SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PINA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PINA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

1. INTERNAREA PACIENTULUI IN SPITAL

Intrenarea in spital se face pe baza de planificare, pe baza biletelor de internare, bilet de trimitere emise de catre medicul specialist sau medicul de familie sau internare de urgenta. Bolnavii internati vor fi inscrisi la biroul serviciului de primire in registrul de internari, tot aici completandu-se si foaia de observatie cu datele de identificare.

Identificarea bolnavului se face pe baza actelor personale si a documentelor emise in unitatea sanitara care trimite bolnavul.

La inscrierea bolnavului in registrul de internare vor fi mentionate: ziua si ora la care s-a prezentat, numele complet, varsta, sexul. Adresa, diagnostic de internare precum si numele si adresa persoanelor care au insotit bolnavul.

Pentru examinarea bolnavului in vederea stabilirii diagnosticului de internare, bolnavul este dezbracat prin manevre rapide, dar efectuate cu indemanare si blandete. Examinarea clinica poate fi completata cu prelevari de produse biologice si patologice(sange, urina) in vederea unor examene de laborator efectuate de urgenta.

Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii si la nevoie vor fi supuse deparazitarii si dezinfectarii.

Inainte de a fi dus pe sectia de chirurgie bolnavul va fi inbaiat si daca este cazul, deparazitat. Dupa terminarea baii va fi imbracat in haine de spital. Bolnavul astfel pregatit va fi insotit pe sectia de chirurgie indicata de serviciul de primire. De aici este preluat de asistenta de serviciu si dus in salon unde va primi patul lui.

ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE

Scopul spitalizarii bolnavului fiind vindecarea , se vor urmarii crearea unor

conditii prielnice necesare vindecariii si rididcarii fortei de aparare a organismului si scoaterea lui de sub eventuale influente nocive ale mediului inconjurator.

Dupa repartizarea in salon ii fac cunoscut regulamentul de ordine interioara al spitalului, apoi ii prezint sala de mese, toaleta sistemul de semnalizare din dreptul patului. Anturajul pacientului trebuie sa fie cat mai protector si linistitor, trebuie sa semene cat mai mult cu anturajul lor, paturile sa fie distantate pentru ca bolnavii sa nu se deranjeze reciproc. Ferestrele salonului sa fie prevazute cu perdele colorate, zugraveala sa fie curata, mobilierul sa fie estetic, redus si usor lavabil, temperatura camerei optima intre 18-20⁰C.

Linistea este primordiala si asigura confortul pacientului,in acest scop, se vor inlatura toti excitantii auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte negative asupra sistemului nervos. Se evita caderea obiectelor metalice, scartaitul usilor, personalul medical va purta papuci cu talpa moale, silentiosi.

Vor fi inlaturate dezinfectantele cu miros patrunzator, sticlele cu medicamente volatile se tin inchise, plostile vor fi indepartate din salon. Salonul trebuie aerisit ori de cate ori este nevoie.

3. ASIGURAREA CONDITIILOR IGIENICE ALE PACIENTILOR

3.1. PREGATIREA PATULUI SI ACCESORIILE SALE

In conditiile spitalizarii patul reprezinta pentru fiecare bolnav mobilierul cel mai important din salon, aici petercandu-si majoritatea timpului de boala si convalescenta.

Patul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite - 2m lungime, 80-90cm latime, 60 cm inaltime pana la saltea, pentru a satisface atat cerintele de odihna ale bolnavului, cat si pentru manipularea lui de catre personalul de ingrijire (usor de manipulat si usor de curatat).

Patul este confectionat din tuburi usoare de metal vopsit in alb, pentru a se putea observa si cele mai mici urme de murdarie. Partea sa principala este somniera metalica, confectionata din sarmp inoxidabila, bine intinsa pe un cadru de fier si elastica.

Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, lenjeria de pat, o musama si o aleza.

Atat patul cat si accesoriile lui vor fi pastrate in conditii de perfecta curatenie.

3. SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT

Schimbarea lenjeriei de pat are ca scop asigurarea conditiilor igienice si de confort ale pacientului. Schimbarea lenjeriei de pat se face de obicei dimineta , inainte de curatirea salonului, dar dupa masurarea functiilor vitale si efectuarea toaletei. Daca insa in cursul zilei se murdareste, schimbarea ei trebuie facuta imediat, indiferent de orar si la nevoie de mai multe ori pe zi.

Materiale necesare: cearsaf de pat, cearsaf plic, fete de perna, patura, aleza, musama, sac de rufe murdare.

Inainte de toate explic boolnavului necesitatea si simplitatea tehnicii si fiind un pacient activ il ajut sa se ridice pe marginea patului si sa ia loc pe un scaun sau fotoliu, in cazul in care este frig ii ofer o patura cu care il invelesc.

Tehnica:

se asaza 2 scaune pe care se pune lenjeria

se ateaza perna pe scaun

se desface marginea lenjeriei si a paturii scotandu-le de sub saltea, se intoarce si marginea cearsafului ce a protejat patura

se ridica patura indoind treimea dinspre picioarele patului, apoi pe cea dinspre capul patului si pliata astfel in trei parti, se ridica din partea de mijloc pentru a se indoi si se asaza pe scaun

se ridica in acelasi mod cearsaful si patura, iar musamaua si aleza se ridica indoite in doua

se intinde cearsaful de pat care a fost impaturat in armonica, asezandu-l in treimea mijlocie. Cu o miscare se intinde capatul dispre picioarele patului, se fixeaza la capete, introducandu-l sub saltea

se asaza in treimea mijlocie musamaua si aleza care se fixeaza intinse perfect

se asaza cearsafzl se asaza patura si se fixeaza impreuna cu cearsaful sau separat sub saltea

se asaza perna infasata

se apropie noptiera de pat

3.3. ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE, CORPORALE SI VESTIMENTARE A PACIENTULUI

Prin igiena bolnavului se intelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate in scopul intretinerii curateniei mucoaselor, tegumentelor si fanerelor ceea ce reprezinta in fond o modalitate de aparare a organismului impotriva bolilor.

Igiena corporala a bolnavului incepe inca de la internare, cand este imbaiat si la nevoie deperazitat, iar in timpul spitalizarii bolnavul va face baie sau dus cel putin de doua ori pe saptamana. Cu aceasta ocazie i se va schimba si lenjeria de corp.

Baia generala va fi efectuata in mod obligatoriu si inainteainterventiilor chirurgicaleca si inaintea externarii bolnavului. Aceasta nu va depasii 15 minute. se vor indeplinii urmatoarele conditii:

ferestrele si usile incaperii vor fi inchise

temperatura incaperii de cc 18-20⁰C

materialele necesare sa fie asezate in ordine la indemana

lenjeria curata se asaza pe un radiator pentru a fi calda

se recomanda ca toaleta sa se faca inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat

Bolnavul este sprjinit pentru a patrunde in cada, se sapuneste, fiind in continuare spalat cu ajutorul dusului mobil; bolnavul este ajutat sa iasa din cada si ajutat sa calce pe pardoseala, sa nu alunece; se sterghe cu prosoape incalzite, se imbraca cu lenjeria

pregatita si este condus la pat

Asistenta medicala raspunde de starea igienica a bolnavului indiferent daca acesta si-o asigura singur, acesteia revenindu-i sarcina de a-i pune la dispozitie materialul necesar si de a supraveghea modul in care acesta isi efectueaza toaleta.

3.4. EFECTUAREA TOALETEI GENERALE SI PE REGIUNI A PACIENTULUI IMOBILIZAT

Starea de curatenie corporala este obligatorie la orice bolnav nefiind numai o necesitate a acestuia ci pentru ca contribuie in mod efectiv la vindecarea sa.

Toaleta bolnavului operat cu colecistita in primele 3 zile este pe regiuni, apoi saptamanal baie generala.

Obiectivele baii pertiale sunt: indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee ti sudoripare, a resturilor de dejectii si a altor substanse straine care adera la piele.

In cadrul efectuarii toaletei se au in vedere urmatoarele:

ferestrele si usile incaperii vor fi inchise

temperatura incaperii de cca 18-20⁰C

se va proteja patul pacientului cu un paravan, materialele necesare se vor aseza langa pat(manusi de baie, savoniera cu sapun, lenjerie de corp incalzita, prosoape, papuci).

se va respecta ordinea de spalare a suprafetelor corporale: fata, urechile, gatul , membrele superioare, fata anterioara a toracelui, abdomenul, suprafata posterioara a toracelui, regiunea lombara, membrele inferioare, organele genitale si la urma regiunea anala.

bolnavul va fi dezbracat complet si acoperit de cearsaf si se va descoperii progresiv numai partea care se va spala

se insista la pliuri, sub sani, in spatiile interdigitale, la coate si axile

se mobilizeaza articulatiile si se maseaza zonele predispuse escarelor

3.5. OBSERVAREA POZITIEI PACIENTULUI IN PAT

Comportamentul bolnavului este important pentru ca de acesta depinde intreaga sa atitudine fata de boala, tratament, ingrijire si in final fata de personalul medical. Aceasta depinde de o serie de factori ca : grad de cultura,varsta, inteligenta cracter, mediu social, etc.

Comportamentul bolnavului este diferit, de la totala acceptare a situatiei de bolnav si aprecierea pozitiva a spitalului si a personalului medical, pana la anxietate, dezaprobare fata de orice act terapeutic.

In supravegherea comportamentului bolnavului unul din lucrurile cele mai importante care trebuie urmarite este pozitia bolnavului care tradeaza nu numai o anumita starea patologica ci si gradul de severitate al imbolnavirii. Expresia fetei poate traduce unele stari ca: anxiete, durere, deprimare, optimism, indiferenta sau interes fata de boala sau mediu. Ea se modifica in functie de starea generala a bolnavului; iar durerea este unul din factorii primordiali care influenteaza pozitia bolnavului.

Durerea are drept efect suferinta, iar bolnavul prin adoptarea unor anumite pozitii incearca sa o minimalizeze. De aceea el i-a pozitii antialgice, cu sustinerea partii dureroase, iar faciesul sau adreseaza grimase, geme, are maxilarele crispate. Bolnavul este agitat, cauta o pozitie care sa-i calmeze durerea, are  transpiratii, extremitatile se pot raci.

Bolnavul ocupa in pat o pozitie activa, pasiva sau fortata si in functie de indicatii si necesitati.

Pozitia activa este caracteristica bolnavilor in stare mai buna, pozitia lor in pat fiind identica cu cea a unui om sanatos. Ei se misca singuri, neavand nevoie de ajutor.

Pozitia pasiva este caracteristica bolnavilor in stare grava, adinamici, care si-au pierdut forta fizica. Acesti bolnavi necesita ajutor pentru orice fel de miscare.

Pozitia fortata este caracteristica prin atitudini neobisnuite, determinate de afectiunea de baza a bolnavilor sau impuse de tratament.

La bolnavii operati cea mai frecventa pozitie este decubit dorsal cu capul intr-o parte pana isi recapata cunostinta pentru a favoriza irigarea centrilor cerebrali cateodata patul va fi usor inclinat, apoi decubit lateral dreapta sau stanga urmat nde semisezand in special la bolnavii peste 50 ani.

3.6. SCHIMBAREA POZITIEI SI MOBILIZAREA PACIENTULUI

Daca bolnavul mentine timp indelungat aceasi pozitie, acesta este predispus la aparitia unor complicatii(escare de decubit, tromboze, embolii) care-i impiedica procesul de vindecare. Pentru prevenirea aparitiei acestora se recomanda schimbarea pozitie pacintului si mobilizarea lui cat mai precoce.

Pacientul va fi incurajat sa se miste in pat, sa se intoarca singur de pe o parte pe alta, sa-si miste picioarele, mainile, sa se ridice in pozitie semisezand pentru a pregatii sculatul din pat precoce.

In afara complicatiilor, toti operatii se vor ridica din pat in seara zilei sau a doua zi dimineata. Aceasta manevra simpla este benefica si datorita faptului ca favorizeaza amplitudinea respiratorie, ventilatia pulmonara, tusea si expectoratia, accelereaza reluarea tranzitului intestinal si influenteaza in mod pasiv psihicul bolnavului.

Ridicarea se face treptat, intai la marginea patului, isi balanseaza gambele, face un pic de gimnastica respiratorie si spijinit , fara sa exagereze de prima data, face cativa pasi. Se va tine cont si de ceea ce spune pacientul daca vrea sa mai mearga sau sa se opreasca. Starea generala nu este o piedica, nici starea de slibiciune, nici deshidratarea, nici obezitatea, ci dimpotriva la persoanele cu antecedente de flebita, plimbarea va avea loc cat mai repede posibil. Natura sau complexitate operatiei nu impiedica ridicarea din pat precoce, care nu va fi amanata din cauza drenurilor, sondelor sau perfuziilor.

3.7. CAPTAREA ELIMINARILOR

Captarea dejectiilor este importanta atat pentru mentinerea in perfecta stare de igiena pacientii cat si in vederea imbogatirii datelor necesare in vederea stabilirii diagnosticului.

In vedera captarii dejectiilor patul se protejeaza cu musama si aleza iar in caz de murdarire va fi schimbat ulterior.

Captarea fecaleleor: materiile fecale sunt resturi alimentare supuse procesului de digestie si eliminate din organism defecatie. Captarea lor se face in plosca sau bazinet. Plosca se tine de maner si se tine intotdeauna acoperita, fie cu capacul propriu, fie cu un servet.

Dupa defecare toaleta se face cu hartie igienicam sau prin spalare. Bazinetul este scos din salon, apoi se aeriseste salonul si bolnavul se spala pe

maini.

Aceste se pastreaza pentru a fi aratate medicului, caci in colecistite scaunul apare decolorat si uneori poate prezenta calculi.

Captarea urinei: urina este o solutie apoasa prin care sunt eliminate substante inutile si toxice rezultate din metabolism. Colectarea urinei se face in vase speciale numite urinare. Se mai poate folosi si plosca. In cazul in care este necesara captarea urinei pe 24 ore, pentru unele analize de laborator, se face in recipiente cilindrice gradate de 2-4l.

Captarea varsaturilor: prin varsatura se intelege evacuarea continutului stomacal prin caile digestive pe gura.

In timpul varsaturilor bolnavul va fi sustinut, in cazul in care este in decubit dorsal capul va fi intors spre partea dreapta si i se va oferi tavita renala. Se va determina cantitaea de varsatura si nu se va arunca pana medicul nu va fi informat.

4. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

O importanta deosebita in supravegherea bolnavului o are monitorizarea functiilor vitale si vegetative ale organismului si de a le nota in foaia de temperatura, caci modificarile lor reflecta in mare masura starea generala a bolnavului si evolutia bolii.

TEMPERATURA

Temperatura reprezinta rezulttul proceselor oxidative din organism, generatoare de caldura .

Scopul masurarii este evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza

Locul de masurare este : axila, plica inghunala, cavitatea bucala, rect, vagin; si se masoara cu ajutorul temometrului maximal

Valoarea normala a temperaturii este: 36-37⁰C la adult

Temperatura trebuie masurata de doua ori pe zi, valoarea obtinuta se noteaza in foaia de temperatura, spatiul dintre doua linii orizontale corespunde la doua diviziuni de grade. Se noteaza cu pix de culoarealbastra. In caz de modificari se anunta medicul.

La bolnavii cu colecistita accesul febril este de scurta durata, cu cresterea temperaturii pana la 39⁰C, apoi scade la valori normale. Ea apare la sfarsitul crizei dureroase si aprope intotdeauna este precedata de un frison prelungit insotit de cefalee.

PULSUL

Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor comprimate pe un plan osos, fiind sincron cu sistola ventriculara. Este o senzatie de soc perceputa la palparea unei artere superficiale comprimata incomplet pe un plan dur, osos. Palparea pulsului se face cu varful degetelor index, mediu si inelar de la mana dreapta.

Scopul masurarii pulsului este evaluarea functiei cardio-vasculare.elementele care se apreciaza in masurarea pulsului sunt: ritmicitatea, frecventa, celeritatea, amplitudinea.

Locul de masurare este orice artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: radiala, femurala,humerala, carotida, temporala, superficiala, pedioasa.

Valorile normale sunt 60-80batai/min la adulti. Notarea in foaie de temperatura se face cu pix de culoare rosie, iar spatiul dintre doua linii orizontale corespunde la patru pulsatii pe minut.

La bolnavii cu colecistita este usor marit ca frecventa ajungand la 100-120 pulsatii pe minut.

TENSIUNEA ARTERIALA

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali, in cursul contractiei cardiace. TA variaza in functie cu varsta precum si cu orarul activitatiilor in cursul zilei.

Scopul masurarii este evaluarea functiei cardiovasculare.

Se masoara cu ajutorul tensiometrului si al stetoscopului pe bratul bolnavului. Valorile normale la adulti sunt:

tensiunea sistolica 115-140mmHg

tensiunea diastolica 75-90mmHg

Se noteaza in foaia de observatie cu pix de culoare rosie, grafic sau cifric.

RESPIRATIA

Respiratia reprezinta necesitatea fiecarui individ de a capta O₂ din mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism si de a elimina CO₂ rezultat din arderile celulare.

Masurarea are ca scop evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evolutiei bolii si al aparitiei unor complicatii.

Masurarea respiratiei prin inspectie se face prin plasarea mainii cu fata palmara pe suprafata toracelui si numararea inspiratiilor timp de un minut. Valorile normale sunt 16-18 batai /min la adult. Se urmareste frecventa, amplitudinea miscarilor respiratorii, ritmul respiratie, simetria miscarilor respiratorii. Valoarea obtinuta se noteaza in foaia de temperatura, spatiul dintre doua linii orizontale corespund la doua respiratii pe minut , se noteaza cu pix de culoare verde.

In colecistita respiratia este in general normla, insa in timpul respiratiilor profunde fundul vezicii atinge peretele abdominal ceea ce ii provoaca pacientului o durere foarte intensa, incat bolnavul se fereste sa respire profund.

Curba respiratiei se modifica odata cu curba temperaturii si a pulsului, astfel ca in timpul starilor febrile numarul inspiratiilor pe minut creste.

5. ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Regimul dietetic al pacientului trebuie astfel alcatuit incat sa satisfaca atat necesitatile cantitative cat si pe acela calitative ale organismului, iar in acelasi timp sa aduca o contributie la tratarea pacientului, prin alimentele ingerate..

In colecistita se va institui un regim dietetic alcatuit pe un criteriu calitaiv ce murmareste punerea in repaus si crutarea colecistului. Regimul dietetic trebuie sa se adapteze la stadiul evolutiv al bolii.

In perioada acuta si in cursul acceselor febrile se va prefera un regim dieteic hidric: apa cu lingurita, ceai amar, completata cu alimentatie parenterala, in cantitati si compozitie

indicate de medic.

Dupa 3-4 zile, in functie de evolutia bolii se poate trece la un regim hidric zaharat: ceai dulce, limonada, suc de fructe, zeama de compot. Apoi se trece la supe de zarzavat strecurat, iaurt, iar mai tarziu piureuri de legume, cartofi, paste fainoase, orez, gris, piscoturi. Va fi redusa cantitatea de grasimi, iar alimentele nu se vor cosuma prea reci. Se recomanda ca mesele principale sa se incheie cu o infuzie calda de musetel. Mesele vor fi reduse cantitativ dar vor fi dese.

Bolnavul nu are voie sa consume oua, dulciuri, cacao, ciocolata, salam, peste, icre, ciuperci, legume uscate, smantana, creme, sosuri, condimente iritante, cafea, alcool, nuci, alune.

6. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SI HIDRATAREA ORGANISMULUI

Medicamentele sunt produse de origine minerala, vegetala, animala sau chimica, transformate intr-o forma de administrare prescrisa de medic.

Actiunea lor asupra organismului depinde in primul rand de structura chimica, dar o importanta aprope tot atat de mare o au si doza administrata precum si calea de administrare.

Regulile generale de administrare sunt:

respectarea intocmai a medicamentului prescris

identificarea medicamentelor administrate

verificarea calitatii medicamentelor administrate

respectarea cailor de administrare

respectarea dozajului prescris

respectarea orarului de administrare

respectarea somnului bolnavului

evitarea incompatibilitatii medicamentelor

respectarea ordinii de administrare a medicamentelor

raportarea imediata a greselilor de administrare

Pentru tratamentul colecistitei se prescriu si se administreaza urmatoarele medicamente:

LIZADON : Capsule continAnd clorhidrat de papaverina 60 mg, fenobarbital 30 mg, propifenazona 150 mg, sulfat de atropina 0,4 mg

Actiune farmacoterapeutica: Analgezic, slab antispastic prin propifenazona, antispastic musculotrop prin papaverina, sedativ, slab antispastic si inductor enzimatic hepatic prin fenobarbital, antispastic si antisecretor, parasimpatolitic prin.atropina.

Posologie si mod de administrare: Se administreaza cate 1 capsula de 3-4 ori pe zi la adulti

SCOBUTIL:Actiune farmacoterapeutica: este un antimuscarinic cu efect central si periferic, avand ca actiune asupra cortexului deprimarea acestuia, in special in ariile motorii. Are si un efect antispastic asupra musculaturii viscerale, reducand si secretiile dependente de sistemul nervos parasimpatic. Reduce salivatia mai puternic decat atropina si are efect cicloplegic si midriatic. Forma orala se absoarbe in masura mai mica decat cea injectabila, ambele se metabolizeaza hepatic, o mica proportie fiind excretata nemodificata prin urina. Nu traverseaza bariera hematoencefalica si nici placenta.

Posologie: Adulti: 1-2 comprimate de 3-4 ori/zi. Doza se va creste doar la prescriptie medicala stricta. Pentru efect antispastic prompt se administreaza 1-2 fiole i.m., s.c., i.v. lent, doza care se poate repeta de pana la trei ori pe zi.

HIDROXIZIN

Actiune farmacoterapeutica: Tranchilizant cu spectru larg si actiune rapida, miorelaxant, antiemetic, antihistaminic, slab anticolinergic

Mod de administrare: Adulti si copii peste 10 ani: oral - 2-4 drajeuri pe zi ( 50-100 mg), intramuscular profund - 1/2-2 fiole pe zi (50 -200 mg), intravenos foarte lent - 1/2-2 fiole, diluat in solutie salina izotona.

MEPROBAMAT

Actiune farmacoterapeutica: Dicarbamat al propandiolului, tranchilizant si miorelaxant cu efect de durata medie (6 ore); are actiune moderata de inductie enzimatica. Poate favoriza aparitia somnului (prin efectul tranchilizant).

Mod de administrare: Adulti: oral, 1-3 comprimate pe zi.

COLEBIL

Prezentare farmaceutica: Drajeuri continand bila de bou uscata 100 mg, salicilat de sodiu

90 mg, metenamina 50 mg, ulei de menta 5 mg (flac. cu 20 buc.).
Actiune terapeutica: Coleretic, substituent al sarurilor biliare; laxativ, slab antiseptic.

Mod de administrare: Cate 1-3 drajeuri/zi.

NO SPA

Proprietati: Drotaverina, un derivat de isochinolina, este un agent spasmolitic ce actioneaza direct pe musculatura neteda. Efectul este mai puternic decat cel al papaverinei, absorbtia sa este mai rapida si legarea de proteinele serice mai mica. Avantajul sau fata de papaverina consta in faptul ca nu produce efecte adverse de tip hiperpneic dupa administrarea pe cale parenterala Este absorbita rapid atat dupa administrarea parenterala, cat si dupa administrarea orala. Atinge concentratiile maxime in ser dupa 45 - 60 minute de la administrarea orala. Drotaverina este metabolizata in ficat. Este eliminata complet din organism dupa 72 ore, 30% prin urina si circa 50% prin fecale.

Mod de administrare si posologie: Doza uzuala pentru adulti este de 40 - 240 mg zilnic (2 - 4 ml de 1 - 3 ori) s.c. sau i.m.,sau 120 - 240 mg (1 - 2 comprimate de 3 ori pe zi) per os. In cazul unor colici acute, se administreaza 40 - 80 mg (2 - 4 ml) i.v.

ZANTAC

Compozitie: Ranitidina apartine clasei de medicamente denumite antagonisti ai

receptorilor histaminergici 2 (H2). Fiecare tableta are 5 laturi, culoarea roz si contine: substanta activa: ranitidine (sub forma de hidroclorid) 75 mg; alti ingredienti: celuloza microcristalina, stearat de magneziu, hidroxipropilmetilceluloza, oxid de fier, dioxid de titan si triacetin.

Mod de administrare: Adulti (inclusiv pacienti in virsta si copii peste 16 ani): De indata ce aveti simptome inghititi o tableta cu o cantitate de apa. Daca simptomele persista pentru mai mult de o ora, atunci luati o noua tableta. Nu luati mai mult de 4 (patru) tablete in 24 ORE

Antibioticele nu se prescriu decat daca apar semne de infectie.

Exita astazi o unanimitate in ceea ce priveste indicatia tratamentuluichirurgical, in toate cazurile de litiaza, atat datorita riscului mare al complicatiilor cat si datorita

posibilitatii transformarii complete in cancer a litiazei biliare.

Odata stabilit diagnosticul, tratamentul de electie al litiazei biliare este chirurgical si anume colecistectomia (indepartarea colecistului).

Indepartarea organului ce produce calculi este foarte importanta deoarece indepartarea numai a calculilor din colecist, duce frecvent la recidiva.

7. RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

Inainte de orice recoltare se pregatesc materialele necesare recoltarii, se pregateste psihic si fizic pacientul, se informeaza despre scopul si modul de efectuare a recoltarii.

Recoltarea sangelui pentru examene de laborator, se face dimineata, a jeun, prin punctie venoasa. Cele mai frecvente examinari la bolnavii cu colecistectomie sunt:

VSH : viteza de sedimentare a hematiilor, se recolteaza prin punctie venoasa, intr-o seringa de 2ml - 0,4ml citrat de Na 3,8% si se completeaza cu 1,6ml de sange. Valorile normale :- la barbati: 1-10mm/ora, 7-15mm/2ore

- la femei: 2-13mm/ora, 12-17mm/2 ore

Supravegherea VSH-ului este indicata, deoarece valorile sale indica evolutia bolii.

HEMOGRAMA: - se recolteaza 2ml sange pe substanta anticoagulanta, EDTA 1% sau 2 ml sange pe 2 picaturi de heparina, prin punctie venoasa.

Valorile normale:

leucocite:4200-8000/mm³

hematii: barbati- 4,5-5,5mil/mm³

femei- 4,2-4,8mil/mm³

trombocite: 150.000-400.000/mm³

hematocrit: 41-46%

hemoglobina: 13-15g%

Pentru examinari biochimice recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, cu sau fara substanta anticoagualnta, recoltandu-se 5-10ml sange dimineata a jeun.

UREE SANGVINA: valori normale: 20-40mg%

ACID URIC: valori normale: 2-6mg%

CREATININA: valori normale: 0,6-1,2mg%

COLESTEROL: valori normale: 180-280mg%

TRIGICERIDE: valori normale: 600-800mg%

BILIRUBINA TOTALA: valori normale: 0,6-1mg%

BILIRUBINA DIRECTA: valori normale: 0,1-0,4mg%

GLICEMIE: valori normale: 80-120mg%

TESTE DE CITOLIZA- TRANSAMINAZELE- valori normale:

TPG: 2-16UI 

TGO: 2-20UI

FOSFATAZA ALCALINA: valori normale: 2-4 U Bodansky

FOSFATAZA ACIDA: valori normale: 0,04-0,6 U Bodansky

SIDEREMIE: valori normale: 100-160/100ml, se face prin recoltare direct in eprubeta cu ac de platina.

AMILAZEMIE: valori normale: 8-32 U.W

ELECTROFOREZA: valori normale: PROTEINE TOTALE: 75_10g%

ALBUMINBA: 40-50g%

REZERVA ALCALINA: valori normale: 58-65volum%, se recolteaza 5-10ml de sange in sticlute heparinizate.

FIBRINOGENUL: valori normale: 200-400 mg%, se recolteaza 4,5ml sange pe 0,5ml citrat de Na 3,8%

TIMP DE PROTROMBINA: valori normale: TIMP QUICK: 12"-14"

TIMP HOWELL:

se recolteaza 4,5ml sange pe 0,5ml oxalat de K

La bolnavii cu colestita testele functionale hepatice raman nemodificate in timp. Persistenta icterului si mai ales a angiocolitei duleaza suferinta parenchimului hepatic cu modificarea corespunzatoare a acestuia. Suferinta hepato-celularaare ca expresie initiala cresterea ransaminazelor urmata de modificarea probelor de disproteinemie si proteinogramei.

Examenul sangelui arata in majoritatea cazurilor hipercolesterolemi, hipercalcemia, hiperbilirubinemie si cresterea sarurilor biliare; in angiocolita VSH-ul este crescut.

Examinarile care se fac din urina sunt:

examen sumar de urina: se recolteaza din prima emisie urinara de dimineata cand urina este mai concentrata, dupa toaleta organelor genitale externe. Se recolteaza 100-150ml de urina in recipient curat, dezinfectant

determinarea bilirubinuriei se face cu ajutorul probei Rosin, folosind ca reactiv alcool iodat

La examenul materiilor fecale se observa hipercoloratie; dupa colici pot fi gasiti calculi in materiile fecale.

8. PREGATIREA PACIENTULUI SI EFECTUAREA TEHNICILOR SPECIALE

ECOGRAFIA : furnizeaza informatii asupra formei, pozitiei si dimensiunii calculilor,

precum si alte date privind structura organului, formatiuni solide,aspectul peretelui vezicii. Pregatirea bolnavilor este minima, trebuie sa linistesc bolnavul explicandu-i ca examinarea este lipsita de orice pericol, in timpul examinarii pacientul se afla in decubit dorsal.

COLECISTOGRAFIA: reprezinta mradiografierea veziculei biliare umpluta cu substanta de contrast, administrata de obicei pe cale orala.

Se anunta pacientul si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii

Se administreaza pacientului cu 2-3 zile inaintea examninarii, carbune animal de 3 ori pezi, cate 2 tablete si regim hiperprotidic

Cu 1-2 zile inainte se administreaza pacientului un regim dietetic usor digerabil, evtand alimentele cu continut bogat in celeloza si hidrocarbonate concentrate

in ziua preceenta examenului, la orele 12, se administreaza pacientului un pranz compus din oua, smantana si unt cu painedar dac provoaca accese dureroase el poate fi inlocuit cu 50 g ciocolata

dupa masa se efectueaza pacientului o clisma evacuatoare cu ser fiziologic sau ceai de musetel caldut

se testeaza toleranta la Razebil: dupa masa la orele 16, se administreaza o tableta care se dizolva pe limba, se suprevegheaza pacientul pentru a observa dacanu are hipersensibilitate la iod

daca apar roseata, senzatie de arsura, furnicaturi, urticarie, etc se intrerupe administrarea

daca pacientul suporta bine iodul la 20-30 minute se administraeza celelalte 3 tablete de Razebil in decurs de 5 minute

se aseaza pacientul in decubit lateral drept, timp de 30-60 minute

inainte de a se efectua radiografia se efectuaeza pacientului inca o clisma evacuatore

pacientul este condus la serviciul de radiologie(dupa 14-16ore si respectiv 10-14 ore , cand veicula biliara se umale cu substanta de contrast)

pacientul va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa de examinare. In cazul in care vezicula biliara nu s-a umplut cu substanta opaca, se mai administreaza 4

tablete de Razebil(sau 6 tablete de acid iopanoic), iar examinarea se repeta a 3-a zi

se administreaza pranzul Boyden(2 galbenusuri de ou frecate cu 30 g de zahar sau 50 g ciocolata)

se efectueaza radiografii in serie, la intervale de 30-60-90 minute

pacientul va fi ajutat sa se imbrace si va fi condus la pat

se noteaza examenul in foaia de observatie

COLANGIOGRAFIA : reprezinta radiografierea cailor biliare pline cu substanta de contrast administrata pe cale intravenoasa

se anunta pacientul si i se explica necesitatea tehnicii

in dimineata examinarii, se efectueaza o clisma evacuatoare

pacientul nu necesita o pregatire dietetica

se instileaza in sacul conjunctival al unui ochi o picatura din fiola

Pobilan (fiola de proba); in cazul de reactie hiperergica in decurs de 5 minute apare o hipremie conjunctuvala a ochiului respectiv sau prurit intens

Se injecteaza intravenos foarte lent 1 ml de substanta si se supravegheaza bolnavul pentru a observa daca apare reactie hiperergica

Daca apar semnele reactiei, se intrerupe administrarea Pobilanului

Reactia hiperergica se combate urgent cu antihistaminice, perfuzie intravenoasa de glucoza cu Norartrinal, se administreaza oxigen si se anunta medicul reanimator

Daca toleranta organismului este buna, pacientul este asezat pe masa radiologica

Se administreaza substansa incalzita la temperatura corpului foarte lent, in decurs de 10 min

Dupa terminarea injectiei se executa radiografiile.

Daca pe filmele executate nu apar vizibile caile biliare, la 40 minute dupa terminarea injectiei se administreaza 2-3 linguri sirop de codeina

Pacientul va fi ajutat sa se imbrace, va fi condus in salon si instalat comod in pat

Examenul se noteaza in foaia de observatie

9. PRETEGATIREA PREOPERATORIE SI INGRIJIRI POSTOPERATORII

PREGATIREA PREOPERATORIE

Pregatirea preoperatorie a bolnavului consta intr.o pregatire generala si o pregatire locala, bolnavii care prezinta risc operator primind ingrijiri suplimentare speciale.

Pregatirea generala preoperatorie consta in examenul clinic care pune in evidenta starea fiziologica a bolnavului si este completat de examinarile paraclinice, pregatirea psihica a bolnavului - bolnavul este informat despre riscurile operasiei si se cere consimtamantul, se suprima tot ceea ce ar putea sa produca bolnavului o stare de neliniste, se reduce starea de anxietate prin informatii sumare privind interventia chirurgicala. La nevoie i se administreaza calmante la indicatia medicului.

Ingrijirile igienice presupune efectuarea unei bai sau dus in seara dinaintea interventiei chirurgicale sau in dimineata zilei interventiei chirurgicale.

Pregatirea din preziua interventiei chirurgicale presupune asigurarea repausului fizic, intelectual, psihic, administrarea somniferului la prescriptia medicului, efectuarea unei clisme evacuatoare si asigurarea igienei corporale.

Pregatirile din dimineata interventiei presupune intreruperea alimentatiei (bolnavul nu manaca cel putin 12 ore inainte de interventia chirurgicala) indepartarea protezelor dentare, indepartarea bijuteriilor, a lacului de pe unghii si a fardului, golirea vezicii urinare.

Bolnavul este insotit de asistenta medicala in sala de operatie, unde este preluat de personalul de la sala de operatii, impreuna cu foaia de observatie. Aici va avea loc interventia chirurgicala, dar inainte de aceasta bolnavul va fi investigat din nou de medicul anestezist. In sala de preanestezie se verifica regiunea rasa si se noteaza eventulele escoriatii . se verifica starea de curatenie, daca s-a indepartat proteza dentara; se pregatesc zonele pentru perfuzie, prin badijonare cu antiseptice colorate, se instaleaza sonda urinara.

In sala de operatii se executa ultima parte a pregatirii pacientului, se instaleaza si se fixeaza pacientul pe masa de operatie, se monitorizeaza functiile vitale, se pregateste campul operator si se instaleaza campul steril.

INGRIJIRI POSTOPERATORII

Ingrjirea posoperatorie a pacientului incepe din momentul terminarii intervensiei chirurgicale, deci inainte ca el sa fie transportat in camera. Din sal de operatii pacientul este transportat cu patul rulant sau cu targa in sectia de chirurgie de unde a venit, unde va fi supravegheat permanent. In timpul transportului vom urmarii: aspectul fetei, respiratia, pulsul, perfuzia.

In salonul in care va fi instalat bolnavul, trebuie sa fie mobilier redus si usor lavabil, sa fie bine aerisit, linistit, in semiobscuritate, temperatura optima de 18-20⁰C, instalatii de oxigen montate in perete, cu prize in stare de functionalitate. Patul va avea lenjerie curata si va fi protejat cu o aleza de cauciuc acoperita cu o aleza de panza, va fi accesibil din toate partile, astfel incat operatul sa poata fi ingrijit corespunzator.

Cea mai frecventa pozitie a bolnavului operat este decubit dorsal cu capul intr-o parte, pana cand acesta isi recapata cunostinta.

Pacientul va fi supravegheat in permanenta iar elementele de apreciat sunt:

Coloratia pielii

Coloratia unghiilor, urmarind aparitia cianozei

Starea extremitatilor, paloarea sau racirea nasului, urechilor, mainilor si picioarelor

Starea mucoaselor

Starea de calm sau agitatie

TA. se masoara ori de cite ori este nevoie in primele 2 ore dupa operatie, din 15 in 15 minute, din 30 in 30 minute in urmatoarele 6 ore, din ora in ora pentru urmatoarele 16 ore

Pulsul se masoara din 15 in 15 minute

Respiratia este rara imediat dupa operatie, datorita anesteziei, devine usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii, revine la normal dupa 24-36 ore.

Temperatura se masoara dimineata si seara si se noteaza in foaia de temperatura

Starea abdominala: pacientul prezinta o usoara tensiune a peretelui abdomonal, chiar o hiperextensie superficiala si dureri in primele 2-3 ore dupa operatie

Reluarea emisiei de urina in prima parte a zilei este un semn bun, la inceput cantitatea nu este abundenta, dar revine la normal in doua zile. Se masoara cantitatea si aspectul, daca emisia de urina lipseste se practica sondajul vezical

Scaunul se reia in urmatoarele 2-3 zile si este precedat de eliminarea de gaze, in cazul in care nu apar gazele se foloseste tubul de gaze, iar daca scaunul nu este bspontan se face o clisma evacuatoare

Vomismentele - se va nota cantitatea, aspectul si caracterul

Ingrijirea plagii operatorii:

- plaga suturata, neinflamata se trateaza prin pansare sterila: se degreseaza cu benzina tegumentul din jurul plagii. Se dezinfecteaza cu tintura de iod sau alcool pe o distanta de 6-7cm folosind la fiecare stergere alt tampon. Plaga se dezinfecteaza de asemenea printr-o singura stergere cu tamponul imbibat in tictura de iod sau alcool, apoi se dezinfecteaza din nou tegumentul din jurul plagii. Se acopera plaga cu compresa sterila

10. EDUCATIA PENTRU SANATATE

Asistenta medicala are un rol important in asigurarea actiunilor de educatie pentru sanatate.

Avem sarcina de a analiza si realiza conditii optime pentru ingrijirea bolnavului precum si de a-l educa pe acesta pentru respectarea anumitor masuri de

prevenire si ingrijire in caz de imbolnavire.

Se vor depista si se vor trata din timp( pana la vindecare) toate infectiile din organism (pentru ca pot sa constituie surse pentru 'insamantarea' cailor biliare). Se vor trata afectiunile organelor digestive invecinate (stomac, duoden, intestin, ficat, pancreas) a caror influenta asupra aparatului biliar este stabilita cu certitudine. Controlul gravidelor trebuie sa fie facut si din punct de vedere al starii organelor interne, tocmai pentru ca pot apare modificari ale cailor biliare in cursul sarcinii. La menopauza, perturbarile hormonale, endocrine trebuie clarificate si corectate Tulburarile alergice vor fi de asemenea tratate in mod corespunzator .Va fi combatuta, de cate ori este cazul, tendinta spre staza biliara ( cu ajutorul dietei, ceaiurilor, medicamentelor, apelor minerale). Este importanta administrarea alimentelor, in pranzuri mici si repetate, la ore regulate, pentru a asigura un drenaj biliar regulat .De asemenea, trebuie evitate alimentele de genul: - prajeli, rantasuri, tocaturi (sarmalute, chiftele), maioneze , mezeluri, afumatur , branzeturi grase sau fermentate, smantana, frisca,creier, rinichi, ficat, untura, slanina, carne grasa de porc

Diverse: 
Regimul alimentar nu obliga pe nimeni sa moara de foame si nici nu scade puterea de munca a bolnavului. Pentru asigurarea drenajului biliar se recomanda uleiul de masline (de porumb sau floarea soarelui) cate 30 ml (2 linguri) dimineata, pe stomacul gol, dupa care bolnavul se va aseza, timp de 15 minute, pe partea dreapta (acest lucru se va face aproximativ 10-15 zile pe luna). Pentru tratarea bolnavilor care sunt agitati si nervosi, se utilizeaza cu succes medicamente mai puternice sau mai putin puternice din categoria tranchilizantelor. Morfina se administeaza numai in situatii speciale si numai de catre medic, atat din cauza pericolului de toxicomanie, cat si al aceluia de a masca eventualele complicatii, cum ar fi peritonita acuta. Bauturile alcoolice sunt interzise chiar si in cantitati mici.

10. EXTERNAREA PACIENTULUI

Momentul plecarii bolnavului este stabilit de catre medic. Trebuie sa pregatim

bolnavul pentru externare, ceea ce necesita o munca sustinuta de educatie sanitara privind respectarea odihnei, a regimului dietetic. Bolnavul si apartinatorii vor fi instruiti asupra modului de preparare a alimentelor, asupra regimului de viata si asupra tratamentului pe care il va urma la domiciliu.

In vederea externarii se aduna toata documentatia relativa la bolnav in vederea formularii epicrizei de catre medic.

Se va fixa ora plecarii impreuna cu bolnavul, pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment. Bolnavul si familia sa vor fi anuntati cu 2-3 zile inainte privind data iesirii din spital. Se verifica daca hainele bolnavului sunt corespunzatoare plecarii, daca nu i se anunta familia.

Se aprofundeaza bolnavului indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire. Se va lamuri in special asupra regimului dietetic, se va verifica daca pacientul si-a insusit in mod corespunzator tehnicile necesare pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu si se va insista ca la data indicata sa se prezinte la control.

Bolnavul va parasii spitalul insotit de un membru al familiei, fie cu ambulanta.

CAPITOLUL III

PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE

Cazul Nr.1

NUMELE SI PRENUMELE: C.A.

DATA NASTERII: 28.06.1958

LOCALITATEA: RURAL

JUDET: MURES

DATA INTERNARII: 16.02009

GREUTATE: 62 kg

INALTIME 1,60m

RELIGIA ortodoxa

CONDITII DE VIATA: bune

OCUPATIA: gestionar

STAREA CIVILA: casatorita

DIAGNOSTIC MEDICAL: Colecistita acuta litiazica. Colecistectomie

ANTECEDENTE PERSONALE: apendicectomie la varsta de 14 ani, bolile infectocontagioase ale copilariei, HTA stadiul II, S: 2; N: 1; Ab: 1,

ANTECEDENTE COLATERALE: tata: HTA; mama: D.Z.

Motivele internarii: - durei epigastrice si in hipocondrul drept, greturi, varsaturi, stare generala alterata

Istoricul bolii: bolnava acuza aparitia relativ brusca a unor dureri in epigastru si hipocondrul drept cu aproximativ 12 ore in urma, cu iradiere dorsala, dureri intense ce nu cedeaza la antialgice, antispastice obisnuite, insotite de cefalee, meteorizare abdominala, greturi, varsaturi pe fondul existentei unei afectiuni biliare cunoscuta de bolnava de aproximativ 10 ani. Pacienta se interneaza pentru tratament de specialitate

Problemele pacientului

durere acuta

anxietate

risc de hipertermie

riscul alterarii circulatiei si respiratiei

lipsa de cunostinte

dificultate de a se misca

greturi, varsaturi

alimentatie inadecvata, dieta

Cazul Nr.2

NUMELE SI PRENUMELE: O.A

DATA NASTERII: 15.01947

LOCALITATEA: TG-MURES

JUDET: MURES

DATA INTERNARII: 16.02009

GREUTATE: 68 kg

INALTIME 1,65m

RELIGIA ortodoxa

CONDITII DE VIATA: bune

OCUPATIA:pensionara

STAREA CIVILA: casatorita

DIAGNOSTIC MEDICAL: Colecistita cronica acutizata. Colecistectomie laparoscopica

ANTECEDENTE PERSONALE: pneumonie interstitiala ,neo de col uterin operat, bolile

infectocontagioase ale copilariei, HTA stadiul II din 2005, S: 2; N: 1; Ab: 1,

ANTECEDENTE COLATERALE: tata: HTA; mama: D.Z.

Motivele internarii: - durei epigastrice si in hipocondrul drept, greturi, varsaturi, stare generala alterata

Istoricul bolii: debut de 7 luni cu dureri de intensitate moderata in hipocondrul drept, greturi, varsaturi. Simptomele cedeza in urma regimului alimentar motiv pentru care se interneaza pentru tratament de specialitate

Problemele pacientului

discomfort abdominal legat de dureri

anxietate

risc de hipertermie

riscul alterarii circulatiei si respiratiei

lipsa de cunostinte legata de prognosticul bolii

dificultate de a se misca

greturi, varsaturi

alimentatie inadecvata, dieta

pozitie fortata

iritatie tegumentara

PLAN DE INGRIJIRE

Cazul Nr.3

NUMELE SI PRENUMELE: B.D

DATA NASTERII: 31.07.1954

LOCALITATEA: RURAL

JUDET: MURES

DATA INTERNARII: 26.02009

GREUTATE: 90 kg

INALTIME 1,74m

RELIGIA ortodoxa

CONDITII DE VIATA: bune

OCUPATIA: pensionara

STAREA CIVILA: casatorita

DIAGNOSTIC MEDICAL: Colecistita cronica. Colecistectomie

ANTECEDENTE PERSONALE: HTA stadiul II, S: 3; N: 3; Ab: 0,

ANTECEDENTE COLATERALE: tata: CIC ; mama:HTA.

Motivele internarii: - durei epigastrice si in hipocondrul drept, greturi, varsaturi, stare generala alterata, subfebrilitate

Istoricul bolii: bolnava acuza aparitia relative brusca a unor dureri in epigastru si hipocondrul drept cu aproximativ cateva zile in urma, cu iradiere dorsala, dureri intense ce nu cedeaza la antialgice, antispastice obisnuite,sub forma de arsuri sau crampa, insotite de cefalee, meteorizare abdominala, greturi, varsaturi pe fondul existentei unei afectiuni biliare cunoscuta de bolnava de aproximativ 10 ani. Pacienta se interneaza pentru treatment de specialitate

Problemele pacientului

durere acuta

anxietate

risc de hipertermie

riscul alterarii circulatiei si respiratiei

lipsa de cunostinte

dificultate de a se misca

greturi, varsaturi

alimentatie inadecvata, dieta

perturbarea somnului

3. EVALUAREA. CONCLUZII SI PROPUNERI

Calculii biliari apar atunci cand colesterolul si substantele constituente ale bilei cristalizeaza, formand calculi duri in vezica biliara. Calculii se formeaza atunci cand exista o cantitate prea mare de colesterol in bila sau atunci cand functia vezicii biliare este alterata.
Marea majoritate a medicilor considera ca inclusiv calculii de dimensiuni microscopice pot determina aparitia simptomelor. Acesti calculi de mici dimensiuni pot duce la formarea unui sediment denumit 'namol biliar', care poate fi adesea evidentiat la examinarea ecografica abdominala.

La cel mai mic semn de evolutie nefavorabila necesita internare pentru investigatii si tratament medico-chirurgical.interventia chirurgicala poate fi laparoscopica sau clasica.

Asistenta medicala supravegheaza bolnavul operat cu colecistectomie din momentul internarii pana la externarea din spital. Va urmarii si nota functiile vitale si vegetative, igiena bolnavului, alimentatia. Un rol important il va avea si educatia pentru sanatate a bolnavului.

Avand in vedere ca aceasta boala este raspandita la ora actuala, trebuie avut in vedere cauzele acestei boli, care poate fi datorata in cea mai mare parte alimentatiei incorecte cu excese si abundente in grasimi, acordand o mare atentie profilaxiei bolii prin educasia sanitara .

BIBLIOGRAFIE

- Tehnici de evaluare si ingrijiriacordate de asistentii medicali-L.Titirca / Editura Viata Medicala Romaneasca

Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali - L. Titirca - Editura Viata MedicalaRomaneasca - 1999

Dictionar de termeni pentru asistentii medicali - L.Titirca - Editura Viata MedicalaRomaneasca-2002

Principii fundamentale de ingrijiri ale bolnavului - V.Henderson- 1995

Ingrijirea bolnavului - Kristel Karl Heinz - Bucuresti - editura Educational 1998

Ghid de nursing - L.Titirca - Editura Viata MedicalaRomaneasca - 1999

Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului L. Titirca - Editura Viata MedicalaRomaneasca - 2005

Cartea asistentului medical. Tehnica ingrijirii bolnavului - Mozes Carol - Editura Viata MedicalaRomaneasca - 1999

Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali - Bucuresti - Asociatia de Nursing din Romania 2001

Manual de medicina interna pentru cadre medii- sub redactia Corneliu Borundel

Manual de chirurgie si specialitati inrudite- dr. Mioara Mincu- editura Carol Davila - Bucuresti 2004