Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
Tratamentul hipertensiunii arteriale

Tratamentul hipertensiunii arteriale



Tratamentul hipertensiunii arteriale

Tensiunea arteriala este rezultanta corelatiei a doua grupe de factori:

-factori cardiaci: forta de contractie cardiaca (debitul bataie) si frecventa cardiaca (debitul minut).

-factori vasculari: diametrul vaselor, rezistenta arteriolara (postsarcina), elasticitatea arteriolara, capacitatea venoasa (valoarea intoarcerii venoase si presarcinii).

-factori sanguini: volemia, vascozitatea.

-factori renali:diureza si retentia hidro salina (dependente de functia renala, activitatea sistemului renina-angiotensina-aldosteron si nivelul de ADH.

            1.1.Valorile normale ale tensiunii arteriale


-Adulti pana la 40 de ani:    TAs =100 mmHg +varsta (ani)        Limite ( mmHg): 110-140        

                                             TAd =1/2  TAs +20                          Limite ( mmHg):   60 -  90

             peste 60 de ani:       TAs =max160 mmHg                                                                                                                   

                                             TAd =max 90 mmHg 

-Copii si adolescenti: (TAs / TAd ): 13-15 ani <136 / 86          

                                                         10-12 ani <126 / 82

                                                           6-  9 ani <122 / 78 

                                               3-  5 ani <116 / 76

-Gravida: (TAs / TAd ):≤ 140 / 85

            1.2.Clasificarea HTA la adult:

PAs

PAd

Tensiunea

<120

<80

Optimala

<130

<85

Normala

130-139

85-89

Normal inalta

140-159

90-99

Hipertensiune stadium I

160-179

100-109

Hipertensiune stadium II

≥180

≥110

Hipertensiune stadium III

            1.3.Clasificarea  medicamentelor  disponibile in functie  de mecanismele  fiziopatogenice

 implicate in HTA la nivelul carora actioneaza

A)Inhibitoare ale SNV(simpatolitice):

            -centrale-agonisti ai receptorilor adrenergici α2 presinaptici sis au imidazolici I1 presinaptici : (CLONIDINA, guanfacina, guanabenz, moxonidina, rilmenidina).

                         -neurosimpatolitice: (reserpina, α-metil dopa).

            -β-adrenolitice –neselective: (propranolol, oxprenolol, sotalol, tertatolol, nadolol, etc).

                                    -selective β1: (atenolol, metoprolol, acebutolol, betaxolol, bisoprolol, celiprolol, talinolol, etc).

            - α1-adrenomaimetice: (prazosin, doxazosin, terazosin, urapidil).

            -neurosimpatolitice: (reserpina, α-metil dopa, tip guanetedina:guanetedina, betanidina, guanadrel).

            -ganglioplegice: trimetafan.

B)Vasodilatatoare:

            -Blocante ale canalelor de calciu- tip nifedipin ( nifedipina, nimodipina, nitrendipina, nicardipina, nimodipina, lacidipina, leucardipina, felodipina, islandipina, fendilina);tip diltiazem (diltiazem); tip verapamil (verapamil, galopamil).

            -Musculotrope : hidralazine ( hidralazina, dihidralazina, papaverina, moxonidil, diazoxid, nitroprusiat de sodium).

C)Substante ce interfera cu sistemul renina – angiotensina:

            -IEC : captopril, lisinopril si prodroguri:(enalapril, alacepril, benazepril, cilazepril, fosinopril, pentopril, perindopril, quinapril, ramipril, trandolapril, zofenopril).

            -Antagonisti ai receptorilor AT1 ai angiotensinei II:(candesartan, eprosartan, irbesartan, losartan, telmisartan, valsartan, saralazina).

D)diuretice:

            -Tiazidice si similare farmacologic: (hidroclorotiazida, clortalidon, indapamid, xipamid).

            -De ansa: (furosemid, bumetanid, acid etacrinic).

            -Antialdosteronice: (spironolactona, amilorid, triamteren).

E)Alte mecanisme:

            -Antagonisti ai serotoninei: (ketanserin).

            1.4.Principiile farmacoterapiei antihipertensive

            -Initierea farmacoterapiei cu doze eficace minime in scopul reducerii reactiilor adverse ale primei doze. Dozele pot fi crescute treptat pana la atingerea efectului dorit (in cazul in care antihipertensivul este eficace si bine tolerat).

            -Farmacoterapia combinata (cu doua sau trei antihipertensive in doze mici) e de preferat monoterapiei cu doze eficace mari (in scopul reducerii intensitatii si incidentei reactiilor adverse). Terapia este recomandata cu doze reduse la jumatate din dozele standard. Acest principiu modern al farmacoterapiei se bazeaza pe un grad inalt de evidenta. In acest scop pot fi avantajoase produsele farmaceutice comerciale continand combinatii fixe in doze mici.

            -Produsele cu efect de durata lunga (1 doza / 24 ore) sunt indicate pentru avantajele de reducere a fluctuatiilor tensiunii arteriale si de crestere a compliantei.

            1.5.Stabilirea metodei terapeutice

Gradul de hiperten-

siune

A(fara factori de risc,

 LOT sau BVC)

B(minim un factor de

 risc fara LOTsauBVC

C(cu LOT; BVC cu

sau fara factori de risc

HTA de hotar

130-139/85-89

Masuri nefarmacolo-

gice

Masuri nefarmacolo-

gice

Farmacoterapie

Gradul I (usoara)

140-159/90-99

Masuri nefarmacolo-

gice

Masuri nefarmacolo-

gice, reevaluare dupa

 un an

Farmacoterapie

Gradul II (moderata)



Gradul III(severa)

>160/>100

Farmacoterapie

Farmacoterapie

Farmacoterapie

LOT=leziuni ale organelor tinta

BVC=boli cardiovasculare

            1.6 Scheme farmacoterapeutice

1.6.1.HTA de hotar

a) Initial se recomanda masuri nefarmacologice:

-suprimarea fumatului

-limitarea consumului de alcool

-regim hiposodat

-aport corespunzator de potasiu, magneziu, calciu

-dieta echilibrata, saraca in grasimi saturate, cholesterol si bogata in vegetale si peste.

-exercitii fizice usoare: (mers rapid pe jos au pe bicicleta),exclus ridicarea de greutati pt ca poate creste tensiunea arteriala

-reducerea stresului

b)In ineficienta masurilor nefarmacologice masurilor nefarmacologice, daca dupa patru saptamani nu scade TAd sub 90 se incepe tratamentul cu antihipertensive la treapta I. In cazul pacientilor din grupul C de risc se instituie de la inceput tratamentul farmacologic.

            1.7.Farmacoterapia in trepte a HTA in functie de forma si de gradul de hipertensiune

            In HTA, forme moderate si severe este obligatorie instituirea farmacoterapiei cu antihipertensive . In aceste forme absenta farmacoterapiei prezinta riscul aparitiilor complicatiilor hypertensive (insuficienta cardiaca, hipertrofie ventriculara stanga, infart miocardic acut, accidente vasculare cerebrale, insuficienta renala progresiva.

            Farmacoterapia HTA este instituita in etape.

            a)Prima etapa: monoterapie

-De prima alegere: diuretice,preferate la varstnici, sau beta adrenolitice

-De alternative: functie de bolnav si patologia asociata: blocantele canalelor de calciu (tip nifedipin),α1 adrenolitice(tip prazosin),centrale (dopamina, reserpina), inhibitorii enzimei de conversie (tip captopril / enalapril).

            b)Etapa a doua: asocierea de doua antihipertensive.

-De prima alegere: diuretic + betaadrenolitic; diuretic+IEC; diuretic+ α adrenolitic ; diuretic + clonidina .

-De alternativa:    functie de bolnav si patologia asociata: de exemplu blocante ale canalelor de calciu +IEC.

            c)Etapa a treia: asocierea de trei antihipertensive

  -De prima alegere: asocierea unui vasodilatator musculotrop de tip dihidralazina.

-De alternative: functie de bolnav: de exemplu; la bolnav cu tonus simpatico crescut se adauga un al doilea simpatomimetic, (alfametildopa).

            Durata fiecarei etape este de 4-6 saptamani. Dozele mici de inceput sunt crescute gradat (in limita zonei posologice si tolerabilitatii) pana la obtinerea eficacitatii clinice caz in care se continua tratamentul cu schema respective. In cazul ineficientei  se schimba antihipertensivul sau se trece la o treapta superioara.

            1.8. Farmacoterapia la varstnici

            Monoterapia

-De prima alegere : diuretic tiazidic sau furosemid (in disfunctie renala).

-De alternativa: functie de polipatologie ,de exemplu clonidina in caz de contra indicatie ale diureticelor in general sau ale diureticelor tiazidice ( hipovolemie, adenoma de prostata, guta, diabet , hipercolesterolemie), nifedipina (in cardiopatie ischemica), beta-adrenolitice (in aritmii cardiace), IEC (in insuficienta cardiaca).

 In HTA sistolica izolata (>140/<90 ) la varstnici:

-De electie : diuretice

-De alternative: blocante ale canalelor de calciu .

            La varstnici este posibila HTA oscilanta cu modificari bruste de tensiune (favorizate de ateroscleroza).

            1.9.Farmacoterapia in crize si urgente hipertensive 

            Urgentele hipertensive sunt: edemul pulmonar acut , encefalopatia hipertensiva, AVC cu hemoragie intracraniana, edem cerebral, hipertensiunea severa si postoperatorie (chirurgie vasculara), eclampsia, feocromocitom, anevrism disecant de aorta, disectie de aorta. In urgentele hipertensive este periculoasa reducerea brutala, excessive a HTA, este indicate reducerea TA sistolice cu 25% si TA diastolica la minim 100 mmHg .

            Farmacoterapia parenterala a urgentelor hipertensive cuprinde unul dintre urmatoarele hypertensive: furosemid, nitroprusiat, diazoxid, trimetafan; in feocromocitom: fentolamina, nitroprusiat.

            1.10.Individualizarea farmacoterapiei antihipertensive functie de patologia asociata

Individualizarea schemelor generale de farmacoterapie antihipertensive se face in functie de bolnav si de patologia asociata.

            -a) hipertensivi cu insuficienta cardiaca :

-De electie: IEC(scad postsarcina cu efect cardioprotector  si previn hipertrofia ventriculului stang), beta blocante (scad travaliul cardiac si contracareaza tahicardia indusa compensator in insuficienta cardiaca.

-Contraindicate: blocantele canalelor de calciu de tip diltiazem si verapamil (efect deprimant cardiac ), sunt acceptate blocantele canalelor de calciu de tip nifedipina (deprimarea cardiaca este mai redusa sis cad postsarcina).

            -b)hipertensivi postinfart miocardic:

-De electie: beta-blocante (fara actiune simpatomimetica); IEC (in caz de disfunctia ventriculului stang).

-Contraindicate: dupa IM repetate: blocantele canalelor de calciu de tip verapamil si diltiazem; beta-blocante.

            -c) hipertensivi cu boala cardiovasculara(IVC, IC) sau post infart de miocard cu risc inalt: -De electie: IEC (consens bazat pe evidente).

            -d) hipertensivi cu angina pectorala:

-De electie: beta blocante, blocantele canalelor de calciu.

            -e) hipertensivi cu fibrilatie atriala:

-De electie: beta blocante, blocantele canalelor de calciu de tip verapamil si diltiazem.

            -f) hipertensivi cu bloc AV (grad 2 si 3 ):

-Contraindicate beta-blocante

            -g)hipertensivi cu insuficienta renala:

-De preferat: betablocante sau blocantele canalelor de calciu.

-De evitat: diuretice antialdosteronice (induc hiperpotasemie).

            -h)hipertensivi cu hiperpotasemie:

-De ales: diuretice hipokalemiante

-Contraindicate: diuretice antialdosteronice, IEC si antagonisti AT1 (scad secretia de aldosteron).                        -i) hipertensivi cu afectiuni hepatice:

-Contraindicata: metildopa

            -j) in hipertensiune si sarcina:

-De ales: simpatolitice centrale de tip clonidina

-Contraindicate:IEC, antagonistii AT1.

            -k) hipertensivi cu boli vasculare periferice hipertone:

-De electie: α1 adrenolitice de tip prazosin si blocantele canalelor de calciu de tip nifedipina.

- Contraindicate: betablocante neselective.

            -l) hipertensivi cu astm bronsic si B.P.O.C.:

-De electie: blocantele canalelor de calciu de tip nifedipin (slab bronhodilatatoare).

-Contraindicate: beta-adrenolitice neselective.

            -m) hipertensivi cu dislipidemii:

-De preferat; alfa-adrenolitice  (cresc HDL cu rol antiaterogen si scad LDL si VLDL cu rol aterogen), reserpina, vasodilatatoare musculotrope de tip dihidralazina (scad colesterolemia pe o durata de luni sau anidupa intreruperea tratamentului si blocantele canalelor de calciu (nu influenteaza metabolismul lipidic dar au efect antiaterogen.

-De evitat diureticele tiazidice si de ansa (cresc LDL, colesterolul total si trigliceridele), α-metildopa scade HDL .

            -n)hipertensivi cu diabet zaharat:

-In diabetul zaharat (tip I sau II) cu proteinurie ; de electie: IEC.

-In diabetul zaharat de tip II de preferat : diureticele  in doze mici.

-De evitat: diureticele in doze mari , excluse tiazidicele (produc hiperglicemie) beta blocante (produc hipoglicemie).

            -o) hipertensivi cu osteoporoza:

-De electie: diureticele tiazidice (combat hipercalciuria, idiopatica ).

            -p) hipertensiune plus boala reumatismala:

 -Exista doua alternative: se incearca evitarea tratamentului cu AINS (in special indometacin) deoarece produc retentie hidrosalina ; se recomanda tratamentul antireumatismal nefarmacologic (fizioterapie, hidroterapie).Se asociaza obligatoriu in farmacoterapia antihipertensiva un diuretic (contracareaza retentia hidrosalina) . La reumatici tratati cu saruri de aur sau penicilamina , se contraindica antihipertensive IEC (tip captopril) pentru ca se potenteaza reactiile adverse.

            -q) hipertensivi cu guta :

-Contraindicate diureticele tiazidice.

            -r) hipertensivi cu stari depressive:

-Contraindicate: reserpina , α –metil dopa , β-adrenolitice.

            -s)hipertensivi cu hipertrofie benigna de prostata:

-De electie α1-blocante (tip prazosin).

            -t) hipertensiune generata de feocromocitom:

-Contraindicate: antihipertensive simpatolitice (prazosin, propranolol, guanetedina).

            1.11. Asocieri recomandate

            Avantaje: are loc potentarea eficientei terapeutice , reducerea dozei din fiecare antihipertensiv cu reducerea reactiilor adverse, antagonizarea reciproca a efectelor secundare. Exemple: a)Diureticele combat retentia hidrosalina indusa de simpatolitice si vasodilatatoare.

                b)Beta-adrenoliticele antagonizeaza cresterea reninei indusa de vasodilatatoare musculotrope si diuretice.



                c) Beta-adrenoliticele contracareaza tahicardia indusa de vasodilatatoare musculotrope.

Triterapia diuretic, beta-blocant, vasodilatator contracareaza toate aceste reactii adverse.

                d)Asocierea unui diuretic antialdosteronic (spironolactona, triamteren, amilorid) cu un diuretic tiazidic echilibreaza balanta potasiului.

                e)Asocierea unui IEC reduce incidenta tahicardiei si edemul periferic induse de blocantele canalelor de calciu de tip nifedipina.

            1.12.Asocieri contraindicate

a)Clonidina cu beta- blocante accentueaza HTA  paradoxala la incetarea tratamentului.

b)Verapamil in asociere cu beta-blocante acentueaza deprimarea cardiaca periculoasa.

            1.13.Interactiuni

            Sinergism cu potentarea efectului hipotensiv la asociere cu vasodilatatoare periferice si cerebrale , anestezice generale, hipnotice, tranchilizante, neuroleptice.

            Antagonism cu diminuarea efectului antihipertensiv la asociere cu simpatomimetice, anorexigene, amfetaminice; AIS si AINS (produc retentie hidrosalina , cresc volemia si natriemia si astfel cresc reactivitatea muschilor netezi vasculari la stimuli vasoconstictori); antidepresive triciclice (dezipramina).

2Terapia antianginoasa

            2.1.Principii de tratament al cardiopatiei ischemice

            -Combaterea factorilor de risc pentru ateroscleroza coronariana: fumat, hipertensiune arteriala, hiperlipidemia.

            -Farmacoterapia anginei pectorale cu medicatia antianginoasa specifica de echilibrare a balantei intre aportul si nevoia de oxigen a miocardului.

            -Preventia infartului de miocard si a mortii cu hipolipemiante (fibrati si statine ) si antiagregante plachetare (acid acetil salicilic, clopidogrel).

            -La pacientii cu risc crescut de boala arteriala coronariana pentru a reduce riscul de evenimente cardiace nedorite sunt recomandate IEC.

            -In angina stabile si infartul de miocard fara supradenivelarea segmentului ST  este recomandata o terapie agresiva cu: antianginoase, hipolipemiante, antiagregante plachetare si heparina.

            2.2.Farmacoterapia anginei pectorale cornice stabile functie de severitatea crizelor.

            -monoterapie: de electie mai ales in efort: nitratii

            -biterapie: nitrat si beta-blocant; nitrat si blocant al canalelor de calciu sau beta-blocant si blocant al canalelor de calciu.

            -triterapie: : nitrat si beta-blocant si blocant al canalelor de calciu; mai rar.

            In caz de polipatologie de electie sunt:  verapamil (in aritmii supraventriculare), nifedipina (in HTA cu risc de insuficienta cardiaca sau blocAV), beta-blocant (in HTA cu tonus simpatic ridicat si tahicardie).

            In cazuri severe cand farmacoterapia este ineficienta se intervine chirurgical: angioplastie bypass coronarian (revascularizare chirurgicala).

            2.3.Farmacoterapia anginei vasospastice

            Urmareste profilaxia spasmului arterelor coronare si consecutiv preventia episoadelor ischemice. Se realizeaza cu medicatia coronarodilatatoare si spasmolitica:nitrati si blocantele canalelor de calciu.

            Nu este indicate terapia chirurgicala angioplastia si revascularizarea chirurgicala.

            2.4.Farmacoterapia sindroamelor coronariene acute

            Sindroamele coronariene acute cuprind:

-angorul instabil cu episoade ischemice recurente in repaus si ocluzii trombotice recurente.

-infarctul fara supradenivelarea segmentului ST (infarct “non Q”, infarct subendocardic).

Angorul instabil cu troponine positive are prognostic defavorabil. Coronarografia precoce (de rutina) amelioreaza prognosticul pacientilor cu risc ridicat.

            Tratamentul antiischemic initial, de rutina (in spital) prevede:

-repaus la pat cu monitorizarea permanenta a EKG

-nitriti, oxigen, beta-blocante sau blocante ale canalelor de calciuin cazuri refractare.

-morfina, daca este necesar.

            Tratamentul antiischemic modern adauga:

-antiagregante plachetare (acid acetil salicilic iar in caz de intoleranta la aspirina; clopidogrel) antagonistii receptorilor plachetari ai glicoproteinei IIb / IIIa sunt indicate numai dupa revascularizatie percutana.

-anticoagulante (heparina i.v. sau heparine cu greutate moleculara mica  s.c.).

Tromboliticele i.v. sunt ineficace.

            La pacientii cu risc cardio-vascular inalt este indicate revascularizarea miocardica chirurgicala.

3Farmacoterapia insuficientei cardiace

            Principii de tratament:

            Tratamentul in trepte al insuficientei cardiace prevede :

-scaderea muncii inimii (oprirea fumatului, reducerea activitatii fiziice, scaderea ponderala, tratarea HTA)

-regim hiposodat, restrictia apei;

-diuretice

-IEC sau blocanti AT1

-beta blocante

-vasodilatatoare utile in insuficienta cardiaca

            Diuretice: de electie sunt tiazidele. In cazul edemelor persistente si urgentelor: furosemid. Se monitorizeaza potasemia. Hipokalemia se compenseaza cu clorura de potasiu sau cu diuretice hiperkalemiante (amilorid, triamteren).

            Medicamente inotrop-pozitive, utilizate usual in insuficienta cardiaca cronica grava cu deficit de pompa si debit cardiac scazut sunt glicozizii cardiotonici. Utilizarea cronica a medicamentelor inotrop-pozitive imbunatateste viata cadiacilor insa nu prelungeste semnificativ durata de viata din urmatoarele cauze:

-suprasolicitarea inimii prin stimulare cu medicamente inotrop-pozitive determina treptat moartea unui numar din miocite.

-efectul secundar aritmogen al medicamentelor  inotrop-pozitive influenteza negative boala. In insuficienta cardiaca congestive acuta rezistenta la glicozizii cardiotonici, pot fi utile alte medicamente inotrop-pozitive (de tip amiodarona de exemplu).

            Arteriolodilatatoarele se asociaza in caz de HTA si rezistenta arteriala periferica ridicata pentru a reduce post sarcina.

            Venodilatatoarele se administreaza in caz de staza venoasa (evidentiata prin dispnee), in scopul reducerii presarcinii. Obisnuit se administreaza vasodilatatoare neselective ce amelioreaza atat postsarcina cat si presarcina. In insuficienta cardiaca acuta se administreaza i.v.furosemid (diuretic), digoxina (inotrop-pozitiv, vasodilatator si coronarodilatator), aminofilina (bronhospasmolitic, venodilatator, inotrop-pozitiv), morfina (analgezic-sedativ, venodilatator).

            Ghid de management farmacoterapeutic al insuficientei cardiace cauzata de disfunctia sistolica ventriculara stanga, in conformitate cu noua clasificare NYHA bazata pe simptome.

CLASA NYHA                          SIMPTOME                                   FARMACOTERAPIE

I  (context: HTA post      -       ASIMPTOMATIC             -                   -  IEC                                                                        

     infart miocodic)                                                                                  - β blocant                                                                                      

II / III a                            -       ASIMPTOMATIC              -                 - IEC          

                                    - β blocant                                

                                        -        SIMPTOMATIC                -                 - Diuretic                                  

                                              cu congestie si edem                                  - Digoxina

                                                                                                                (daca simptomele persista)                                                                                

III b                                  -       SIMPTOMATIC                 -                 - Diuretic

  cu istoric recent  de                                   - IEC

                                               dispnee in repaus                                       - β blocant

            - Digoxina

IV                                     -        SIMPTOMATIC                -                - Diuretic

                                                 cu dispnee in repaos                               - IEC

                                                                                                                - Spironolactona

 - Digoxina                                                                                       

            Ghid pentru managementul insuficientei cardiace, cauzata de disfunctia sistolica ventriculara stanga ( bazat pe niveluri de evidenta) (NYHA).

1.      IEC (ECA) – pot fi considerati o prioritate ( medicatie de prima linie , inclusiv in insuficienta cardiaca asimptomatica) ( clasa I NYHA), exceptand contraindicatiile absolute. IEC reduc morbiditatea si mortalitatea.



2.      β- blocantele nu mai sunt contraindicate in I.C., ci sunt indicate la toti pacientii in stadiile stabile II, III si IV NYHA exceptand pe :

-       cei instabili hemodinamic, cei cu CI ( nivel de evidenta A);

-       cei cu dispnee de repaus ( nivel de evidenta B).

3.      Antagonistii aldesteronului (spironolactona) – in doza de 25 mg zilnic contracareaza simptomatologia, scad morbiditatea si zilele de spitalizare la pacientii cu dispnee de repaus ( clasa IV NYHA) fara insuficienta renala avansata ( creatininemia sub 2,5 mg/dl ) ( nivel de evidenta A ).

4.                  Diureticele pot fi utilizate acut sau cronic pentru tratarea supraincarcarii de volum ( nivel de evidenta D ).

5.      Digoxina este indicata in I.C. simptomatica:

-refractara la tratamentul cu diuretice, inhibitori ECA si β-blocante, pentru ameliorarea simptomelor si scaderea ratelor de spitalizare ( nivelul de evidenta A ).

            -cu dispnee de repaus sau istoric recent de dispnee de repaus ( nivelul de evidenta A)

            -cu fibrilatie atriala ( nivelul de evidenta A ).

            Digoxina are impact pe simptome si ratele de spitalizare, dar nu pe mortalitate.

            Beta-blocantele utilizate cu prudenta in asociere cu diuretice de ansa si IEC amelioreaza prognosticul in insuficienta cardiaca cu simptomatologie moderata ( nivelul de evidenta A ( I ) ).

            Spironolactona, asociata la tratamentul cu diuretic de ansa si ECA amelioreaza prognosticul in I.C. severa ( nivelul de evidenta A ( I ) ).

            Blocanti AT1 – pot fi utilizati in cazurile de intoleranta la IEC.

            Nivelurile de evidenta :

                        -   A = studii controlate randomizate;

-       B = studii controlate nerandomizate;

-       C = studii observationale;

-       D = opinia grupului de experti.

           

4 Tratamentul infartului de miocard

         

          Este o forma grava de cardiopatie ischemica, datorata obstructiei totale prin tromboza urmata de ischemie acuta si necroza miocardica cu consecinte cardiovasculare grave: aritmii severe, deficit acut al functiei ventriculare, insuficienta cardiaca, anevrism.

            Principii de tratament:

-       tratamentul durerii;

-       cresterea aportului de sange oxigenat – agenti trombolitici

                                                                - aspirina cu sau fara heparina;

-       limitarea evolutiei necrozei – β-blocante

                                                 - IEC cu sau fara nitrati.

             5 Tratamentul aritmiilor cardiace

          Medicamentele antiaritmice prezinta:

-       indice terapeutic mic, zonele concentratiilor plasmatice ( cp ) terapeutice si toxice fiind extrem de apropiate:

-       potential proaritmogen ridicat.

            In consecinta instituirea farmacoterapiei cu antiaritmice necesita o cunoastere perfecta a profilului farmacologic si respecatrea unor principii de baza

5.1. Principii de utlizare clinica a medicatiei antiaritmice

            -Diagnostic corect, precis si complet ( incluzand eventuale dezechilibre electrolitice: hipoxie, hipertiroidism, boli, CV etc.).

            -Aplicarea terapiilor antiaritmice nefarmacologice atunci cand sunt indicate.

            -Monitorizarea Cp de antiaritmic, in scopul optimizarii posologiei.

5.2.  Indicatiile antiaritmicelor

            Beneficiile scontate ale terapiei cu antiaritmice sunt urmatoarele:

-       reducerea simptomelor asociate aritmiilor ( palpitatii, sincopa, stop cardiac );

-       reducerea pe termen lung a mortalitatii la pacientii asimptomatici ( efect evidentiat cert exclusiv pentru β-blocante ).

            Clasa 1A ( tip chinidina ): - tahicardie supraventriculara;

                                                        - tahicardie ventriculara;

                                                        - profilaxia fibrilatiei ventriculare;

                                                        - extrasistole ventriculare

            Clasa 1B ( tip lidocaina ): - tahicardie ventriculara

                                                      - profilaxia fibrilatiei ventriculare;

                                                      - extrasistole ventriculare

            Clasa 1C ( tip flecainida ): - tahicardie supraventriculara refractara;

                                                         - tahicardie sau fibrilatie ventriculara potential letale.

            Clasa 2 ( β-blocante: esmolol etc. ): - tahicardie supraventriculara;

                                                                      - profilaxia fibrilatiei ventriculare.

            Clasa 3: - tip amiodarona: - tahicardie supraventriculara;

                                                      - profilaxia fibrilatiei ventriculare;

                                                      - tahicardie ventriculara refractara;

                                                      - fibrilatie ventriculara.

                           - tip sotalol: - tahicardie supraventriculara.

                           - tip bretiliu( tosilat ): - tahicardie ventriculara;

                                                              -  fibrilatie ventriculara.

            Clasa 4: - blocantele canalelor de calciu (verapamil si diltiazem) : - tahicardie supraventriculara.

            Clasa 5: - tip adenozina: - tahicardie supraventriculara.

                          - tip digoxina

5.3.Clasificarea antiaritmicelor

            1.Clasa 1 = Blocantele canalelor de sodiu ( stabilizatoare de membrana si inhibitoare ale depolarizarii dependente de sodium).

            Clasa 1 A: tip chinidina (chinidina , procainamida, disopiramida, aprindina, ajmalina, lorajmina, prajmalina, sparteina);

            Clasa 1 B: tip lidocaina ( lidocaina, tocainida, mexiletina, fenitoina);

            Clasa 1 C: tip flecainida (flecainida, encainida, lorcainida, indecainida, propafenona, moricizina);

            2.Clasa 2 = Blocante beta –adrenergice (antagoniste ale stimularii simpatice si catecolaminergice, a automatismului) : propranolol, metoprolol, atenolol, esmolol;

            3.Clasa 3 = Blocantele canalelor de potasiu ( prelungesc repolariyarea si perioada refractara): amiodarona, bretilium, sotalol, ibutilida, dopetilida;

            4 Clasa 4 = Blocantele canalelor de calciu ( deprimante ale automatismului si contractilitatii, dependente de calciu) : verapamil, galopamil, diltiazem.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Implicatiile psihosociale in infectia HIV/ SIDA. Discriminarea
TEHNICI ECG SPECIALE
Organele de simt si zolnele reflexogene corespondente
Ceai de Crusin
EXTRUDAREA SI SFERONIZAREA
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PINA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE
INTOXICATII CU PENTACLORFENOLI
ICL – hidrosadenita


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu