Salmoneloza

Salmoneloza

Denumita si paratifoza enterica, este o bacterie foarte raspandita, care cauzeaza contaminarea multor produse de origine animala si prin acestea contaminarea oamenilor.

Agentul cauzal :

Bacteriile grupate in genul Salmonella, sunt reunite in 47 de grupe cu peste 1.800 de serotipuri. Sunt bacili sau cocobacili de 2-3 / 0,6 μ, necapsulati, nesporulati, Gram negativi, mobili, cu exceptia lui S.gallinarum. Salmonella are trei categorii principale de antigeni : "O" - antigeni somatici, "H" - antigeni flagelari si "Vi" - antigene (de invelis).

Patogenitatea Salmonelelor este datorata endotoxinei, care are efecte piretogene, neurotrope si leucopenizante. Rezistenta Salmonelelor in mediul exterior este mare. In lapte, rezista 60 de zile la temperatura camerei; in sol si fecale, 6-12 luni; la 60⁰ C sunt distruse dupa 60 de minute, iar la 75⁰ C in cinci minute. Antibioticele distrug foarte usor Salmonelele.

Raspandire si incidenta :

Prezenta Salmonelelor pretutindeni in lume si rezistenta deosebita in mediile naturale, indeosebi in apa, ca si existenta de purtatori, explica incidenta crescuta a infectiilor salmonelice la toate speciile de animale de interes economic, precum si la om.

Caile de transmitere a bolii :

Sursele de infectie sunt numeroase deoarece Salmonelele se mentin in stare de epifitism in organism, in special in tubul digestiv, de unde se elimina prin fecale. Rezervorul de Salmonele este reprezentat atat de animalul sau omul bolnav, cat si de purtator.

Infectia naturala se realizeaza, de regula, pe cale digestiva prin intermediul apei, furajelor si respectiv alimentelor contaminate

Laptele se contameaza indirect grupa S, Calea aerogena este mai frecvent incriminata la pasari. Este citata ca posibila si infectarea pe cale genitala sau ombilicala.

Boala are un caracter trenant, de lunga durata, cu pierderi economice foarte mari.

Manifestari clinice la animale :

Manifestarile clinice in cazul salmonelozelor imbraca diverse forme, de la manifestari digestive, pulmonare pana la avorturi. Aceste manifestari difera, in functie de specie, varsta, sex, etc.

Tabloul clinic, in cazul taurinelor, in functie de varsta, poate fi impartit astfel : la vitei - forma supraacuta (debut brusc, tahicardie, tahipnee, puls slab, inapetenta, moarte in 24-48 ore), forma acuta - intestinala (debut brusc, tulburari digestive, diaree cu fecale urat mirositoare, galbene, uneori hemoragice, urina tulbure, manifestari nervoase, moarte dupa 5-10 zile, la 30-70 %), forma subacuta - pulmonara (tuse, respiratie dispneica, jetaj, slabire progresiva, evolutie 2-3 luni, moarte 30-50 %).

la taurinele adulte - evolueaza enterita salmonelica si evolueaza sub forma supraacuta (fenomene toxice grave, moarte in 24 de ore), acuta (cu aceleasi manifestari, dar de o intensitate mai mica, diaree profuza, urat mirositoare, hipoagalaxie, moarte 5-7 zile), cronica (tulburari respiratorii, constipatie alternand cu diaree, avorturi, evolutie mai lunga, pana la 1-2 luni).

Manifestari clinice la om :

La om, salmonelele de origine animala provoaca o infectie intestinala consecutiv consumului de alimente contaminate, cu aparitia brusca de febra, mialgii, cefalee, dureri abdominale, greata, varsaturi, diaree, cu vindecare in 1-2 zile. Convalescentul excreta salmonele timp de mai multe saptamani.

Diagnosticul :

Datorita manifestarilor digestive asemanatoare cu multe alte boli, pentru diagnosticarea Salmonelozelor nu sunt suficiente datele epidemiologice, clinice si morfopatologice, acestea ducand la punerea unui diagnostic prezumtiv.

Diagnosticul de certitudine se stabileste numai pe baza examenelor de laborator, dintre care examenul bacteriologic este cel mai eficace. De asemeni, examenul copropatologic este vital pentru descoperirea purtatorilor, mai ales la oameni.

Pentru izolarea Salmonelelor se fac insamantari direct din sange, organe sau fecale, pe medii simple sau pe medii imbogatite, iar apoi pe medii selective. Reactia de aglutinare rapida sau lenta cu seruri antisalmonelice somatice (de grup) si flagelare (pentru determinarea serotipului) sunt folosite pentru evidentierea proprietatilor biochimice. Identificarea Salmonelelor se poate realiza si prin testul de imunofluorescenta cu seruri fluorescente anti "O", "H" si "Vi".

Tratamentul :

La oameni, tratamentul enterocolitelor necomplicate este simptomatic, antibioticele ca : trimethoprim - sulfamethoxazona, ampicilina sau ciprofloxacin sunt folosite mai ales la copii si pacientii grav bolnavi.

La animale, tratamentul cu antibiotice si sulfamide este containdicat pentru a impiedica prelungirea bolii si creerea antibiorezistentei din partea tulpinilor patogene.

Profilaxie :

La oameni, nu se foloseste nici un fel de vaccinare.

La animale, se folosesc vaccinuri antisalmonelice impotriva infectiilor cu S.dublin si S.typhimurium pentru vitei.