Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE MEMBRULUI SUPERIOR

REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE MEMBRULUI SUPERIOR



REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE MEMBRULUI SUPERIOR

Membrul superior cuprinde 6 segmente care in sens proximo-distal sunt:

-umarul;-cotul;-gatul mainii;

-bratul;-antebratul;-mana.

1.UMARUL

Esta radacina membului superior , cuprinde 3 regiuni topografice:

-regiunea deltoidiana situata in partea laterala a umarului;

-regiunea scapulara situata in partea posterioaraa umarului;

-regiunea axilara situata in partea mediala a umarului.

Regiunea deltoidiana

Corespunde in general muschiului deltoidian avand o forma triunghiulara cu baza in sus si varful in jos, se prezinta de obicei ca o proeminenta rotunjita , avand urmatoarele limite:

-proximal : clavicula si acromionul;

-distal: un plan ce trece inferior insertiei muschiului mare pectoral ;


-anterior si posterior : marginile corespunzatoare ale muschiului deltoid , anterior corespunzand de fapt santul delto-pectoral.

Din punct de vedere stratografic, regiunea cuprinde urmatoarele planuri:

→tegumentul care este mobil;

→tesutul subcutanat cecuprindeun tesut adipos in care se afla vase si nervi superficiali: ramuri ale arterei circumflexe humerale si ale arterei toracoacromiene , vene superficiale tributare venei cefalice , limfatice care dreneaza limfa spre nodulii axiali si filete nervoase ce provin din nervii supraclaviculari si nervul cutanat brahial lateralram al nervului axilar;

→fascia deltoidiana sub care se afla

→stratul profund reprezentat de muschiul deltoid si tesutul celular subdeltoidian ce confera muschiului mobilitate pe planul osos in cursul miscarii in articulatia scapulo-humerala . in acest tesut se afla o bursa seroasa subdeltoidiana , cele 2 artere circumflexe humerale anterioara si posterioarainsotite de venele omonime , limfatice profunde si nervul axilar ce inerveaza muschiul deltoid , el ajungand la acest muschi prin patrulaterul humero-tricipital impreuna cu artera circumflexa humerala posterioara.

→plan articular reprezentat de fata anterolaterala a articulatiei scapulo-humerale si a articulatieiacromio-claviculare.

Importanta regiunii :

-fracturile colului chirurgical al humerusului si in luxatii scapulo-humerale, ambele ducand la deformari ale regiunii deltoidiene cu aparitia umarului “in epolet”

- de asemenea poate sa apara o paralizie de nerv axilar cu atrofia muschiului deltoid si impotenta functionala.

Regiunea scapulara

Ocupa partea posterioara a umarului , cuprinzand totalitatea partilor moi situate pe fata dorsala a scapulei dubland peretele posterior al axilei.

Limitele regiunii sunt:

-proximala: marginea superioara a scapulei;

-distal: marginea inferioara a muschiului rotund mare;

-medial: marginea mediala a scapulei ;

-lateral: linia ce uneste acromionul cu tuberozitatea deltoidiana.

Planurile regiunii:

→tegumentul;

→planul subcutanat format din tesut celular in cantitate mai redusa ;

→fascia superficiala ce se continua cu cea a regiunii vecine , elementele vasculo-nervoase superficiale sunt comunecu ale regiunii deltoidiene ;

→planul profund cuprinde elemente dispuse in cele 2 fose : supraspinoasa si subspinoasa

1) fosa supraspinoasa cuprinde 2 straturi musculare asezate in 2 planuri:

→in planul superficial se afla muschiul trapez acoperit de fascia sa;

→in planul profund se afla muschiul supraspinos acoperit de fascia proprie;

2) fosa infraspinoasacuprinde 2 straturi musculare asezate in 2 planuri:

→planul superficial : fasciculul inferior al muschiului trapez in partea superomediala , muschiul mare dorsal in partea inferioarasi fasciculul posterior la muschiului deltoid in partea superolaterala , acesti muschi prezinta fiecare cate o fascie proprie ce se continua una cu cealalta;

→planul profund :muschii infraspinos, rotund mic, rotund mare, intre cei 2 muschi rotunzi se delimiteaza un spatiu triunghiular cu baza la humerus numit triunghiul dirondohumeral prin care aluneca capul lung al tricepsului brahial ce imparte acest spatiu in 2 portiuni :

a)     patrulaterul birondohumerotricipital situat lateral;prin acest patrulater trece artera circumflexa humerala posterioara si nervul axilar ;

b)    triunghiul omotricipital situate medial prin care trece artera circumflexa a scapulei.

Elementele vasculo-nervoase profunde sunt: artera suprascapulara , ram din artera axilara, artera transversa a gatuluiram din subclaviculara , artera circumflexa a scapulei, ram din axilara , aceste 3 artere se anastomozeaza intre teritoriul axilarei si cel al subclavicularei , venele omonime arterei se varsa in vena subclaviculara si in vena axilara , limfaticele se indreapta spre nodulii axilari , subscapulari si o parte spre cei supraclaviculari.

Ramurile nervoase destinate muschilor provin din nervul suprascapular si din nervul axilar.

Cele 2 loje supra si subspinoasa sunt despul de bine inchise , totusi se realizeaza comunicarea cu regiunea invecinata:

→din fosa infraspinoasa o colectie poate fuza in loja supraclaviculara de-a lungul pachetului vasculo-nervos suprascapular sau poate fuza in regiunea infraspinoasa de-a lungul fasciilor musculare.

→loja infraspinoasa comunica cu regiunea axilara prin spatial humerotricipital sau poate comunica cu spatial subdeltoidian .

Regiunea axilara

Reprezinta totalitatea partilor moi cuprinse intre articulatia scapulo-humerala , fata laterala a toracelui si scapula.

E o regiune de mare importanta pentru ca aici se afla grupa ganglionilor axilari.

Are in ansamblu forma unei piramide patrunghiulare cu 4 pereti, o baza si un varf.

Peretele anterior

Prezinta urmatoarele limite :

-superior: clavicula ;

-medial: o verticala coborata la unirea a 2/3 laterale cu 1/3 mediale a claviculei

-inferior: marginea inferioara a muschiului pectoral mare

-lateral: santul delto-pectoral.

Acest perete prezinta importanta datorita posibilitatii comprimarii arterei axilare pentru hemostaza provizorie sau abordul in cazul de ligatura a arterei axilare.

Planurile :

→tegumentul

→tesutul subcutanat care cuprinde un strat superficial cu aspect areolar si un strat profund lamelar intre care se afla filete din muschiul platisma , vase superficiale , ramuri cutanate din plexul brahial;

→planul profound cuprinde 2 straturi:

a)     musculo-facial superficial reprezentat de muschiul mare pectoral acoperit de fascia sa, fascie ce adera pe stern si clavicula si care inferior se inflecteaza la nivelul bazei axilei continuandu-secu fascia axilara.

b)     musculo-facial profundcare e format din muschiul subclavicular si mic pectoral impreuna cu fasciile ce-I acopera , de pe ele desprinzandu-se fascia clavi-pectorala care se dedubleaza formand teaca muschiului mic pectoral. La marginea inferioara , cele 2 foite se unesc si se continua cu ligamentul suspensor al axilei ce se insera pe fascia axilara . Intre cele 2 straturi se creeaza spatiul interpectoral traversat de ramuri ale arterei toracoacromiale , de nervul pectoral mare si mic si de vase limfatice.

Peretele posterior

E format in cea mai mare parte de fata costala a scapulei sau fosa subscapulara si muschiul subscapular care o acopera.In partea inferioara participa 2 muschi: rotund mare si dorsal mare.

Peretele medial

E format de peretele lateral al toraceluialcatuit din coaste , muschi intercostali acoperiti de muschiul dintat mare.

Peretele lateral

E format din fata mediala a articulatiei scapulo-humerale si fata anteromediala a humerusului , acoperite de tendoanele bicepsului brahial si coracobrahial.

Baza

E superficiala , avand in pozitie de semiabductie forma uneibolti concave numita fosa axilara, cand bratul e in adductie se transforma in sant sagital.

Pozitia operatorie e pozitia de abductie fortata in care baza axilei ia forma unui sant vertical in fundul careia se observa pulsatiile arterei axilare.

Limitele superficiale:

→anterior: marginea inferioara a marelui pectoral;

→posterior : marginea inferioara a muschiului mare dorsal si rotund mare

→medial si lateral: cate o linie conventionala ce uneste marginile inferioare ale muschiului pectoral mare cu dorsalul mare..

Prezinta urmatoarele straturi:

→tegumentul prevazut cu numeroase glande sebacee si sudoripare ;

→planul subcutanat dispus sub forma de trabecule umplute cu grasime;

→planul fascial reprezentat de fascia axilara pe care se insera ligamentul suspensor al axilei si care-i mentine forma caracteristica .

Varful

Este orificiul prin care comunica cu regiunea supraclaviculara.

Limitela orificiului:

→:anterior:clavicula si muschiul subclavicular

→posterior: marginea superioara a scapulei si baza procesului coracoidian.



→medial: prima coasta.

Prin acest orificiu trece pachetul vasculo-nervos format din artera subclaviculara , vena omonima , plexul brahialsi trunchiul limfatic subclavicular.

Cavitatea axilara contine o cantitate mare de tesut celulo-adipos in care se gaseste manunchiul vasculo-nervos al axilei format din: artera axilara care este elementul central , vena axilara situata medial fata de artera , trunchiurile plexului brahial care la marginea inferioara a muschiului mic pectoral se desfac in ramurile terminale ale plexului brahial , precum si nodulii limfatici axilari si vasele limfatice aferente .

Noduliiaxilari sunt in numar de circa 20-30 , fiind dispusi in grupuri:

1)grupul brahial;

2) subscapular;

3)pectoral:

4) delto-pectoral;

5) interpectoral;

6)central;

7)apical.

Importanta regiunii:

-in metastazele canceroase la nivelul nodulilor axilari ;

-pot fi prinsi in procesele inflamatorii =limfadenite;

-pot fi sediul unor furuncule sau abcese =hidrosadenite

-flegmoanele dezvoltate in regiunea axilara pot fuza in regiunile vecine sau la acest nivel se pot realiza anastomoze in cazul obstruarii sau ligaturii arterei axilare.

2. BRATUL

Este segmentul cuprinsintre umar si cot .

Prezinta la inspectie 2 santuri bicipitale : medial si lateral si de asemenea se observa prin transpareta tegumentului reteaua venoasa subcutanata.

Limitele :

→proximal: o linie circulara ce trece prin marginea inferioara a tendonului muschiului marepectoral.

→distal:un plan ce trece la 2 latimi de deget deasupra epicondililor humerali.

Se imparte in 2 regiuni : anterior si posterior printr-un plan frontal dus prin cei 2 epicondili si prin marginea diafizei humerale.

Regiunea anterioara

Cuprinde urmatoarele planuri:

→tegumentul care este mobil pe planurile subiacente;

→ tesutul subcutanat care contine tesut adipos si o serie de elemente vasculo-nervoase :

-vena cefalica situata in santul bicipital lateral ce urca spre santul delto pectoral;

-vena bazilica situata in santul bicipital medial;

-vasele limfatice superficiale;

-nevul cutanat medial al bratului , nervul cutanat medial al antebratului;

→fascia brahiala de pe care se desprind cele 2 septuri musculare ce separa lojile musculare corespunzatoare celor 2 regiuni

→planul profund e format din 2 straturi musculare:

-superficial: muschii deltoid, biceps brahial;

-profund alcatuit din coracobrahial si brahioradial.

Elementele vasculo-nervoase profunde : artera brahiala si cele 2 vene omonime , mervul median situat initial lateral fata de artera , o incrucuseaza anterior in 1/3 mijlocii ale bratului, plasandu-se apoi in partea mediala a arterei.

Alaturi de acest pachet vasculo-nervos in regiunea anterioara, se afla nervul ulnar pana la nivelul ˝ distale a bratului , nervul musculocutan si nervul radial in 1/3 proximala a bratului.

Importanta

-este important in special pentru ca aici semasoara tensiunea arteriala prin comprimarea arterei brahiale pe planul osos reprezentata de humerus cu ajutorul tensiometrului.

Regiunea posterioara

Este alcatuita din planurile:

→ tegument mai gros ca in regiunea anterioara;

→tesut subcutanat mai bogat in tesut adipos, prezinta urmatoarele elemente superficiale:

-nerv cutanat brahial lateral superior, cutanat brahial lateral inferior, cutanat brahial posterior;

-venele formeaza o retea anastomotica intre vena cefalica si bazilica;

→planul fascial e format din foita posterioara a fasciei brahiale

→planul profund e format dintr-un sigur muschi care este tricepsul brachial cu cele 3 capete : 1) lung, 2) lateral, 3) medial; elemente vasculo-nervoase profunde : nervul radial situat intre capul lateral si medial , artera brahiala profunda insotita de 2 vene omonime care in 1/3 inferioara emite colateralele mediala si radiala ce vor participa la reteaua arteriala a cotului.

3. COTUL

E segmentul cuprinsintre brat si antebrat.

Limite:

→proximal: un plan ce trece la 2 latimi de deget deasupra epicondililor laterali

→distal: un plan ce trece la 2 latimi de deget sub cei 2 epicondili humerali.

Prezinta 2 regiuni separate printr-un plan frontal ce trece prin epicondilii humerali, si anume anterioara si posterioara.

Regiunea anterioara

Este regiunea plicii cotului avand in extensie forma unui sant vertical.

Planurile :

→tegumentul;

→tesutul subcutanat in care se evidentiaza venele superficiale : cefalica, bazilica, mediana(intermediara) , filete nervoase superficiale ce vin din nervul cutanat lateral al antebratului si noduli limfatici.

→plan fascial reprezentat de fascia cotului intarita de aponevroza bicipitala.

→planul prfund format din 3 grupe musculare:

1)     grupul mijlociu cuprinde portiunea distala a bicepsului , muschiul brachial

2)     grupul medial al flexorilor reprezentat de muschii epicondilieni mediali , rotund pronator, flexor radial , palmar lung, flexor ulnar al carpului , flexor superficial al degetelor si profund flexor al degetelor:

3)     grupul lateral reprezentat de muschii epicondilieni laterali ; extensorul degetelor, brahioradial, lung extensor radial al carpului , scurt extensor radial al carpului , supinator.

Vasele si nervii profunzi sunt: artera brahiala care la acest nivel se imparte in cele 2 ramuri terminale : nervul median care traverseaza plica cotului spre antebrat sinervul radial care coboara intre muschii extensori ai carpuluiimpartindu-se in cele 2 ramuri ale sale: anterior sau cutanat si posterior sau muscular.

Importanta regiunii:

-datorita prezentei venelor cefalica, bazilica si mediana care este locul de electie al injectiilor intravenoase sau punctii venoase pentru recoltarea probelor.

Regiunea posterioara

Se numeste regiunea olecraniana .

Prezinta 3 proeminenta osoase: in mijloc olecraniul si pe lateral cei 2 epicondili humerali.

Planurile :

→ tegumentul este gros si mobil;

→subcutanat este lipsit de grasime , prezinta o bursa seroasa subcutanata importanta in cazul traumatismelor si elemente vasculo-nervoase superficiale : ramuri din vena radiala ,nervii musculocutansi cutanat medial al antebratului

→fascia regiunii adera pe proeminentele osoase ;

→stratul profund e format ca la regiunea anterioara din 3 grupe musculare :

1)     grupul medial reprezentat de insertia distala a tricepsului ;

2)     grupul lateral al extensorilor : extensorul degetelor , extensorul degtului mic, ulnar al carpului si anconeu , in stratul profund se afla supinatorul.

3)     grupul medial: cuprinde capul ulnar al flexorului ulnar al carpului

Ca elemente profunde : nervul ulnar care poate fi comprimat traumatic si reteaua arteriala a cotului formata prin anastomoza colateralelor medie si radiala cu recurentele radiala si ulnara.

Importanata :

-este sediul fracturilor ce intereseaza nervul ulnar sau se pot produce luxatii ale articulatiei cotului.

4. ANTEBRATUL

Limitele :

→proximal: un plan transvers dus la 2 latimi de degete sub condilii humerali;

→distal : un plan transvers dus la 2 cm deasupra procesului stiloidian al ulnei;

Prezinta 2 regiuni: anterioara si posterioara separate printr-un plan frontal ce trece prin membrana interosoasa

Regiunea anterioara



Prezinta urmatoarele planuri:

→tegumentul care este subtire si fin;

→subcutanat in care se afla urmatoarele elemente vasculo-nervoase: vena cefalica , vena bazilica, vena mediana(intermediara) , ramuri anterioare din nervul musculocutan in partea laterala si nevul cutanat medial antebrahial in partea mediala.

→fascia antebrahiala de pe a carei fete profunde pleaca 2 septuri intermusculare ce delimiteaza cele 2 loje

→planul profund reprezentat de planul muscular ce cuprinde 2 grupuri:

1)lateral ce cuprinde muschii: brahioradial, lung si scurt extensor radial al carpului

2)anterior propriu-zis cu muschi dispusi in 4 straturi:

a) stratul format din muschii: rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului,

b) stratul format din muschiul flexor superficial al degetelor;

c) stratul format din muschii: flexor profund al degetelor, propriu al policelui;

d) patrat pronator.

Elementele vasculo-nervoaseformeaza in aceasta regiune 4 manunchiuri :

1)     median format de nervul median si artera interosoasa anterioara ;

2)     radial format de ramura senzitiva a nervului radial , artera radiala si 2 vene satellite;

3)     ulnar format de nervul ulnar , artera ulnara si 2 vene satelite.

4)     Interosos anterior format din nervul interosos ram din nervul median si artera interosoasa anterioara impreuna cu 2 vene satelite.

Regiunea posterioara

Cuprinde planurile:

→tegumentul care este mai gros si mai putin mobil ;

→subcutanat care cuprinde o cantitate mare de grasime in care se aflaelemente vasculo-nervoase superficiale : venele superficiale formeazao retea anastomotica intre vena cefalica si bazilica , nervii superficiali sunt ramuri din nervul cutanat lateral al antebratului , cutanat posterior al antebratului si cutanat medial al antebratului.

→planul fascial

→planul profund muscular format din muschi dispusi pe 2 planuri:

1)superficial : extensorul degetelor , extensorul degetului mic, ulnar al carpului

2)profund: lung adductor si scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui si extensorul indexului.

Intre cele 2 planuri musculare se afla ramura profundaa nervului radial si anume ramura musculara ce inerveaza toti muschii din regiunea posterioara a antebratuluiimpreuna cu nervul interosos posterior care coboara insotit de vasele omonime pe membrana interosoasa.

5. GATUL MAINII

Este un segment scurt de legatura intre antebrat si mana.

Limite:

- proximal: un plan transvers dus la 2 cm deasupra procesului stiloidian al ulnei

- distal: un plan dus sub osul pisiform si si tuberculul scafoidului.

Prezinta 2 regiuni anterioara si posterioara delimitate printr-un plan frontal ce trece prin extremitatile distale ale oaselor antebratului.

Regiunea anterioara

Planuri:

- tegument: permite prin transparenta vizualizarea retelei venoase subcutanate

- tesut subcutanat: in care se afla reteaua venoasa superficiala reprezentata de anastomoze intre venele mainii si venele antebratului, se afla si ramuri nervoase cutanate din nervul median pentru regiunea laterala si din nervul ulnar pentru regiunea mediana

- fascial: reprezentat de retinaculul flexorilor ce da trecere tendoanelor muschilor antebratului si pachetului vasculo-nervos ulnar

- musculo-tendinos: alcatuit din 4 straturi:

- primul strat: se afla tendoanele brahioradialului, flexor radial carp, flexor ulnar carp

- al II-lea strat: reprezentat de tendonul flexorului superficial al degetelor

- al III-lea strat: tendonul flexorului profound al degetelor, tendonul flexorului lung al policelui, intre aceste tendoane trecand nervul median

- al IV-lea strat: reprezentat de fibre din muschiul patrat pronator.

Vasele si nervii profunzi sunt reprezentati de artera radiala care inconjoara procesul stiloidian al radiusului pentru a trece spre regiunea posterioara.

Reteaua arteriala palmara a carpului este formata din anastomoza ramurilor palmare carpiene, din radiala si din ulanra.

Regiunea posterioara

Planuri:

- tegumentul: mai gros decat in regiunea anterioara

- subcutanat: exista ramuri superficiale ale nervului radial in partea laterala si ramura dorsala a nervului ulnar in partea mediala

- fascial: reprezentat de retinaculul extensorilor ce va da trecere tendoalelor extensorilor

-tendinos: format din tendoanele urmatorilor muschi dispusi dinspre lateral spre medial:

-lung abductor

-scut extensor police

-lung si scurt extensor radial al carpului

-lung extensor police

-extensorul indexului

-extensorul degetelor

-extensorul degetului mic

-extensorul ulnar al carpului

In aceasta regiune se formeaza tabachera anatomica intre tendoanele lung extensor police, lung abductor sis curt extensor police. Tabachera este traversata de tendoanele extensorilor radiali ai carpului si de artera radiala.

6. MANA

Este ultimul segment al membrului superior avand ca limita proximala un plan dus imediat sub pisiform si tuberculul scafoidului.

Prezinta 2 regiuni: o regiune palmara si o regiune dorsala.

Regiunea palmara

Are forma concave prezentand 3 depresiuni:

- centrala/mediana

- laterala corespunzatoare policelui reprezentand regiunea tenara

- mediala corespunzatoare degetului mic care este regiunea hipotenara

Planuri:

- tegument: gros si putin mobil

- subcutanat: in care se afla muschiul palmar scurt la nivelul eminentei hipotenre, este un muschi cutanat, exista reteaua superficiala si ramuri cutanate ale nervului median in regiunea tenara si ramuri palmare ale nervului ulnar pentru tegumentul eminentei hipotenare

- fascial: reprezentat de fascia palmara superficiala mai groasa in portiunea mijlocie formand la acest nivel aponevroza palmara

- profound: 1) musculo-fascial: dispus in 3 loje:

a) Loja tenara: corespunde policelui ce are 2 muschi dispusi pe 3 straturi:

- superficial: scurtul abductor al policelui

- mijlociu: opzantul policelui si scurtul flexor al policelui

- profund: adductorul policelui

Intre aceste structuri exista ramuri profunde si musculare ale nervului median cu exceptia adductorului ce primeste o ramura din ulnar.

b) Loja mediala/hipotenara: cuprinde 2 straturi musculare:

- superficial: tendonul flexorului superficial al degetelor

- profound: flexorul profound al degetelor

Intre care se afla muschii lombricali.

Tot aici exista si arcada arteriala palmara superficiala formata prin anastomoza ramului terminal al arterei ulnare cu ramura palmara superficialadin radiala. Din convexitatea arcadei pornesc artere digitale palmare commune din care se vor desprinde artere digitale proprii.

Profund fata de artere se afla ramurile nervoase ce formeaza nervii digitali palmari comuni primii 3 fiind ramuri din median si ultimii 2 fiind ramuri din ulnar.

2) muscular interosos: format de muschii interososi si arcada arteriala palmara profunda formata din anastomoza ramului terminal al arterei radiale cu ramura palmara profunda a ulnarei. Din convexitatea arcadei pornesc artere metacarpiene palmare din care se vor desprinde ramuri perforante ce se vor anastomoza cu artere metacarpiene dorsale.

Intreososii palmari sunt in numar de 3 asezati in spatiile intermetacarpiene iar cei dorsali sunt in numar de 4 dispusi la nivelul spatiilor dintre metacarpiene.

Regiunea hipotenara: cuprinde cei 3 muchi ai degetului mic asezati in 2 straturi:



-superficial: abductorul degetului mic si scurt flexor

-profund: opozantul degetului mic

Printre acestia exista ramuri musculare ale nervului ulnar.

Proiectii si descoperiri la nivelul membrului superior

Artera AXILARA continua artera subclaviculara la mijlocul claviculei, traverseaza fosa axilara si tine pana la marginea inferioara a muschiului mare pectoral unde se continua cu artera brahiala.

In raport cu muschiul mic pectoral prezinta 3 portiuni:

-        suprapectorala;

-        retropectorala;

-        infrapectorala.

Artera BRAHIALA are un traiect ce tine de la fosa axilara pana la mijlocul bicicotului nivel la care se ramifica in artera radiala si ulnara.

Descoperirea brahialei se face cu bratul in abductie patrunzandu-se in jgheabul axilar delimitat lateral de biceps si posteromedial de coracobrahial si brachial.

Se incizeaza de-a lungul marginii mediale a bicepsului care se slabeste prin flexia antebratului iar in fundul plagii si observa artera brahiala si nervul median.

Artera brahiala profunda este cel mai important sic el mai voluminous ram colateral.

Se descopera cu bratul in abductie, antebratul flectat pe brat, punandu-se astfel in evidenta capul lung al tricepsului brahial in ˝ superioara a fetei posterioare a bratului.

Se face o incizie patrunzand in interstitial dintre capul lateral si capul medial al tricepsului descoperindu-se la acest nivel artera brahiala profunda si nervul radial.

Artera RADIALA este ramul lateral de bifurcatie al brahialei, situata in partea laterala a fetei anterioare a antebratului pana la nivelului procesului stiloidian al radiusului pe care il inconjoara pentru a se plasa in regiunea dorsala a mainii strabatand tabachera anatomica si ajungand in primul spatiu interosos pe care il traverseaza ajungand in regiunea palmara profunda si terminandu-se prin arcada palmara profunda.

Avand traiect lung descoperirea se face in mai multe puncte.

In 1/3 superioara a antebratului se recunoaste jgheabul arterei radiale dat de linia ce uneste marginea interna a tendonului bicepsului cu mijlocul santului pulsului deasupra procesului stiloidian. Incizia se realizeaza de-a lungul marginii mediale a flexorului radial al carpului.

In 1/3 inferioara a antebratului artera este subaponevrotica incizia facandu-se intre tendoanele muschiului palmar lung si flexor radial al carpului.

Se mai poate descoperii in tabachera anatomica. Se face o incizie cam de 2 cm de la apofiza stiloida spre varful unghiului tabacherei anatomice. Imediat sub tegument apare vena cefalica a policelui si ramuri din nervul radial.

ARCADA PALMARA SUPERFICIALA se descopera prin recunoasterea pisiformului si facandu-se o incizie la 1 cm el spre capul celui de-al II-lea metacarpian. Se recunoaste aponevroza palmara si sub ea se afla arcada superficiala.

ARCADA PALMARA PROFUNDA se descopera facandu-se o incizie cam la 4 cm sub pisiform, incizandu-se pana la capul primului metacarpian in abductie fortata sau se poate face o incizie putin inafara pliului de opozitie patrunzandu-se pana la nivelul aponevrozei palmare superficiale care se incizeaza patrunzandu-se spre spatiul dintre metacarpiene si observandu-se arcada palmara profunda.

Artera ULNARA este ramul medial de bifurcatie al brahialei intinzandu-se de la plica cotului pana in regiunea palmara unde se termina prin arcada palmara superficiala.

Se descopera in 1/3 superioara a antebratului pe partea laterala a proeminentei muschiului rotund pronator facandu-se o incizie de 3-4 cm in jos si lateral, se pune bratul in usoara flexie si pronatie, se recunoaste tendonul bicepsului si alaturi de el exista artera ulnara cu trunchiul interosoaselor alaturi de nervul median.

In 1/3 mijlocie a antebratului se descopera sub muschiul flexor superficial unde patrunde prin interstitiul dintre flexorul ulnar al carpului si flexorul superficial.

Nervul MUSCULOCUTAN se descopera la fel ca artera axilara pentru ca la origine se afla lateral si putin inafara arterei axilare.

Nervul AXILAR se descopera pe marginea posterioara a axilei cu bratul in abductie, se recunoaste initial tendonul muschiului mare dorsal si in interstitiul ce il separa de subscapular se afla artera circumflexa si nervul axilar.

Nervul MEDIAN de la origine traverseaza fosa axilara fiind situat initial anterior arterei axilare si indreptandu-se spre partea antero-laterala a bratului. Astfel in axila se descopera la fel ca artera axilara, la brat se descopera la fel ca artera brahiala.

La brat se descopera la fel ca artera brahiala.

In 1/3 inferioara a bratului se descopera pe partea posterioara dupa o linie ce uneste marginea inferioara a marelui pectoral cu varful epitrohleei.

Se mai poate descoperii in santul epitrohleo-olecranian prin reperarea proeminentelor osoase sau la antebrat la fel ca artera ulnara.

Nervul RADIAL este situate in axila posterior fata de artera axilara, se orienteaza oblic inferior spre regiunea posterioara a bratului, se laseaza in santul nervului radial ajungand in santul bicipital lateral unde se imparte in cele 2 ramuri terminale.

Ramul anterior/senzitiv va cobor pe partea laterala a regiunii anterioare a natebratului in timp ce ramul posterior/motor se va plasa in regiunea posterioara a antebratului intre cele 2 planuri musculare.

Descoperirea in axila este la fel ca artera axilara. In regiunea posterioara a bratului se descopera in santul nervului radial la fel ca artera brahiala profunda. La antebrat se descopera in 1/3 inferioara prin reperarea planului osos al radiusului incizandu-se deasupra apofizei stiloide de-a lungul tendonului flexorului radial al carpului.

Venele superficiala sunt reprezentate de vena bzilica, vena cefalica si vena mediana.

Vena CEFALICA se descopera in santul deltopectoral pe marginea muschiului deltoid recunoscandu-se cu usurinta vena prin transparenta aponevrozei.

Vena BAZILICA se incizeaza tegumentul de-a lungul marginei mediale a muschiului biceps brachial.

Vena MEDIANA este situate in partea anterioara a antebratului la nivelul plicii cotului bifurcandu-se in vena mediocefalica si mediobazilica ce vor forma impreuna cu vena cefalica si basilica “M”-ul venos al lui Poirier









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




USTILAGOTOXICOZA (taciunele)
Toxiinfectia alimentara - trateaza sanatos
INSTRUMENTAR PENTRU MODELAT CEARA
ENDOCARDITE
DEFINIREA RELATIILOR DOZA-RASPUNS
GASTROENTERITA VIRALA
TRATAMENTUL CHISTURILOR MAXILARE
Sindroame coronariene acute fara supradenivelare persistenta de segment ST


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu