superficial se descopera vena safena mare.La coapsa se descopera dupa o linie care uneste condilul intern al femurului cu incizia descrisa la crosa venei. La gamba se face o incizie paralel cu marginea interna a tibiei si vena se descopera in tesutul subcutanat.

Vena safena mica ( externa ) – incepe la nivelul maleolei laterale, merge posterior de aceasta si apoi urca pe linia mediana posterioara a gambei pana la niv. fosei poplitee unde descrie si ea o crosa, perforeaza fascia si se varsa in vena poplitee. Descoperire – la gamba se descopera printr-o incizie efectuata pe mijlocul fetei post. a gambei , in santul dintre cei 2 m. gastrocnemieni. La genunchi se face aceeasi incizie verticala ca si ptr artera poplitee si in tesutul subcutanat se descopera vena si nervul safen.

Venele profunde – se descopera  dupa aceleasi incizii descrise la artera corespunzatoare.

Nervul femural – unul dintre ramurile terminale ale plexului lombar. Iese din bazin pe sub ligamentul inghinal in lacuna musculara cu m. iliopsoas. Imediat sub ligamentul inghinal , dupa un scurt traiect se imparte in ramuri terminale. Inerveaza m. iliopsoas si m. anteriori ai coapsei: cvadriceps si croitor. Da un ram : nervul safen si care insoteste artera femurala. Descoperire – se recunoaste ligamentul inghinal si se incizeaza pielea dupa o linie verticala la un deget lateral de jumatatea acestuia. Se sectioneaza aponevroza si pe marginea interna a m. croitor se descopera corpul psoasului si buchetul de ramuri in care se imparte nervul femural.

 

Nervul obturator – reprezinta celalalt ram terminal al plexului lombar, iese din bazin prin canalul obturator si se indreapta spre fata interna a coapsei, inerveaza m. adductori. Descoperire – coapsa se pozitioneaza in abductie, se face o incizie lunga pe marginea externa a m. adductor lung. Se cauta spatiul dintre acesta si pectineu, care se deschide prin tractiunea puternica asupra acestui muschi si in locul creat apar artera obturatorie si nervul obturator. Se observa ca in dreptul m. adductor scurt , artera si nervul se impart intr-un ram anterior si unul posterior.

Nervul ischiadic – reprez. ram terminal al plexului sacrat, iese din bazin prin marea incizura ischiadica, ajunge in regiunea fesiera si apoi pe fata posterioara a coapsei pana la unghiul superior al fosei poplitee unde se imparte in cele 2 ramuri terminale: nervul peronier si nervul tibial. Descoperire – la nivel fesier se descopera dupa indepartarea m. fesieri, fiind situat intr-un sant format de ischion , medial si marele trohanter , lateral. La nivelul coapsei se face o incizei verticala, se descopera capul lung al m. biceps femural , care se indeparteaza si sub acesta se gaseste trunchiul nv. ischiadic.

Nervul peronier – merge anterior si lateral. Strabate m. popliteu si septul intermuscular si se aplica pe gatul peroneului , unde se imparte in 2 ramuri terminale: peronier superficial si peronier profund.

Nervul peronier superficial – devine superficial , se plaseaza intre muschii peronieri (lung si scurt peronier) si apoi se termina cu nervul cutanat in partea inf a gambei.

Nervul peronier profund  – se descopera la fel ca si artera tibiala anterioara

Nervul tibial – reprez al doilea ram al nervului ischiadic ,insoteste art tibiala posterioara si se descopera la fel ca aceasta









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Indicatii de tratament a infectiei cu H. pylori
Feniramin
Probleme medicina
Subiecte examen medicina legala
VERTEBRELE LOMBARE (VERTEBRAE LUMBALES)
Piciorul talus valgus
PROIECTIA VISCERELOR PE PERETII ABDOMINALI
INTERLEUKINE PROINFLAMATORII


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu